Annulment of administrative appeal rejected; challenges quashed for lack of jurisdiction and inadmissibility.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the extraordinary appeal (contestație în anulare) against its final decision no. 3433/2021 as unmotivated, rejected as inadmissible the challenge to its interlocutory ruling refusing to refer a constitutionality exception, declined jurisdiction to the Bucharest Court of Appeal over the challenge to the underlying 2018 trial judgment, and dismissed as inadmissible the exception of illegality of Government Emergency Ordinance no. 191/2005. The appellant had sought to overturn an administrative-litigation ruling that rejected his action to annul an address issued by the internal protection directorate, claiming violation of his right to defense and seeking moral damages. The court held that the challenge against the final decision failed to invoke any specific ground listed exhaustively in Article 503(2) of the Civil Procedure Code (e.g., absolute incompetence, material error, omitted grounds, or unadjudicated appeal), the ruling on the constitutionality exception was not a final decision subject to this remedy but appealable by ordinary recourse, the challenge to the trial judgment had to be filed with the court that issued it under Article 505(1), and normative acts cannot be challenged by an exception of illegality under Article 4(4) of Law no. 554/2004.
Legislator headnote
AI generatedart. 508 alin. (3) din C. proc. civ, art. 503 alin. (2) C. proc. civ, art. 503 C. proc. civ, art. 21 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, art. 505 alin. (1) din C. proc. civ, art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004; Annulment of administrative appeal rejected; challenges quashed for lack of jurisdiction and inadmissibility: 3433/2021 as unmotivated, rejected as inadmissible the challenge to its interlocutory ruling refusing to refer a constitutionality exception, declined jurisdiction to the Bucharest Court of Appeal over the challenge to the underlying 2018 trial judgment, and dismissed as inadmissible the exception of illegality of Government Emergency Ordinance no. 191/2005. The appellant had sought to overturn an administrative-litigation ruling that rejected his action to annul an address issued by the internal protection directorate, claiming violation of his right to defense and seeking moral damages. The court held that the challenge against the final decision failed to invoke any specific ground listed exhaustively in Article 503(2) of the Civil Procedure Code (e.g., absolute incompetence, material error, omitted grounds, or unadjudicated appeal), the ruling on the constitutionality exception was not a final decision subject to this remedy but appealable by ordinary recourse, the challenge to the trial judgment had to be filed with the court that issued it under Article 505(1), and normative acts cannot be challenged by an exception of illegality under Article 4(4) of Law no. 554/2004.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for annulling the contestation against the decision as unmotivated, since the contestator did not invoke any of the cases listed in this article.
Used to decline jurisdiction over the contestation against the first-instance judgment to the court that issued it, as required by this provision.
Grounds for rejecting the exception of illegality of O.U.G. nr. 191/2005 as inadmissible, because normative administrative acts cannot be challenged by such an exception.
Full text
Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2021
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul contestaţiei în anulare
1.1. Prin sentinţa civilă nr. 3224 din 5 iulie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele: "Respinge excepţiile inadmisibilităţii şi a lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâtă ca neîntemeiate.
Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Protecţie Internă.
Anulează adresa nr. x/30.06.2017 (înregistrată cu nr. x/04.07.2017) emisă de pârâta Direcţia Generală de Protecţie Internă.
Respinge în rest acţiunea ca neîntemeiată."
1.2. Prin decizia civilă nr. 3433 din 8 iunie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele:
"Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 3224 din data de 5 iulie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Admite recursul declarat de pârâta Direcţia Generală de Protecţie Internă împotriva sentinţei civile nr. 3224 din data de 5 iulie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează în parte sentinţa recurată şi, în rejudecare, respinge ca inadmisibilă acţiunea având ca obiect anularea adresei nr. x/30.06.2017 emisă de pârâtă.
Menţine în rest celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate."
1.3. Prin încheierea din 8 iunie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea petentului A. de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 191/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor pentru situaţii de urgenţă, ca inadmisibilă.
2. Contestaţia în anulare exercitată în cauză
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 11 iunie 2021, sub nr. x/2021, contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală de Protecţie Internă, a formulat contestaţie în anulare împotriva:
- deciziei nr. 3433 din 8 iunie 2021, pronunţată de ÎCCJ - SCAF în dosarul nr. x/2017;
- încheierii din 8 iunie 2021, pronunţată de ÎCCJ - SCAF în dosarul nr. x/2017;
- sentinţei civile nr. 3224 din 5 iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017.
De asemenea, contestatorul a invocat şi excepţia de nelegalitate a O.U.G. nr. 191/2005.
Contestaţia în anulare a fost întemeiată pe art. 503 alin. (2) şi art. 508 alin. (3) din C. proc. civ., însă, fără a se indica în concret vreunul dintre cele patru motive prevăzute la alin. (2) al art. 503.
Contestatorul a arătat, în esenţă, că hotărârile atacate sunt nelegale, solicitând anularea lor şi obligarea intimatei să îi plătească daune morale în cuantum de 100.000 euro, pentru că i-a încălcat dreptul la apărare.
