Judgment drafting by magistrate-assistant and absolute nullity in procedural delay complaints

Şedinţa publică din data de 9 decembrie 2021

Asupra plângerii de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 22.06.2021 sub nr. x/2017/a2 petenta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir din Promontoriul Oradea a formulat contestaţie la tergiversarea procesului vizând dosarul nr. x/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin decizia nr. 4164 din data de 23 septembrie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de recurenta - reclamantă Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir din Promontoriul Oradea în dosarul nr. x/2017, ca nefondată.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte a reţinut, în esenţă, că, în raport de datele concrete ale dosarului, nu se poate reţine existenţa unei tergiversări prin încălcarea termenului optim şi previzibil în care petenta nu a putut lua cunoştinţă de motivarea hotărârii judecătoreşti, atâta vreme cât decizia nr. 1630 s-a pronunţat la data de 17.03.2021, iar la momentul examinării contestaţiei decizia este redactată şi se află ataşată la dosar.

Împotriva deciziei nr. 4164 din data de 23 septembrie 2021, petenta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir din Promontoriul Oradea a formulat plângerea prevăzută de dispoziţiile art. 524 alin. (5) C. proc. civ., aceasta fiind înregistrată sub nr. x/2017/a2.1

În motivarea plângerii, petenta a invocat "excepţia nulităţii absolute" a deciziei pronunţate, întrucât aceasta nu a fost redactată de judecătorii care au pronunţat-o, ci de magistratul-asistent, a cărui funcţie nu poate fi asimilată celei de judecător, astfel că hotărârea trebuie anulată în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 1 coroborat cu art. 405 C. proc. civ.

De asemenea, printr-o "motivare ultra vires" au fost încălcate dispoziţiile art. 22 alin. (1) C. proc. civ.. şi art. 17 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, dar şi cele ale art. 524 alin. (3) C. proc. civ., care impuneau soluţionarea contestaţiei privind tergiversarea procesului în termen de cel mult 5 zile de la înregistrare, completul astfel învestit nesancţionând redactarea deciziei nr. 1630/2021 la peste 6 luni de la data pronunţării.

Examinând hotărârea atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte reţine următoarele:

Articolele 522-526 din Codul de procedură civilă, reunite sub Titlul IV, purtând denumirea "Contestaţie privind tergiversarea procesului", reglementează un mijloc procesual pus la dispoziţia părţilor şi a procurorului care participă la dezbateri, în cazul încălcării dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, pentru luarea măsurilor legale de înlăturare a acestei situaţii.

Potrivit art. 522 C. proc. civ.:

"(1) Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată.

(2) Contestaţia menţionată la alin. (1) se poate face în următoarele cazuri:

1. când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;

2. când instanţa a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia sa îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;

3. când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanţei, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informaţii rezultate din evidenţele ei şi care erau necesare soluţionării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;

4. când instanţa şi-a nesocotit obligaţia de a soluţiona cauza într-un termen optim şi previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluţionării cauzei, deşi timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului."

Răspunzând punctual criticilor formulate de petenta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir din Promontoriul Oradea în cuprinsul plângerii întemeiate pe dispoziţiile art. 524 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată netemeinicia argumentelor referitoare la redactarea hotărârii, în mod nelegal, de către magistratul-asistent.

Se reţine astfel, că potrivit dispoziţiilor art. 426 alin. (1) teza finală Cod procedură civilă, art. 72 alin. (3) lit. l) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, magistratului-asistent care participă la şedinţa de judecată îi sunt repartizate hotărâri spre redactare şi nu se poate susţine că hotărârea nu a fost redactată de către judecătorii care au pronunţat-o, câtă vreme magistratul-asistent a participat la şedinţa de judecată, la deliberări, conform dispoziţiilor legale şi a semnat, alături de judecători, minuta întocmită în cauză.

De asemenea, completul astfel învestit nu poate soluţiona favorabil nici solicitarea de constatare a "nulităţii absolute" a deciziilor pronunţate în cauză, acesta fiind atributul exclusiv al instanţei de control judiciar, sesizată cu una dintre căile de atac extraordinare prevăzute de Codul de procedură civilă, contestaţia privind tergiversarea procesului şi plângerea aferentă neconstituindu-se într-o astfel de cale de atac.

În acord cu cele reţinute de instanţa învestită cu soluţionarea contestaţiei la tergiversare, Înalta Curte constată că termenul optim şi previzibil invocat de petentă se apreciază în raport de criterii obiective, ce ţin de datele statistice, de încărcătura cauzelor pe fiecare instanţă/complet de judecată,

Pe de altă parte, instituţia "tergiversării procesului" vizează încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil şi are drept scop luarea măsurilor legale pentru înlăturarea situaţiei care a provocat întârzierea, însă, în cauză, măsurile solicitate nu mai puteau fi dispuse întrucât decizia nr. 1630 din 17.03.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2017 era redactată şi ataşată la dosarul cauzei.

În privinţa termenului pentru soluţionarea contestaţiei privind tergiversarea procesului, de cel mult 5 zile de la înregistrare, Înalta Curte reţine pe de o parte, constatarea neconstituţionalităţii (decizia CCR nr. 604/2020) şi abrogarea dispoziţiilor art. 524 alin. (3) C. proc. civ.. care îl reglementau, dar şi împrejurarea că instanţa învestită cu soluţionarea contestaţiei la tergiversare a stabilit termen în prima şedinţă de judecată, potrivit planificării aprobate la nivelul secţiei, în considerarea caracterului urgent al cererii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 525 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge plângerea formulată de petenta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir din Promontoriul Oradea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge plângerea formulată de petenta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir din Promontoriul Oradea împotriva deciziei nr. 4164 din data de 23 septembrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2017.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 09 decembrie 2021.