Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 64/2022 AI generated

Eligibility for doctoral title allowance contingent on strict equivalence between academic specialization and professional domain

Case Number Decizia nr. 64/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice admitted the procurator’s appeal, quashed the lower court’s judgment, and reversed the decision to deny the claim, resulting in a final dismissal of the plaintiff’s action. The dispute concerned a public prosecutor’s challenge to a first-instance order compelling the Ministry of Public to pay a monthly doctoral title allowance under Law no. 153/2017, with the core issue being whether the plaintiff’s academic degree in "Public Order and National Security" from a Police Academy sufficiently corresponded to their professional field of law within the judiciary. The Supreme Court held that the lower court erred in ignoring the strict statutory requirement for domain compatibility, finding no equivalence between the plaintiff’s specific doctoral field and their prosecutorial duties, and further cited Constitutional Court rulings restricting judicial power to override legislative norms when such norms appear discriminatory or misapplied, thereby ruling that the statutory conditions for the allowance were not met.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 14 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, art. 39 alin. (5) din Legea nr. 153/2017, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 496 C. proc. civ, art. 20 din Legea nr. 554/2004; Eligibility for doctoral title allowance contingent on strict equivalence between academic specialization and professional domain: În motivarea recursului, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arătat că reclamantul deţine titlul ştiinţific de doctor într-un alt domeniu decât în cel în care îşi desfăşoară activitatea, în mod greşit instanţa de fond a apreciat că poate beneficia de indemnizaţia prevăzută la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Keywords

AI generated
judicial law duty of the prosecutor statutory requirement police and public order monthly pay e-justice

Cited Legislation

AI generated
art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ
855 din 29 septembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prevalându-se de motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
art. 14 alin. (1) din Legea nr. 153/2017
Întrucât prima instanţă a înlăturat în mod nelegal de la aplicare dispoziţiile art. 14 alin, 1 şi ale art.
art. 39 alin. (5) din Legea nr. 153/2017
14 alin, 1 şi ale art. 39 alin. (5) din Legea nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, soluţia de admitere a acţiunii echivalează cu depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti.
art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ
Cum în raport de motivele invocate, recursul se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
art. 496 C. proc. civ
Înalta Curte îl va admite, şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ.
art. 20 din Legea nr. 554/2004
raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004 va casa sentinţa şi rejudecând, va respinge acţiunea ca nefondată.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 12 ianuarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 21.10.2019, sub nr. x/2019, reclamantul A. solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, obligarea pârâtului la acordarea indemnizaţiei lunare pentru titlul ştiinţific de doctor, acordat prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 4193 din 29.05.2010, începând cu data 21.06.2019.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 855 din 29 septembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi, pe cale de consecinţă, a obligat pârâtul la acordarea către reclamant, începând cu data de 21.06.2019, a indemnizaţiei lunare pentru titlul ştiinţific de doctor acordat prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 4193/29.05.2019.

1.3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză şi motivele înfăţişate

Împotriva sentinţei civile nr. 855 din 29 septembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prevalându-se de motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimatul A. prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

În motivarea recursului, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arătat că reclamantul deţine titlul ştiinţific de doctor într-un alt domeniu decât în cel în care îşi desfăşoară activitatea, în mod greşit instanţa de fond a apreciat că poate beneficia de indemnizaţia prevăzută la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Deciziile nr. 818 - 821 din 03.07,2008, publicate în M. Of. nr. 537 din 16.07.2008, Curtea Constituţională a admis excepţiile de neconstituţionalitate invocate de Ministerul Justiţiei şi a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) şi art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, republicată, sunt neconstituţionale, în măsura în care din acestea se desprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti au competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Întrucât prima instanţă a înlăturat în mod nelegal de la aplicare dispoziţiile art. 14 alin, 1 şi ale art. 39 alin. (5) din Legea nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, soluţia de admitere a acţiunii echivalează cu depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti.

Recursul este întemeiat.

Instanţa de fond şi-a întemeiat soluţia pe de o parte pe concluzia că domeniul "ordine publică şi siguranţă naţională" este corespondent atât cu domeniul drept cât şi cu "ştiinţe militare, informaţii şi siguranţă naţională"; iar pe de altă pare faptul că C. pen. se regăsesc infracţiunii contra securităţii naţionale, "rezultând că procurorul are atribuţii şi în acest domeniu".

Totodată raportat la titlul tezei de doctorat "Tradiţii şi modernitate în probaţiunea procesual penală", aceasta este în legătură cu activitatea pe care o desfăşoară reclamantul.

Reanalizând aceste aprecierii din perspectiva, precum punctează şi judecătorul fondului, compatibilizării dintre sintagmele, domeniul pentru care deţine titlul şi domeniul în care îşi desfăşoară activitatea este a se sublinia că Diploma de Doctor este obţinută la Universitatea "Academia de Poliţie" B..

În aceste condiţii devin relevante şi reale afirmaţiile recurentei conform cărora "unităţile de parchet nu fac parte din sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională, "Parchetele ca şi instanţele sunt încadrate cu absolvenţi ai ştiinţelor juridice studiul universitar de doctorat fiind rezumaţi la specializările "Drept, Drept European, Drept Internaţional".

De altfel şi instanţa de fond recunoaşte inexistenţa unei corespondenţe între domeniul drept şi acest domeniu al ordinii publice.

Motivarea precum că infracţiunile contra securităţii naţionale fiind în C. pen. sunt de competenţa procurorului, sunt rizibile.

Da toate infracţiunile sunt de competenţa unui procuror, dar în concret, reclamantul fiind Parchetul de pe lângă Tribunal nu a făcut dovada că are în competenţe astfel de infracţiuni.

La fel, încercarea de a lega titlul tezei de doctorat cu activitatea pe care o desfăşoară reclamantul este în privinţa simplist.

"Tradiţie şi modernitate în probaţiune procesual-penală" pare a fi o lucrare aplicată mai mult spre latura analizei fostelor coduri - a procedurilor prevăzute în acestea, şi aceasta fără a face distincţie modern vs contemporan.

Cât despre noile coduri, cu referire la cel de procedură penală, nu s-a relevat că lucrarea ar fi completat Tratatele deja apărute ale profesorilor universitari.

Toate acestea vădesc faptul că domeniul în care reclamantul deţine titlul nu este şi cel în care îşi desfăşoară activitatea.

Astfel, în mod corect s-a respins de către recurentă acordarea indemnizaţiei lunare pentru titlul stiinţific de doctor.

2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs

Cum în raport de motivele invocate, recursul se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Înalta Curte îl va admite, şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004 va casa sentinţa şi rejudecând, va respinge acţiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei civile nr. 855 din 29 septembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, in rejudecare:

Respinge acţiunea formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 ianuarie 2022.