Municipality's annulment of financial correction for defective public procurement invitation and disproportionate qualification criteria rejected

Şedinţa publică din data de 02 decembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea pronunţată în primul ciclu procesual

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată, la data de 22.12.2016, sub nr. x/2016, pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ - Teritorială Oraşul Breaza a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice-Direcţia de constatare şi stabilire nereguli şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice-Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (AM POR),

- anularea titlului de creanţă reprezentat de Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 24.08.2016 emisă Direcţia constatare şi stabilire nereguli-Serviciul constatare şi stabilire nereguli din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu număr de înregistrare CSN 80243/29.08.2016 înaintată la UAT Breaza şi înregistrată sub nr. x/12.09.2016,

- anularea Deciziei nr. 415/15.11.2016 de soluţionare a contestaţiei formulate de UAT Breaza înregistrată la MDRAP sub nr. x/11.10.2016 împotriva Notei de constatare nereguli POR din cadrul MADR cu privire la contractul de finanţare nr. x/24.09.2010 proiect SMIS 1093 cu titlul "Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane, oraş Breaza, judeţ Prahova", emise Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional,

- exonerarea Unităţii Administrativ-Teritoriale Breaza de la plata sumelor stabilite prin aceste acte administrative, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

1.2. Prin sentinţa civilă nr. 66 din 4 aprilie 2017, Curtea a admis acţiunea reclamantei, a anulat Decizia nr. 415/15.11.2016 şi Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 24.08.2016 şi a exonerat reclamanta de plata sumei imputate, de 54.807,63 RON la care se adaugă TVA de 10.413,45 RON, obligând pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice la plata către reclamantă a sumei de 6.100 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

1.3. Împotriva aceste sentinţe, pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a formulat recurs.

Prin decizia civilă nr. 3843 din 11 septembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul recurentului-pârât, a casat hotărârea recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

2. Hotărârea primei instanţe pronunţate în al doilea ciclu procesual, în rejudecare după casare

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 15.10.2019, sub nr. x/2016*.

Prin sentinţa civilă nr. 15 din 11 februarie 2020, Curtea a respins acţiunea formulată de reclamanta UAT Oraşul Breaza, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Oraşul Breaza a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., apreciind că hotărârea este dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru soluţionarea anumitor aspecte sunt invocate motive contradictorii, iar asupra unor motive invocate de reclamantă instanţa de fond a omis să se pronunţe.

3.1. Cu privire la prima abatere reţinută de structura de control, respectiv lipsa unor elemente în Invitaţia de participare nr. x/20.03.2008 - nu a fost publicată valoarea achiziţiei, nu au fost menţionaţi factorii de evaluare şi ponderea acestora, documentaţia de atribuire nu a fost ataşată în SEAP - instanţa de fond a constatat nelegal că în vederea respectării principiului transparenţei autoritatea contractantă are obligaţia să menţioneze în invitaţia de participare, toate criteriile minime de calificare conform art. 125 din O.U.G. nr. 34/2006.

Invitaţia de participare conţinea datele necesare pentru o informare corectă a operatorilor economici cu privire la procedura de atribuire, informaţiile suplimentare se regăseau în cerere, aceasta fiind o practică extinsă la acel moment care nu contravenea prevederilor legale.

Legislaţia în vigoare nu impunea ca documentaţia de atribuire să fie ataşată invitaţiei, acest aspect fiind lăsat la aprecierea autorităţilor publice.

După cum cerea practica în acel moment, autorităţile contractante puneau la dispoziţia tuturor operatorilor economici de participare la procedura de atribuire, la sediul acestora, un exemplu al documentaţiei de atribuire.

De asemenea, publicarea documentaţiei de atribuire în SEAP, la nivelul anului 2008, luna martie, nu constituie o obligaţie pentru autoritatea concurentă nici potrivit Ghidului pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, aprobat prin Ordinul nr. 155/2006, care reglementează că autoritatea "are dreptul de a alege modalitatea de transmitere a documentaţiei de atribuire", în cazul de faţă putea să fie procurată de la sediul Primăriei pentru suma de 30 RON.

Cu toate că instanţa de fond a constatat întemeiate susţinerile referitoare la publicarea documentaţiei de atribuire, în mod nejustificat şi fără referirea la dispoziţii legale, a apreciat că obligaţia ce revenea autorităţii de a asigura un anumit conţinut invitaţiei de participare nu este înlăturată indiferent de modalitatea în care se asigură accesul la documentaţia de atribuire.