3. Apărările intimatei
Intimata Direcţia Generală de Protecţie Internă a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, întrucât, contestatorul se întemeiază pe art. 503 alin. (2) C. proc. civ., fără însă a indica şi argumenta vreunul din motivele limitativ enumerate de articolul menţionat anterior.
4. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare
a) În ceea ce priveşte contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei nr. 3433 din 8 iunie 2021 a ÎCCJ-SCAF
Contestaţia în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare şi nesuspensivă de executare, îndreptată împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive date cu încălcarea anumitor norme de procedură, sau greşite din cauza unor inadvertenţe de ordin formal.
Ea poate fi exercitată numai în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de art. 503 C. proc. civ., potrivit cărora (1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.
(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când:
1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia;
2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;
3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;
4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.
Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor legale care reglementează contestaţia în anulare, prin această cale de atac se tinde la desfiinţarea unei hotărâri, nu pentru că judecata nu a fost bine făcută, ci pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de lege, întrucât prin aceste dispoziţii legale nu s-a urmărit să se pună la dispoziţia părţilor calea recursului la recurs.
În cauză, în raport de maniera în care a fost formulată această cale extraordinară de atac, Înalta Curte constată, în primul rând, că partea contestatoare nu a înţeles să menţioneze, în sensul dispoziţiilor legale indicate mai sus, motivul pe care înţelege să-şi întemeieze prezenta contestaţie în anulare raportat la prevederile art. 503 alin. (1) sau (2) din C. proc. civ.
În al doilea rând, analizând decizia atacată, prin prisma dispoziţiilor care reglementează contestaţia în anulare, Înalta Curte constată că decizia în cauză nu se circumscrie ipotezelor legale, iar aspectele sesizate de contestator nu sunt susceptibile să fie încadrate nici măcar formal pe dispoziţiile art. 503 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ.
Aşadar, ţinând cont de faptul că partea contestatoare nu a respectat exigenţele aferente formulării unei acţiuni în contestaţie în anulare, neîncadrând corespunzător motivele invocate în unul din cazurile enumerate la art. 503 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 3433 din 8 iunie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, ca nemotivată.
b) În ceea ce priveşte contestaţia în anulare formulată împotriva încheierii din 8 iunie 2021, pronunţată de ÎCCJ-SCAF în dosarul nr. x/2017
Conform dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, "(2) Hotărârea de respingere a cererii de înaintare a excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată de ultima instanţă, este supusă căii de atac a recursului."
În speţă, hotărârea atacată de către contestator reprezintă o încheiere a instanţei de recurs prin care a fost soluţionată, în sensul respingerii, solicitarea petentului A. de înaintare a excepţiei de neconstituţionalitate invocată de acesta în dosarul nr. x/2017.
Împotriva acestei soluţii, aşa cum rezultă şi din dispozitivul încheierii, partea avea posibilitatea să formuleze recurs în termen de 48 de la pronunţare.
Înalta Curte constată că încheierea atacată prin contestaţie în anulare nu este definitivă, ci supusă căii de atac a recursului.
În atare condiţii, rezultă că partea contestatoare a formulat o cale de atac neprevăzută de lege, motiv pentru care, Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din 8 iunie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, ca inadmisibilă.
c) În ceea ce priveşte contestaţia în anulare formulată împotriva sentinţei civile nr. 3224 din 5 iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017
Potrivit dispoziţiilor art. 505 alin. (1) din C. proc. civ., "(1) Contestaţia în anulare se introduce la instanţa a cărei hotărâre se atacă."
În cauză, contestatorul a formulat cerere de contestaţie în anulare împotriva unei sentinţe de fond, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, astfel încât, raportat la dispoziţiile procedurale menţionate anterior, competenţa de soluţionare a prezentei contestaţii în anulare revine acestei instanţe, ca instanţă care a pronunţat sentinţa civilă nr. 3224 din 5 iulie 2018 a cărei anulare se solicită, sens în care va fi declinată în favoarea acesteia.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va declina competenţa de soluţionare a contestaţiei în anulare formulată de contestatorul A. împotriva sentinţei civile nr. 3224 din 5 iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
c) În ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate a O.U.G. nr. 191/2005, invocată în cauză de contestatorul A., Înalta Curte o va respinge, ca inadmisibilă, în raport de dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora "Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare, în condiţiile prevăzute de lege."
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 3433 din 8 iunie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, ca nemotivată.
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din 8 iunie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, ca inadmisibilă.
Declină competenţa de soluţionare a contestaţiei în anulare formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală de Protecţie Internă, împotriva sentinţei civile nr. 3224 din 5 iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de nelegalitate a O.U.G. nr. 191/2005, invocată în cauză de contestatorul A..
Fără cale de atac în ceea ce priveşte soluţia de declinare şi definitivă, în rest.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 decembrie 2021.