Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 6270/2021 AI generated

Conflict between reconstituted property rights and statutory decree asset allocation: denial of justice via suspended proceedings

Case Number Decizia nr. 6270/2021
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice admitted the appeal, partially quashed the Court of Appeal's judgment, and ordered the partial annulment of Government Decree No. 318/2015, Annex 4.2, specifically regarding 2.01 hectares of forest land in the Silivasu de Câmpie commune, thereby ruling in favor of the claimants and rejecting the interventionary claims of the defendant institute and the Ministry of Research and Innovation. The dispute concerned the legality of a government decree that incorporated specific forest land into the patrimony of a national research institute, despite the claimants’ previously reconstituted property rights over that land. The court found the lower instance erred by conditioning the review of the administrative act's legality on the pending resolution of a separate civil case, which constituted a denial of justice, and noted that the decree was based on a fundamentally flawed memorandum that falsely stated no pending property disputes existed, ignoring the prior validation of the claimants' rights by the relevant forestry district and county commissions. The decision was grounded in Article 488(1)(8) of the Civil Procedure Code (erroneous application of law), Articles 1, 2, and 8 of Law No. 554/2004 (administrative contentious), and Article 20 of Law No. 554/2004, emphasizing that the right of access to justice requires an effective and useful resolution rather than a formalistic suspension of rights.

Legislator headnote

AI generated

art. 18 din Legea nr. 554/2004, art. 413 C. proc. civ, art. 488 pct. 8 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Conflict between reconstituted property rights and statutory decree asset allocation: denial of justice via suspended proceedings: Nu în ultimul rând, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat in mod nelegal aplicarea art. 413 C. proc. civ. privind suspendarea facultativa, in ceea ce priveşte soluţionarea dosarului nr. x/2018 in prezent suspendat, aflat pe rolul Judecătoriei Beclean, apelând Ia motive contradictorii si in ceea ce priveşte aplicarea prevederilor art. 1, art. 2 si art. 8 ale Legii nr. 554/2004.

Keywords

AI generated
land law statutory right civil dispute annulment proceedings grounds for cassation administrative decree

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 9 decembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 09.11.2018, reclamanţii A., B. şi C. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea în parte (constatarea nelegalităţii - în terminologia folosită de părţi) a prevederilor H.G nr. 318/2015, anexa 4.2, prin care li se încalcă dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 2,01 ha pădure situată în UpVI Fântâniţa, UA103D, comuna Silivasu de Câmpie, prin nerespectarea art. 44 din Constituţie şi a prevederilor art. 1 al Primului Protocol al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului si libertăţilor fundamentale, obligarea pârâtului la plata de despăgubiri materiale şi morale, în condiţiile art. 18 din Legea nr. 554/2004, cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 2068 din 24 iunie 2019 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia tardivităţii formulării acţiunii, ca neîntemeiată, a luat act de cererea de renunţare la judecata capătului de cerere având ca obiect daune materiale şi morale, a respins cererea formulată de reclamanţii A., B., C. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României şi intervenientul Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "D.", ca neîntemeiată şi a admis cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ministerul Cercetării şi Inovării.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei au declarat recurs reclamanţii B., C. şi A., solicitând casarea hotărârii, rejudecarea acţiunii şi admiterea acesteia astfel cum a fost formulată.

Curtea de Apel Bucureşti a aplicat greşit prevederile art. 1, art. 2 si art. 8 ale Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, deoarece:

a) Temeiul cererii de chemare in judecata este refuzul Guvernului de a promova pana in prezent un act administrativ de îndreptare a erorii materiale, recunoscute de acesta, din cuprinsul H.G nr. 318/2005 anexa 4.2 prin care se incalca dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 2,01ha pădure situata in UpVI Fantanita, UA103D, comuna Silivasu de Câmpie.

b) In adresa nr. x/08.08.2018 de răspuns la cererea prelabilă nr. 9521/11.07.2018, Secretariatul General al Guvernului menţionează:

"Iniţiatorul actului administrativ contestat, analizând temeinicia si legalitatea acestuia in raport cu aspectele semnalate de dumneavoastră a apreciat ca reclamatia administrativa este intemeiata... Ministerul Cercetării si Inovării... va promova pe circuitul de avizare o hotărâre de guvern de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 318/2015".