Recurenta-reclamantă susţine că se face o confuzie între invitaţia de participare şi documentaţia de atribuire, deoarece oraşul Breaza a procedat la publicarea unei invitaţii de participare care cuprindea elementele obligatorii prevăzute de lege, iar cu privire la documentaţia de atribuire s-a arătat că aceasta poate fi procurată de la sediul autorităţii, menţiunea fiind în concordanţă cu disp. art. 125 din O.U.G. nr. 34/2006.

Cu toate că prin contestaţie s-a menţionat că în perioada respectivă erau o serie de restricţii tehnice în SEAP, instanţa de fond a reţinut doar că spaţiul nu a fost ocupat în totalitate prin faptul că acele criterii de calificare au fost enunţate pe fiecare rând şi nu în mod continuu, însă ar fi trebuit să se solicite pârâtei dezarhivarea sistemului electronic care ar fi permis verificarea susţinerilor reclamantei.

Referitor la valoarea estimată a achiziţiei, prima instanţă a reţinut neîntemeiat că precizarea valorii contractului era obligatorie pentru ca operatorii să devină interesaţi de a participa la procedură, însă art. 125 din O.U.G. nr. 34/2006, în forma în vigoare la data procedurii, nu impunea o astfel de cerinţă de conţinut, iar platforma SEAP nu crease un câmp pentru completarea valorii estimate.

De asemenea, modelul de Fişă de date din Ghidul pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică aprobat prin Ordinul nr. 155/2006 nu prevedea un câmp pentru completarea valorii estimate a contractului de achiziţie, astfel că prima instanţă a adăugat la lege.

Prima instanţă nu a ţinut seama nici de faptul că termenul "grad de publicitate adecvat" a fost statuat prin H.G. nr. 519/2014, după derularea procedurii în cazul de faţă.

În legătură cu cele reţinute de instanţa de fond în privinţa solicitării de informaţii despre subcontractanţi, nu s-au motivat considerentele care au stat la baza respingerii susţinerilor reclamantei.

Pentru a se putea invoca aplicarea unui tratament preferenţial, ar trebui să existe cel puţin doi ofertanţi, iar în speţa de faţă operatorii economici au avut acces nerestricţionat la documentaţia de atribuire, aceasta a şi fost achiziţionată de mai multe societăţi care, însă nu îndeplineau mai multe cerinţe.

Autoritatea contractantă nu a solicitat îndeplinirea tuturor cerinţelor de calificare de către subcontractanţii propuşi, ci a solicitat îndeplinirea acelor cerinţe de calificare corelate cu partea de contract ce va fi executată de aceştia, respectiv resursele tehnice şi profesionale puse la dispoziţie pentru execuţia contractului şi doar dacă valoarea acestei părţi de contract depăşeşte 20% din valoarea întregului contract.

În cadrul documentaţiei de atribuire a fost indicată metodologia concretă şi transparentă de evaluare a ofertelor, s-a ţinut seama de punctul de vedere al ANRMAP, de la nivelul anului 2008, în cazul îndeplinirii cerinţelor minime privind posibilitatea de exercitare a capacităţii tehnice şi profesionale a subcontractanţilor.

Interdicţia de a impune îndeplinirea unor criterii de calificare pentru eventualii subcontractanţi a fost reglementată abia în anul 2009 prin H.G. nr. 834/2009, până la acea dată autoritatea contractantă putea impune astfel de criterii, mai ales când ponderea serviciului subcontractantului era mare.

Instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra tuturor aspectelor menţionate în contestaţie şi anume, necuprinderea în invitaţia de participare a factorilor de evaluare şi ponderile acestora.

3.2. Referitor la solicitarea de depunere a bilanţului contabil din anul precedent, vizat şi înregistrat de DGFP, din care să reiasă că nu este pe minus contul de profit şi pierderi, instanţa de fond a stabilit că această cerinţă din fişa de date trebuia însoţită de o notă justificativă, că din susţinerile autorităţii contractante nu rezultă în ce măsură ar fi influenţat capacitatea economico-financiară, îndeplinirea contractului, cerinţa fiind astfel restrictivă.

Recurenta-reclamantă susţine că cerinţa nu este restrictivă, ci reprezintă o cerinţă obiectivă raportată la complexitatea, durata şi valoarea contractului şi se referă la prima perioadă a contractului în care se estimează că prestatorul va emite prima factură aferentă prestaţiei.

Raţiunea pentru care autoritatea contractantă a solicitat bilanţul contabil este că, acesta reprezintă documentul de bază, în temeiul căruia se evaluează direct performanţele înregistrate de operatorul economic şi eficienţa activităţii.

