Appeal against a final appellate decision deemed inadmissible under the Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 9 decembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin încheierea de şedinţă din 19.04.2019, Tribunalul Prahova a dispus emiterea adresei către Biroul Local de Expertize de pe lângă Tribunalul Prahova, pentru a comunica lista cu experţi autorizaţi A. în specialitatea "căi ferate, drumuri şi poduri", a prorogat discutarea cererii formulate de expertul B. privind majorarea onorariului, faţă de dispoziţiile art. 339 alin. (2) din C. proc. civ., la termenul următor.

Prin încheierea de şedinţă din 21.05.2019, Tribunalul Prahova a respins cererile expertului B. de majorare a onorariului cu suma de 6000 RON, respectiv 400 de RON, apreciindu-le neîntemeiate, a desemnat prin tragere la sorţi expertul C., a stabilit un onorariu provizoriu pentru expertiza în specialitatea "căi ferate, drumuri şi poduri", în cuantum de 2000 RON; 1000 RON în sarcina de plată a reclamantei şi 1000 RON în sarcina de plată a pârâtei. A pus în vedere părţilor să achite onorariul stabilit, în termen de 5 zile, de la încuviinţarea probei, sub sancţiunea decăderii din probă, a emis adresă către expertul C., prin care a fost înştiinţat că a fost desemnat în vederea întocmirii raportului de expertiză specialitatea "căi ferate, drumuri şi poduri" conform obiectivelor stabilite de instanţă, cu menţiunea de a răspunde în concret obiectivelor stabilite de către instanţă, în baza verificărilor, măsurătorilor şi sondajelor efective ce urmează a fi efectuate în teren, iar nu doar în baza situaţiilor de lucrări şi a documentaţiei întocmite în derularea contractului, a emis adresă către Biroul Local de Expertize de pe lângă Tribunalul Prahova pentru confirmarea numirii expertului C., a emis adresă către expertul B. pentru a i se aduce la cunoştinţă că s-a dispus înlocuirea sa în cauză.

Prin încheierea de şedinţă din data 26.09.2019, Tribunalul Prahova a luat act că expertul B. a solicitat îndreptarea erorii materiale din încheierea din 21.05.2019, în sensul de a se dispune completarea onorariului cu 6400 de RON, a constatat că prin respectiva încheiere s-a pronunţat asupra cererilor expertului în sensul respingerii ambelor cereri, acesta având posibilitatea formulării căii de atac a recursului împotriva încheierii odată cu fondul, a revenit cu adresă către expertul C., în vederea întocmirii raportului de expertiză specialitatea "căi ferate, drumuri şi poduri" conform obiectivelor stabilite de instanţă.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin decizia nr. 120 din 26 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia nulităţii recursului formulat de petentul B., împotriva încheierilor de şedinţă din 19.04.2019, 21.05.2019 şi 26.09.2019 pronunţate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu intimata-reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Urlaţi şi intimata-pârâta D. S.R.L..

S-a constatat nulitatea recursului pentru neîncadrarea susţinerilor recurentului în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs petentul B..

4. Apărările intimaţilor

Intimaţii nu au depus întâmpinare la dosarul cauzei.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând excepţia inadmisibilităţii căii de atac, invocată de către instanţă din oficiu, în raport cu actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituţia României:

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Înalta Curte are în vedere că sfera hotărârilor supuse căii de atac a recursului este determinată, cu caracter general, de dispoziţiile art. 483 din C. proc. civ.

Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că pot face obiect al recursului doar hotărârile primei instanţe, când sunt date fără drept de apel, sau hotărârile instanţei de apel, fiind delimitată astfel, expres şi limitativ, categoria hotărârilor judecătoreşti supuse acestei căi de atac.

În aceste condiţii, părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Raportat la datele speţei de faţă, Înalta Curte constată următoarele:

Recursul ce formează obiectul prezentului dosar a fost promovat împotriva deciziei nr. 120 din 26 ianuarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal prin care s-a constatat nulitatea recursului formulat de petentul B., împotriva încheierilor de şedinţă din 19.04.2019, 21.05.2019 şi 26.09.2019 pronunţate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu intimata-reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Urlaţi şi intimata-pârâta D. S.R.L., pentru neîncadrarea susţinerilor recurentului în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Astfel, recurentul a declarat recurs împotriva unei hotărâri definitive, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 şi alin. (2) din C. proc. civ., pronunţată în soluţionarea unei alte cereri de recurs.

Prin urmare, se observă că, în speţă, recurentul a formulat recurs împotriva unei hotărâri care nu face parte din categoria hotărârilor care, potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt susceptibile a fi atacate cu recurs, fiind definitivă, ceea ce este inadmisibil.

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) şi art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., coroborat cu art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de B. împotriva deciziei nr. 120 din 26 ianuarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de B. împotriva deciziei nr. 120 din 26 ianuarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 9 decembrie 2021.