Pana in prezent Guvernul nu a făcut dovada nici unui demers de indreptare a erorii materialee recunoscute mai sus.

c) Obiectul proprietăţii reclamanţilor a fost stabilit si identificat prin Decizia nr. 379/2011 definitiva si irevocabila a Tribunalului Bistrita-Nasaud, dosar nr. x/2011, care este autoritate de lucru judecat. In Decizia nr. 379/2011 prin care se reconstituie dreptul de proprietate, Tribunaiul Bistrita-Nasaud motivează asfel:"nu li se poate contesta indrituirea recurenţilor de a li se reconstitui dreptul si pentru 1.15 ha teren cu vegetaţie forestiera, alături de 0,86ha, motiv pentru care se va modifica hotărârea inclusiv din acest punct de vedere"

In Decizia nr. 379/2011 Tribunalul Bistriţa -Nasaud nu a mai făcut nici o referire exacta la locul unde sunt amplasate cele 1,15 ha contestate, motivând doar "alături de cele 0,86ha ", deoarece prin aceasta decizie a obligat Comisia de fond funciar a Comunei Silivasu de Câmpie si Comisia Judeţeană Bistriţa- Nasaud sa modifice Hotărârea nr. 165/13.02.2008 contestata, in sensul ca alături de cele 0,86 ha din anexa 37, validate in UP IV Fantanita sa se reconstituie si suprafaţa de l,15ha, care însumate înseamnă de fapt în total 2.1 Oha vegetaţie forestiera.

Temeiul acestei retrocedări validate în anexa nr. 37 din Hotărârea nr. 165/13.02.2008 este dreptul de proprietate din cărţile funciare CF. x, CF. x, evidenţiate in anexa 37 in rubrica "informatii asupra amplasamentului" care dovedesc dreptul de proprietate in calitate de moştenitori ai antecesorilor reclamanţilor decedaţi. Anexa nr. 37 si amplasamentul ce vegetaţie forestiera Fantanita UP IV au fost validate la data de 17.04.2006 de către Ocolul Silvic Experimental Lechinta (unitate subordonata Institutului de Cercetare si Amenajări Silvice, care prin H.G. nr. 318/2015 s-a tratsformat si a preluat in totalitate cu drepturi si obligaţii, in Institutul de National Cercetare- Dezvoltare in Silvicultura "D.").

Ulterior Comisia Judeţeană de fond funciar Bistriţa Nasaud in temeiul Deciziei nr. 379/2011, prin Hotărârea nr. 23/30.10.2012 a stabilit si validat prin anexa nr. 37 reconstituirea dreptului nostru de proprietate pentru 1,15 ha vegetaţie forestiera alături de 0.86ha validate anterior prin Hotărârea nr. .165/13.02.2008, asa cum am arătat mai sus. învederam înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie faptul ca si in acest caz, anexa nr. 37 pentru suprafaţa de 2,01 ha a fost validata de Ocolul Silvic Experimental Lechinta, in aceeaşi calitate de unitate subordonata Institutului de Cercetare si Amenajări Silvice, care prin H.G. nr. 318/2015 s-a transformat, in Institutul National Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "D.".

S-au încălcat şi prevederile Legii nr. 1/2000, cap. III Retrocedarea terenurilor forestiere si H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de reconstituire, capV. Punerea in posesie.

În consecinţa terenul de 2,01ha pădure situata în UpVI Fantanita, UA103D, comuna Silivasu de Câmpie fiind in procedura de reconstituire a dreptului de proprietate dovedit, s-a înscris cu încălcarea legilor fondului funciar in anexa 4.2 din H.G.318/2015.

Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat sentinţa cu încălcarea siaplicarea greşita a prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa in promulgarea H.G nr. 318/2015.

H.G. nr. 318/2015 este nelegala in ceea ce priveşte includerea in anexa 4.2 a suprafatei de 2,01ha pădure situata in UpVI Fantanita, UA103D, comuna Silivasu de Câmpie, deoarece a fost elaborata in temeiul unei Note de fundamentare eronata.

Nu în ultimul rând, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat in mod nelegal aplicarea art. 413 C. proc. civ. privind suspendarea facultativa, in ceea ce priveşte soluţionarea dosarului nr. x/2018 in prezent suspendat, aflat pe rolul Judecătoriei Beclean, apelând Ia motive contradictorii si in ceea ce priveşte aplicarea prevederilor art. 1, art. 2 si art. 8 ale Legii nr. 554/2004.

De asemenea, H.G. nr. 318/2015 fiind un act emis de Guvern, admiterea cererii de intervenţie accesorie formulata de Ministerul Cercetării si Inovării este inadmisibila, încalcă prevederile artl,al.(l) si art. 2, ala din Hotărârea nr. 21/2017 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Secretariatului General al Guvernului.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii Ministerul Cercetării şi Inovării (MCI), Institutul National de Cercetare - Dezvoltare in Silvicultura "D." (I.N.C.D.S. "D.") şi Guvernul României au depus întâmpinări, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

5. Aspecte de fapt şi de drept relevante în cauză

Prin H.G nr. 318/2015 s-a dispus înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură "D.", persoană juridică de drept public care îşi desfăşoară activitatea în coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare (ANCSI), organ de specialitate, cu personalitate juridică, aflat în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin reorganizarea Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice - ICAS Bucureşti(art. 1).

Potrivit art. 4 alin. (1) din H.G. nr. 318/2015, patrimoniul Institutului se constituie prin preluarea activului şi pasivului Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice - ICAS Bucureşti, conform datelor din situaţiile financiare de la data de 30.06.2014.

Conform Anexei 2 pct. 4.2 la Hotărârea nr. 318/2015, a fost inclusă în patrimoniul Institutului suprafaţa de 2.344 ha, aflată în administrarea Ocolului silvic experimental Lechinţa.

Împotriva H.G. nr. 318/2015, reclamanţii au formulat plângere prealabilă la pârâtul Guvernul României prin care au solicitat anularea prevederilor anexei 4.2 pentru suprafaţa de 2,01 ha pădure, Up VI Fântâniţa, UA103D, comuna Silivaşu de Câmpine, pe motiv că prin decizia civilă nr. 379/R/2011, irevocabilă, a Tribunalului Bistriţa - Năsăud pronunţată în dosarul nr. x/2007 li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa totală de 2,01 ha pădure.

Prin adresa Secretariatului General al Guvenrului nr. 15A/3421/CA/08.08.2018 li s-a răspuns reclamanţilor în sensul că iniţiatorul actului contestat, respectiv Ministerul Cercetării şi Inovării a apreciat că plângerea este întemeiată şi că acesta este singurul organ cu atribuţii în iniţierea unui proiect de hotărâre privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură "D.", cât şi pentru rectificarea unor erori materiale, situaţie în care se va promova pe circuitul de avizare o hotărâre de guvern de modificare a H.G. nr. 318/2015.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanţi este fondat, din perspectiva motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Cu referire la incidenţa art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că, în doctrină s-a arătat că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie nu le-a aplicat în litera sau spiritul lor, fie le-a aplicat greşit.

Din perspectiva situaţiei de fapt se reţine că limitele învestirii instanţei, aşa cum au fost stabilite la fond, vizează analiza, din perspectiva legalităţii, a H.G nr. 318/2015, anexa 4.2 în privinţa suprafeţei de 2,01 ha pădure situată în UpVI Fântâniţa, UA103D, comuna Silivaşu de Câmpie cu privire la care susţin recurenţii că le-a fost recunonstituit anterior dreptul de proprietate.

