Competence of appellate court for salary dispute involving prosecutor of national anti-corruption structure

Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, la data de 22 octombrie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, cu citarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

I. Obligarea pârâţilor la recalcularea indemnizaţiilor de încadrare în funcţie de salarizarea aferentă salarizării corespunzătoare judecătorilor, cu luarea în considerare a vechimii în muncă, în magistratură, precum şi a gradelor profesionale obţinute, după caz, începând din data de 01.01.2018, precum şi pentru viitor;

II. Emiterea unui ordin de salarizare în vederea stabilirii drepturilor salariate ale reclamantului la nivelul salarizării corespunzătoare judecătorilor, cu luarea în considerare a vechimii în muncă, în magistratură, precum şi a gradelor profesionale obţinute, după caz, începând din data de 01.01.2018, precum şi pentru viitor;

III. Repararea prejudiciului creat prin neplata diferenţei, în urma stabilirii unei salarizări diferenţiate între procurori şi judecători, reprezentând diferenţa dintre venitul pe care ar fi trebuit să îl obţină reclamantul conform salarizării stabilite pentru judecători în temeiul Legii nr. 153/2017 şi venitul care i-a fost plătit efectiv, stabilit în urma emiterii ordinelor de salarizare, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective;

IV. Obligarea pârâţilor la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plăţii diferenţelor băneşti corespunzătoare;

Prin sentinţa civilă nr. 1652 din 11 iunie 2021 pronunţată de Tribunalul Vâlcea a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Instanţa a reţinut, în esenţă, că cererea formulată de reclamant are mai multe capete de cerere printre care şi acela de emiterea ordinului de salarizare în vederea stabilirii drepturilor salariale ale reclamantului la nivelul salarizării corespunzătoare judecătorilor, cu luarea în considerare a vechimii în muncă, în magistratură, precum şi a gradelor profesionale obţinute, după caz, începând din data de 01.01.2018, precum şi pentru viitor.

Având în vedere acest capăt de cerere instanţa, în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Legea contenciosului administrativ coroborate cu art. 99 alin. (2) din C. proc. civ. şi cu art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., a apreciat că excepţia necompetenţei materiale este întemeiată şi pe cale de consecinţă a admis această excepţie.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 165/F-CONT din 22 septembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, cauza fiind declinată Curţii de Apel Craiova.

În motivarea acestei soluţii, instanţa a reţinut în esenţă că dispoziţiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. nu sunt aplicabile în cauză, întrucât reclamantul A. îşi desfăşoară activitatea în funcţia de procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Craiova iar potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 43/2002, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 63/2013, Direcţia Naţională Anticorupţie a fost înfiinţată ca structură cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin reorganizarea Parchetului Naţional Anticorupţie, cu sediul în municipiul Bucureşti şi îşi exercită atribuţiile pe întregul teritoriu al României prin procurori specializaţi în combaterea corupţiei (alin. (2). Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce Direcţia Naţională Anticorupţie prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii (alin. (3)1).

Reţinând că textul de lege are în vedere numai instanţele din circumscripţia curţilor de apel (judecătorii, tribunale, curţi de apel), nu şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care este instanţa ierarhic superioară tuturor instanţelor din ţară şi, în mod similar, nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unitate ierarhic superioară tuturor parchetelor din ţară şi că reclamantul nu îşi desfăşoară activitatea la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova sau la unul din parchetele din circumscripţia acesteia, ci la Direcţia Naţională Anticorupţie (Serviciul teritorial Craiova), structură cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a apreciat Curtea de Apel Piteşti că situaţia premisă descrisă în art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. nu se regăseşte în speţă, acest text de lege nefiind aplicabil şi că singura instanţă competentă exclusiv din punct de vedere teritorial să judece prezentul litigiu, în acord cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, este Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, instanţă în a cărei circumscripţie domiciliază reclamantul (Slatina, jud. Olt).

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 353/2021 din 2 noiembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a fost suspendată judecata cauzei şi a fost înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Curtea de Apel Craiova a avut în vedere dispoziţiile art. 127 alin. (3) din Codul de procedură, art. 1 şi art. 5 alin. (2)-(4) din O.U.G. nr. 43/2002, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 63/2013 precum şi decizia nr. 7/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, reţinând, în esenţă, că de vreme ce art. 127 alin. (3) din C. proc. civ. nu distinge între procurori, în virtutea principiului ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. se aplică în egală măsură procurorilor specializaţi în combaterea corupţiei cât şi celor de la parchete, o altfel de distincţie în afara textului legal, nefiind permisă.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2) şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Problema care a generat conflictul de competenţă între cele două instanţe vizează interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 127 C. proc. civ. în cazul în care reclamantul îşi desfăşoară activitatea în funcţia de procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova.

