Inadmissible appeal against final appellate decision and prior lower court judgment under unity of appeal principle
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, thereby upholding the lower courts' decisions which had rejected the plaintiff's labor claim and subsequently dismissed his annulment challenge and the appeal against that dismissal. The dispute originated from a civil action for workplace moral harassment, salary differences, and moral damages, which was initially rejected as inadmissible, followed by a rejected annulment due to the plaintiff's withdrawal while the defendants opposed, and finally a rejected appeal against that annulment. The decisive legal basis for the final dismissal was the principle of the unity of the right of appeal (Article 460 of the Code of Civil Procedure), which rendered the attack on the tribunal's judgment inadmissible because it had already been the subject of a prior appellate decision, and the final nature of appellate decisions (Articles 457 and 634 of the Code of Civil Procedure), which barred any further recourse against the court of appeal's judgment.
Legislator headnote
AI generatedart. 503 alin. (3) C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 460 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissible appeal against final appellate decision and prior lower court judgment under unity of appeal principle: The dispute originated from a civil action for workplace moral harassment, salary differences, and moral damages, which was initially rejected as inadmissible, followed by a rejected annulment due to the plaintiff's withdrawal while the defendants opposed, and finally a rejected appeal against that annulment. The decisive legal basis for the final dismissal was the principle of the unity of the right of appeal (Article 460 of the Code of Civil Procedure), which rendered the attack on the tribunal's judgment inadmissible because it had already been the subject of a prior appellate decision, and the final nature of appellate decisions (Articles 457 and 634 of the Code of Civil Procedure), which barred any further recourse against the court of appeal's judgment.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe procedural basis cited to dismiss the appeal as inadmissible due to the lack of a valid legal avenue of attack.
Full text
Şedinţa publică din data de 2 decembrie 2021
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 04.06.2018, sub nr. x/2018*, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B. şi C., obligarea pârâţilor să ia măsurile pentru respectarea demnităţii în muncă şi încetarea hărţuirii morale, la plata diferenţei dintre drepturile salariale ce i se cuvin, începând cu 09.07.2016, când a fost forţat să iasă la pensie, cu revenirea la situaţia anterioară, şi la plata daunelor morale de 10.000 euro.
Prin sentinţa civilă nr. 1828 din 3 decembrie 2018, Tribunalul Iaşi a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor, a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii, a respins, ca inadmisibilă, acţiunea reclamantului A. şi a obligat reclamantul la plata către pârâtul B. a cheltuielilor de judecată de 1.500 RON şi la plata către pârâtul C. a cheltuielilor de judecată de 1.500 RON, reprezentând onorarii de avocat.
1.2. Reclamantul A. a formulat recurs împotriva acestei sentinţei.
Prin Decizia nr. 811 din 20 mai 2019, Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul, ca tardiv, recurentul-reclamant fiind obligat la plata către intimaţii B. şi C. a câte 750 RON, fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată.
1.3. Împotriva sentinţei civile nr. 1828 din 3 decembrie 2018 a Tribunalului Iaşi şi a Deciziei nr. 811 din 20 mai 2019 a Curţii de Apel Iaşi, recurentul-reclamant A. a formulat contestaţie în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 şi 3 şi art. 503 alin. (3) C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 1263/2019 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a contestaţiei în anulare formulate de contestatorul A. împotriva sentinţei nr. 1828 din 3 decembrie 2018 a Tribunalului Iaşi.
2. Hotărârile ce fac obiectul prezentului recurs
2.1. Ca urmare a declinării de competenţă, contestaţia în anulare a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi la data de 11.10.2019, sub nr. x/2019.
La data de 21.11.2019, contestatorul A. a depus cerere de renunţare la judecata contestaţiei în anulare.
La termenul din 12.12.2019, intimaţii B. şi C. au precizat că se opun cererii de renunţare şi au formulat concluzii cu privire la inadmisibilitatea contestaţiei în anulare, solicitând cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 1580 din 12 decembrie 2019, Tribunalul Iaşi a constatat opunerea intimaţilor la cererea de renunţare la judecată şi a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva sentinţei civile nr. 1828 din 3 decembrie 2018 a Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, obligând contestatorul la plata către fiecare intimat a sumei de 868 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
2.2. Împotriva acestei sentinţe, contestatorul A. a formulat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 460 din 29 iunie 2020, Curtea de Apel Iaşi a respins recursul declarat de recurentul A. împotriva sentinţei civile n.r 1580 din 12 decembrie 2019 a Tribunalului Iaşi, ca nefondat.
A obligat recurentul la plata sumei de 500 RON către intimaţii B. şi C., reprezentând onorariu de avocat.
3. Cererea de recurs
Recurentul A. a formulat recurs împotriva sentinţei nr. 1580 din 12 decembrie 2019 a Tribunalului Iaşi şi împotriva Deciziei nr. 460 din 29 iunie 2020 a Curţii de Apel Iaşi, solicitând, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 şi 8 C. proc. civ., casarea hotărârilor recurate, întrucât sunt netemeinice şi nelegale.
4. Decizia instanţei de recurs
Analizând, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., regularitatea învestirii sale cu recursul de faţă, Înalta Curte constată că inadmisibilitatea căii de atac.
4.1. Prin cererea de recurs, recurentul A. a atacat atât sentinţa civilă nr. 1580 din 12 decembrie 2019 a Tribunalului Iaşi pronunţată asupra contestaţiei în anulare, cât şi decizia civilă nr. 460 din 29 iunie 2020 a Curţii de Apel Iaşi prin care a fost soluţionat recursul formulat împotriva sentinţei tribunalului nr. 1580/2019.
Or, potrivit principiului unicităţii căii de atac, reglementat de art. 460 C. proc. civ., este inadmisibilă calea de atac a recursului formulată împotriva sentinţei Tribunalului Iaşi, care deja a făcut obiectul recursului soluţionat prin decizia Curţii de Apel Iaşi.
Astfel, este inadmisibil recursul formulat împotriva sentinţei Tribunalului Iaşi.
4.2. Referitor la recursul formulat împotriva Deciziei nr. 460 din 29 iunie 2020 a Curţii de Apel Iaşi, Înalta Curte constată că, potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) raportate la cele ale art. 634 alin. (1) pct. 1, pct. 4 şi pct. 5 C. proc. civ., decizia ce face obiectul căii de atac este este definitivă.
Prevederile art. 634 alin. (1) pct. 1, 4 şi 5 din C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, şi hotărârile date recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.
În cauză, recurentul a formulat recurs împotriva unei decizii date în soluţionarea unui recurs, hotărâre care este definitivă, nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.
4.3. Prin urmare, reţinând că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva hotărârilor atacate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de recurentul A. împotriva sentinţei civile nr. 1580 din 12 decembrie 2019 a Tribunalului Iaşi şi Deciziei nr. 460 din 29 iunie 2020 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 2 decembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.