În fapt, prin Decizia nr. 379/R/2011 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud pronunţată în dosarul nr. x/2007, irevocabilă, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamanţilor asupra terenului cu vegetaţie forestieră de 1,15 ha şi de asemenea s-a menţinut dispoziţia primei instanţe privind reconstituirea dreptului de proprietate în beneficului reclamanţilor asupra terenului de 0,80 ha pe vechiul amplasament.

Prin Hotărârea nr. 23/30.10.2012 emisă de Comisia Judeţene Bistriţa-Năsăud pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului s-a aprobat înscrierea în Anexa 6 Silivaşu de Câmpie, poziţia 2 a suprafeţei de 0.80 ha curţi-construcţii, identificată în tarlaua x/3, parcea 47 în favoarea reclamanţilor, şi de asemenea înscrierea în anexa 37 Silvaşu de Câmpie, poziţia 1 a suprafeţei de 1,15 ha teren cu vegetaţie forestieră identificată în UP VI Fântâniţa UA 103 D, raza de activitate a Ocolului Silvic Experimental Lechiniţa din cadrul ICAS Bucureşti, în favoarea acestora, conform Deciziei nr. 379/R/2011 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud pronunţată în dosarul nr. x/2007.

Ulterior respectiv la data de 14.08.2012, în şedinţa Comisiei de aplicare a Legii fondului funciar Silivaşu de Câmpie, a fost încheiat proces-verbal prin care s-a propus stabilirea amplasamentului în UA VI Fântâniţa UA 102 D, în limită cu pădurea comunală pentru suprafaţa de 1,15 ha + 0,86 ha teren în favoarea reclamanţilor, terenul fiind validat conform Legii 247/2005 şi nepus în posesie.

La data de 17.03.2015 Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Urmeniş, Com Silivaşu de Câmpie a întocmit procesul-verbal de punere în posesie nr. x în favoarea reclamanţilor, pentru suprafaţa de 1.15 ha înscrisă în anexa 37 poziţia 1 a Hotărârii nr. 23/30.10.2012 emisă de Comisia Judeţene Bistriţa-Năsăud pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Beclean sub nr. x/2018, reclamanţii au solicitat obligarea Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra terenurilor Silvaşu de Câmpie la eliberarea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 2.01 ha vegetaţie forestieră, conform Deciziei nr. 379/R/2011 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud pronunţată în dosarul nr. x/2007.

Cauza a fost suspendată, în temeiul art. 413, alin. (1) C. proc. civ., până la soluţionarea definitivă a prezentului dosar.

Din această perspectivă, motivarea instanţei de fond care " subliniază că după soluţionarea în mod definitiv a dosarului nr. x/2018 având ca obiect obligarea organelor administrative la eliberarea în favoarea reclamanţilor a titlului de proprietate pentru suprafaţa de 2,01 ha vegetaţie forestieră, conform Deciziei nr. 379/2011 a Tribunalului Bistriţa -Nasaud, hotărârea respectivei instanţe va fi avută în vedere cu ocazia eventualelor rectificări ce se vor realiza cu privire la H.G nr. 318/2015 pentru actualizarea centralizată a bunurilor aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului National de Cercetare -Dezvoltare in Silvicultura "D.", nu poate fi primită.

A condiţiona analiza legalităţii unui act administrativ de soluţionarea unui dosar care, la rândul lui, a fost suspendat până la soluţionarea acţiunii în anularea actului înseamnă a refuza părţii accesul la o justiţie, echivalând cu o denegare de dreptate.

Efectivitatea drepturilor reclamanţilor presupune ca acestea să fie în mod concret respectate şi utile celor cărora le sunt recunoscute, depăşindu-se astfel etapa teoretizării şi formalismului analizării nelegalităţii actului administrativ contestat, dreptul la acces la justiţie, efectiv şi util titularilor implicând pronunţarea unei soluţii care să se impună inclusiv prin echitate.