Astfel, Curtea de Apel Piteşti consideră că aceste dispoziţii nu sunt aplicabile în cazul în care reclamantul este procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unitate ce a fost înfiinţată ca structură cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, apreciind că în cazul în care reclamantul/pârâtul îşi desfăşoară activitatea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizarea în baza art. 127 C. proc. civ. a unei alte curţi de apel decât cea stabilită de lege este lipsită de eficienţă.

Curtea de Apel Craiova a reţinut însă că, de vreme ce art. 127 alin. (3) din C. proc. civ. nu distinge între procurori, în virtutea principiului ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. se aplică în egală măsură procurorilor specializaţi în combaterea corupţiei cât şi celor de la parchete, o altfel de distincţie în afara textului legal, nefiind permisă.

Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu o acţiune privind drepturile salariale formulată de reclamantul A. - procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Craiova - în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea De Apel Craiova, Ministerul Public prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PÎCCJ - Direcţia Naţională Anticorupţie şi Consiliul Naţional Pentru Combaterea Discriminării.

Cererea de chemare în judecată a fost depusă de reclamant la Tribunalul Vâlcea, instanţă care a apreciat că în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 99 alin. (2) C. proc. civ. şi art. 127 alin. (1) din acelaşi cod, competenţa aparţine Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 43/2002, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 63/2013, Direcţia Naţională Anticorupţie a fost înfiinţată ca structură cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin reorganizarea Parchetului Naţional Anticorupţie, cu sediul în municipiul Bucureşti şi îşi exercită atribuţiile pe întregul teritoriu al României prin procurori specializaţi în combaterea corupţiei (alin. (2). Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce Direcţia Naţională Anticorupţie prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii (alin. (3)1).

Potrivit art. 5 alin. (2)-(4), în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii. Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de regulă, în localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel şi în raport cu circumscripţia acestora. Serviciile teritoriale, serviciile şi birourile sunt conduse de procurori-şefi.

Art. 127 din C. proc. civ. stabileşte că:

(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

(21) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor.

Totodată, prin decizia nr. 7/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a reţinut că sintagma utilizată de legiuitor în cuprinsul art. 127 alin. (3) din C. proc. civ. "se aplică în mod corespunzător" trebuie înţeleasă ca referindu-se la desfăşurarea activităţii în cadrul unei unităţi de parchet ce funcţionează pe lângă instanţa arătată la alin. (1)

Înalta Curte împărtăşeşte opinia exprimată de Curtea de Apel Craiova în sensul că aceste dispoziţii îşi găsesc aplicabilitate în speţa de faţă, de vreme ce textele de lege nu fac niciun fel de distincţie între procurorii de la parchete şi procurorii specializaţi în combaterea corupţiei.

Raţiunea instituirii prin dispoziţiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. a unei competenţe teritoriale alternative rezidă în evitarea suspiciunilor de lipsă de obiectivitate a instanţei sesizate potrivit regulilor generale de competenţă, ca urmare a influenţei pe care ar putea-o avea funcţia îndeplinită de judecătorul reclamant care activează la instanţa sesizată sau la una inferioară, respectiv procurorul care activează la parchetele de pe lângă aceste instanţe.

Astfel, pentru incidenţa acestor dispoziţii este suficient ca la data promovării cererii, reclamanţii să fie judecători, procurori, asistenţi judiciari sau grefieri care îşi desfăşoară activitatea în raza teritorială a instanţei competente să soluţioneze cauza.

În virtutea principiului "ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus", de vreme ce art. 127 alin. (3) din C. proc. civ. se referă la procurori, fără a face o altă distincţie, art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. se aplică în egală măsură atât procurorilor specializaţi în combaterea corupţiei cât şi celor de la parchete, o altfel de distincţie în afara textului legal, nefiind permisă.

Cum dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ. conţin o derogare de la normele de competenţă, reglementând o situaţie excepţională, şi cum în cauză este îndeplinită condiţia premisă, Înalta Curte constată că competenţa teritorială de soluţionare a cauzei aparţine Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea De Apel Craiova, Ministerul Public prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PÎCCJ - Direcţia Naţională Anticorupţie şi Consiliul Naţional Pentru Combaterea Discriminării în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 decembrie 2021.