Lack of interest in appeal against suspension of customs decision execution where annulment of underlying act rendered injunction effects automatic

Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin capătul de cerere nr. x al acţiunii înregistrate la data de 19 aprilie 2021, pe rolul Curţii de Apel Oradea, sub numărul x/2021, reclamanta A. S.A. a solicitat instanţei să dispună suspendarea executării Deciziei nr. 20/29.01.2021 emisă de Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca - Direcţia Regională Vamală Cluj - Biroul Vamal de Interior Gradul I Bihor, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, până la pronunţarea unei hotărâri definitive cu privire la acţiunea în anulare a acestui din urmă act administrativ.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 58/CA/2021-P.I din 24 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis cererea de suspendare formulată de reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca - Direcţia Regională Vamală Cluj - Biroul Vamal de Interior Gradul I Bihor şi s-a dispus suspendarea executării Deciziei nr. 20/29.01.2021 emisă de Biroul Vamal de Interior Gradul I Bihor, până la soluţionarea definitivă a cauzei.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 58/CA/2021-P.I din 24 mai 2021 pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca în nume propriu şi pentru Direcţia Regională Vamală Cluj - Biroul Vamal de Interior Gradul I Bihor a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi respingerea capătului de cerere privind suspendarea executării actului contestat ca neîntemeiat, apreciindu-se că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în recurs

Prin întâmpinare, intimata-reclamantă A. S.A. a invocat nulitatea recursului pentru lipsa calităţii procesual active a Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Cluj-Napoca şi lipsa dovezii calităţii de reprezentant pentru Biroul Vamal de Interior Gradul I, susţinând că cererea de chemare în judecată a fost soluţionată în primă instanţă în contradictoriu cu emitentul actului administrativ, respectiv cu Biroul Vamal de Interior Gradul I Bihor şi că, luând în considerare Decizia nr. 9/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, DGRFP Cluj-Napoca nu ar putea reprezenta convenţional Biroul Vamal de Interior Gradul I.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În şedinţa publică din data de 8 decembrie 2021 intimata-reclamantă a precizat că excepţia nulităţii recursului este invocată prin prisma faptului că Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj nu are dreptul să formuleze recurs în numele Biroului Vamal de Interior Gradul I Bihor pentru că nu i se poate acorda mandat, întrucât ambele sunt persoane juridice şi conform hotărârii pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recursul în interesul legii, o persoană juridică nu poate fi reprezentantul convenţional al unei alte persoane juridice.

5. Răspunsul la întâmpinare

Recurenta-pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca în nume propriu şi pentru Direcţia Regională Vamală Cluj - Biroul Vamal de Interior Gradul I Bihor a transmis răspuns la întâmpinare prin care a arătat, relativ la excepţia nulităţii recursului, că potrivit prevederilor OPANAF nr. 2294/2017 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare al direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, reprezintă interesele Statului Român prin Ministerul Finanţelor şi ANAF în litigiile aflate pe rolul instanţelor de judecată cu sediul administrativ în raza sa de competenţă teritorială.

Invocând şi prevederile O.U.G. nr. 74/2013 şi cele ale H.G. nr. 520/2013, a solicitat respingerea excepţiei nulităţii recursului.

6. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data 6 septembrie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 8 decembrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei lipsei de interes a recursului, care face inutilă cercetarea pe fond a cauzei.

1. Cu titlu preliminar, Înalta Curte urmează să respingă excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-reclamantă A. S.A..

Excepţia nulităţii recursului declarat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca în nume propriu şi pentru Direcţia Regională Vamală Cluj - Biroul Vamal de Interior Gradul I Bihor, a fost invocată, astfel cum s-a precizat şi la termenul de judecată din 8 decembrie 2021, de reprezentantul intimatei-reclamante, prin raportare la cele statuate prin Decizia nr. 9/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, susţinându-se că o persoană juridică nu poate reprezenta o altă persoană juridică.

Potrivit art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată din Monitorul Oficial, Partea I nr. 389 din 29 iunie 2013:

"Începând cu data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art. 13 alin. (1) se înfiinţează în subordinea Agenţiei direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, instituţii publice cu personalitate juridică, şi care sunt conduse, prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de un director general, funcţionar public(…).

Totodată, art. 13 alin. (3) din hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prevede că:

"În cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice funcţionează, ca structuri fără personalitate juridică:

a) direcţii regionale vamale;

b) administraţii judeţene/de sector ale finanţelor publice, care pot avea în structură servicii/birouri fiscale;

c) administraţii pentru contribuabilii mijlocii;

d) birouri vamale de interior şi de frontieră (…)."

Potrivit H.G. nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală rezultă că Biroul Vamal de Interior Gradul I Bihor nu este organizat ca instituţie publică ci ca structuri fără personalitate juridică în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

În raport de modul de organizare, Direcţia Regională Vamală - Biroul Vamal de Interior Gradul I, nu este instituţie de sine stătătoare ci constituie substanţa unei instituţii unice, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, fiind reprezentată de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice.

Decizia nr. 9/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că:

"În interpretarea şi aplicarea art. 664 alin. (2) din C. proc. civ., reprezentarea convenţională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din C. proc. civ., astfel cum acesta a fost interpretat prin Decizia nr. 9/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept."