Trebuie arătat că, potrivit notei de fundamentare a H.G. nr. 318/2015, " Bunurile cuprinse în anexele prezentului act normativ nu fac obiectul unor litigii pendinte sau al unor proceduri administrative de retrocedare/restituire prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare,şi de alte acte normative incidente în materie", afirmaţie care se dovedeşte inexactă în condiţiile în care procedura de reconstituire a dreptului de proprietate al reclamanţilor pentru suprafaţa de 2,01 ha pădure situată în UpVI Fântâniţa, UA 103D, comuna Silivaşu de Câmpie a fost validată anterior datei de promulgare a H.G. nr. 318/2015.

De altfel, validarea pentru suprafeţele de 0,86 ha si 1,15 ha pădure s-a făcut de Ocolul Silvic Experimental Lechinţa, unitate subordonată Institutului de Cercetare si Amenajări Silvice (in prezent Institutul de National Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "D.) ceea ce susţine afiraţia potrivit căreia, în întocmirea Notei de fundamentare nu s-a întreprins nici un demers si nici o verificare pentru a se cunoaşte situaţia juridică a terenurilor cu vegetaţie forestieră reconstituite reclamanţilor în temeiul legilor fondului funciar.

Ca răspuns la plângerea prealabilă, recurenţilor li s-a răspuns, de către Secretariatul General al Guvernului, prin adresa nr. 15A/3421/CA/08.08.20l8, că iniţiatorul actului contestat, respectiv Ministerul Cercetării şi Inovării a apreciat că plângerea este întemeiată şi că acesta este singurul organ cu atribuţii în iniţierea unui proiect de hotărâre privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură "D.", cât şi pentru rectificarea unor erori materiale, situaţie în care se va promova pe circuitul de avizare o hotărâre de guvern de modificare a H.G. nr. 318/2015.

Corect susţin recurenţii că, în lipsa oricărui demers de rectificare a H.G. (care conţine o evidenţă a unor terenuri şi nu constituie drept de proprietate pentru intervenientul Institut), acceptarea unui astfel de răspuns, analizat la 4 ani de la emiterea lui, ar presupune o tergiversare "sine die" a rezolvării problemei litigioase, împiedicându-i să se bucure de preogativele dreptului de proprietate stabilit încă din anul 2011.

7. Temeiurile de drept ale soluţiei pronunţate în recurs

Faţă de aceste considerente, în baza art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanţii B., C. şi A. împotriva sentinţei nr. 2068 din 24 iunie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Va casa în parte sentinţa recurată şi, rejudecând:

Va admite acţiunea reclamanţilor B., C. şi A. formulată în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României.

Va anula în parte H.G nr. 318/2015, anexa 4.2 în privinţa suprafeţei de 2,01 ha pădure situată în UpVI Fântâniţa, UA103D, comuna Silivaşu de Câmpie.

Faţă de soluţia asupra acţiunii principale, în baza art. 66, 67 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererile de intervenţie accesorie formulate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "D." şi Ministerul Cercetării şi Inovării.

Vor fi menţinute restul dispoziţiilor sentinţei (în ceea ce priveşte soluţia asupra excepţiei tardivităţii formulării acţiunii şi aplicarea art. 406 C. proc. civ. în ceea ce priveşte cererea de acordare a daunelor morale şi materiale).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanţii B., C. şi A. împotriva sentinţei nr. 2068 din 24 iunie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi, rejudecând:

Admite acţiunea reclamanţilor B., C. şi A. formulată în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României.

Anulează în parte H.G nr. 318/2015, anexa 4.2 în privinţa suprafeţei de 2,01 ha pădure situată în UpVI Fântâniţa, UA103D, comuna Silivaşu de Câmpie.

Respinge cererile de intervenţie accesorie formulate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "D." şi Ministerul Cercetării şi Inovării.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 09 decembrie 2021.