Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 632/2022 AI generated

Territorial jurisdiction for public authority plaintiffs in administrative litigation: exclusive competence at the defendant’s seat under Law No. 554/2004, Art. 10(3)

Case Number Decizia nr. 632/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Cluj Tribunal, effectively ruling that the Bistrita-Nasaud County claimant, acting as a public authority, must sue at the defendant's location rather than its own, thus determining that the Cluj Tribunal prevails in the competence dispute. The case involved an administrative action by a public county to annul a financial penalty decision and a verification record issued by a central ministry acting as an intermediary for EU regional funds, which generated the jurisdictional conflict after both the Cluj and Bistrita-Nasaud tribunals declared themselves territorially incompetent. Applying Article 10(3), second sentence of Law No. 554/2004 (as amended by Law No. 212/2018) and Article 135 of the Code of Civil Procedure, the court held that when the plaintiff is a public authority, exclusive territorial competence lies with the court at the defendant's domicile or seat, regardless of the nature of the dispute or the defendant's status, thereby rejecting the lower court's interpretation that allowed the public plaintiff to sue at its own seat.

Legislator headnote

AI generated

art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 135 din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 24 din C. proc. civ; Territorial jurisdiction for public authority plaintiffs in administrative litigation: exclusive competence at the defendant’s seat under Law No. 554/2004, Art. 10(3): Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că reclamantul este o instituţie publică, ceea ce atrage incidenţa normei de competenţă de la art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

Keywords

AI generated
territorial jurisdiction negative conflict of jurisdiction action for annulment administrative authority civil litigation procedure regional law

Cited Legislation

AI generated
art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004
Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, din perspectiva competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.
art. 135 din C. proc. civ
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C.
art. 133 pct. 2 din C. proc. civ
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct.
art. 10 din Legea nr. 554/2004
Din perspectiva aplicării în timp a noii reglementări cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr.
art. 24 din C. proc. civ
212/2018, fiind vorba despre o normă de procedură, pentru determinarea instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze cauza, sunt relevante prevederile art. 24 din C.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 3 februarie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 20.04.2021 pe rolul Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamantul Judeţul Bistriţa-Năsăud a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Nord Vest, anularea deciziei nr. 3305/05.03.2021 de soluţionare a contestaţiei formulată de reclamant împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/29.12.2020, anularea în tot a procesului-verbal contestat, iar, în subsidiar, anularea în parte a procesului-verbal nr. x/29.12.2020, întrucât creanţa bugetară datorată cu aplicarea principiului proporţionalităţii este egală cu suma de 10 RON brut/oră, înmulţită cu numărul de ore lucrate de fiecare expert, care au făcut obiectul rambursării/plăţii/prefinanţării, după caz. A mai solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale

Prin sentinţa civilă nr. 2272/2021 din 21 septembrie 2021, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2021, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, invocată din oficiu şi s-a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantul Judeţul Bistriţa-Năsăud, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, în favoarea Tribunalului Bistriţa-Năsăud.

În considerentele sentinţei a reţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, dar că în cauză reclamantul este beneficiar al finanţării şi nu acţionează în regim de autoritate publică, motiv pentru care a apreciat că este competentă teritorial instanţa de la sediul reclamantului.

2.2. Hotărârea Tribunalului Bistriţa-Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 356/2021 din data de 09 decembrie 2021, Tribunalul Bistriţa-Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale; a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul Judeţul Bistriţa-Năsăud, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Nord Vest, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale; a constatat ivit conflictul de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării conflictului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că reclamantul este o instituţie publică, ceea ce atrage incidenţa normei de competenţă de la art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, din perspectiva competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.

Înalta Curte reţine că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanţei, respectiv 31.12.2019:

"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Din perspectiva aplicării în timp a noii reglementări cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, fiind vorba despre o normă de procedură, pentru determinarea instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze cauza, sunt relevante prevederile art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

În consecinţă, în cauză sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, modificate prin Legea nr. 212/2018, în raport cu data introducerii cererii de chemare în judecată - 20.04.2021.

Astfel, textul de lege menţionat instituie o competenţă teritorială exclusivă, stabilind că, în situaţia în care reclamantul din cauză este o autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora, se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului, în speţă sediul pârâtului fiind pe raza Municipiului Cluj-Napoca.

Înalta Curte observă că norma cuprinsă în art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018 nu instituie nicio distincţie în funcţie de obiectul litigiului ori de calitatea pârâtului chemat în judecată, ci elementul esenţial în determinarea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei îl reprezintă calitatea reclamantului.

În consecinţă, interpretarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale nu poate fi primită, textul de lege fiind clar în această privinţă, în sensul că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, iar reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului, indiferent de calitatea pârâtului.

Or, câtă vreme legiuitorului nu instituie vreo distincţie în stabilirea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei în raport cu calitatea pârâtului ori cu împrejurarea că ar fi acţionat sau nu în regim de putere publică, ci distincţia se face doar în funcţie de calitatea reclamantului, orice altă interpretare în raport cu alte aspecte, ce exced textului de lege aplicabil, nu poate dobândi efecte juridice, cu atât mai mult cu cât competenţa teritorială la care se referă art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este una exclusivă, de la care nici părţile şi nici instanţa nu pot deroga.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul Judeţul Bistriţa-Năsăud, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Nord Vest, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 3 februarie 2022.