Prin urmare, cele statuate prin această decizie nu au incidenţă în speţa de faţă, în care recurenta, structuri fără personalitate juridică, este reprezentată legal în instanţă, dreptul de reprezentare izvorând din lege.

2. Argumente de fapt relevante

Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta A. S.A., a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca - Direcţia Regională Vamală Cluj - Biroul Vamal de Interior Gradul I Bihor, suspendarea executării Deciziei nr. 20/29.01.2021 emisă de pârât, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, până la pronunţarea unei hotărâri definitive cu privire la acţiunea în anulare a acestui din urmă act administrativ.

Prin sentinţa nr. 58/CA/2021-P.I din 24 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a admis cererea de suspendare formulată de reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca - Direcţia Regională Vamală Cluj - Biroul Vamal de Interior Gradul I Bihor fiind suspendată executarea Deciziei nr. 20/29.01.2021 emisă de Biroul Vamal de Interior Gradul I Bihor, până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Aminteşte Înalta Curte că potrivit art. 14 alin. (1), teza I din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond (…)."

Dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, stabilesc că:

"Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune separată, până la soluţionarea acţiunii în fond".

Totodată, dispoziţiilor alin. (4) al aceluiaşi articol prevăd că:

"În ipoteza admiterii acţiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condiţiile art. 14, se prelungeşte de drept până la soluţionarea definitivă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1)".

Examinând aceste dispoziţii legale, Înalta Curte reţine că legiuitorul instituie reguli procedurale în legătură cu suspendarea executării actului administrativ, inclusiv în ceea ce priveşte durata efectelor acesteia, în concordanţă cu caracterul provizoriu al măsurii şi strânsa legătură pe care o are judecarea cererii cu acţiunea în anulare.

Astfel, în condiţiile pronunţării instanţei de fond în sensul admiterii acţiunii, legiuitorul introduce regula prelungirii de drept a efectelor suspendării dispuse potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004 până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Or, în prezenta speţă, prin decizia nr. 5479 din 11 noiembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021 (având ca obiect cererea de suspendare întemeiată pe dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004), s-a respins recursul formulat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca în nume propriu şi pentru Biroul Vamal de Interior Gradul I Bihor împotriva sentinţei nr. 22/CA/2021 din 11 martie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal prin care s-a dispus suspendarea executării Deciziei nr. 20/29.01.2021 până la pronunţarea instanţei de fond. Prin respingerea recursului pârâtei, s-a menţinut dispoziţia de suspendare a executării Deciziei nr. 20/29.01.2021.

Totodată, se reţine că prin sentinţa nr. 117/CA/2021-PI din data de 4 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2021-P.I., s-a dispus anularea Deciziei nr. 20/29.01.2021.

Conform dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat, una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune este cea privind interesul de a promova acţiunea, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi în căile de atac.

Aşadar, prin interes se înţelege folosul practic imediat urmărit de cel care a formulat calea de atac, fiind necesar ca acesta să fie născut şi actual, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acţiune, condiţie ce trebuie îndeplinită atât la promovarea căii de atac, cât şi pe parcursul soluţionării acesteia.

Rezultă, din prevederile legale citate, că efectele suspendării executării actului administrativ, dispuse în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, prin sentinţa nr. 22/CA/2021 din 11 martie 2021 a Curţii de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, rămasă definitivă prin respingerea recursului, se prelungesc de drept până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare.

În contextul celor anterior arătate, Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca în nume propriu şi pentru Direcţia Regională Vamală Cluj - Biroul Vamal de Interior Gradul I Bihor nu mai justifică un interes în susţinerea recursului de faţă, care urmăreşte reformarea soluţiei defavorabile pârâtei în cererea de suspendare întemeiată pe art. 15 din Legea nr. 554/2004, câtă vreme efectele suspendării executării actului administrativ sunt prelungite de drept până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare, o eventuală soluţie de admitere a recursului fiind lipsită de eficacitate juridică.

Aşa fiind, Înalta Curte, având în vedere că activitatea judiciară nu poate fi iniţiată şi întreţinută fără justificarea unui interes care să îndeplinească condiţiile legale astfel cum au fost analizate anterior, urmează să respingă, ca atare, prezenta cale de atac exercitată de autoritatea pârâtă.

Faţă de dispoziţiile art. 453 alin. (1) din C. proc. civ. în conformitate cu care:

"Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată", Înalta Curte reţine caracterul întemeiat al cererii formulată de intimata-reclamantă, urmând a o încuviinţa, şi a obliga recurenta-pârâtă la plata către intimata-reclamantă a sumei de 833 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) şi art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul ca lipsit de interes; va obliga recurenta să plătească intimatei suma de 833 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Admite excepţia lipsei de interes a recursului.

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca în nume propriu şi pentru Direcţia Regională Vamală Cluj - Biroul Vamal de Interior Gradul I Bihor împotriva sentinţei nr. 58/CA/2021-P.I din 24 mai 2021 pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Obligă recurenta să plătească intimatei suma de 833 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 decembrie 2021.