Cerinţa a fost stabilită în conformitate cu prevederile art. 9 lit. b) din H.G. nr. 925/2006 şi a dorit promovarea concurenţei prin accesul la procedura de atribuire a unor operatori economici care au capacitatea financiară şi tehnică de a executa contractul.

Autoritatea contractantă a considerat că ofertantul care va fi declarat câştigător nu va trebui să fie dependent din punct de vedere economic de contactul în cauză şi că trebuie să aibă suficientă stabilitate financiară pentru derularea contractului de urmează să fie atribuit.

Legalitatea stabilirii unor cerinţe de calificare cu privire la capacitatea tehnică/profesională economică se stabileşte conform disp. art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, în funcţie de relevanţa acestora şi cu respectarea principiului proporţionalităţii, raportat la natura şi complexitatea contractului ce urmează să fie atribuit.

Potrivit disp. art. 7 din H.G. nr. 925/2006, criteriile de calificare au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul şi de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia.

Legalitatea cerinţelor de calificare trebuie analizată prin prisma necesităţii impunerii lor, necesitate care decurge din prevederile caietului de sarcini sau din alte dispoziţii legale.

Necesitatea şi relevanţa cerinţelor de calificare se analizează prin raportare la prevederile art. 178 alin. (2) şi art. 179 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, ce instituie obligaţia respectării principiului proporţionalităţii, or, cerinţa privind deţinerea contului de profit şi ponderea pe plus nu este disproporţionată în raport cu necesităţile ce decurg din executarea contractului.

Sub acest aspect nu s-a formulat nicio contestaţie împotriva acestei cerinţe şi nu a existat vreo solicitare de clarificări, de unde rezultă că niciun operator economic nu s-a considerat prejudiciat de cerinţa de calificare cerută, toate aceste aspecte nefiind analizate de prima instanţă.

3.3. În legătură cu utilizarea factorilor de evaluare în cuprinsul fişei de date, prima instanţă a constatat că autoritatea nu are dreptul de a utiliza cerinţele referitoare la calificarea ca factori de evaluare a ofertelor.

Recurenta-reclamantă consideră că au fost respectate prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 care statuează că "autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în cadrul documentaţiei de atribuire orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire".

Din cuprinsul disp. art. 125 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 nu reiese obligaţia autorităţii contractante de a include şi factorii de evaluare sau ponderea acestora, fiind totuşi menţionat criteriul de atribuire al contractului.

Instanţa de fond nu s-a pronunţat şi asupra aspectului legat de actele normative în vigoare în perioada derulării achiziţiei, având în vedere că structura de control a procedat la aplicarea corecţiilor prin prisma O.U.G. nr. 66/2011.

Neregulile săvârşite înainte de intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011 nu pot atrage corecţii financiare în temeiul acestui act normativ, chiar dacă activitatea de control are loc după intrarea acestuia în vigoare, aşa cum rezultă din interpretarea per a contrario prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, deoarece s-ar încălca principiile de aplicare a legii în timp, cât şi cele de predictibilitate şi de securitate juridică a normei civile.

Constatările echipei de control bazate pe definiţia fraudei conform prevederilor Tratatului de Instituire a Uniunii Europene privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţii Europene nu sunt fondate, deoarece ipoteza nu este probată.

Autoritatea contractantă nu a utilizat sau prezentat declaraţii sau documente false, incorecte sau incomplete cu referire la procedura de atribuire în discuţie, toate informaţiile necesare operatorilor economici pentru elaborarea unei oferte competitive au fost puse la dispoziţia acestora.

Totodată, la stabilirea corecţiei financiare trebuie să se aibă în vedere practica şi prevederile legislative în vigoare la data procedurii de atribuire şi nu la data efectuării controlului.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului formulat de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Oraşul Breaza

Analiza motivelor de casare

1. Cu privire la critica aferentă reţinerii nepublicării în invitaţia de participare nr. x/20.03.2008 a valorii estimate a achiziţiei, factorilor de evaluare şi ponderea acestora, iar documentaţia de atribuire nu a fost ataşată în SEAP, putând fi achiziţionată contra cost de la sediul autorităţii contractante.

Înalta Curte reţine că, potrivit disp. art. 125 din O.U.G. nr. 34/2006, începând cu data de 01.01.2007 cererea de oferte se iniţiază prin publicarea în SEAP a unei invitaţii de participare care va cuprinde cel puţin anumite informaţii, precum: data şi ora limită stabilite pentru primirea ofertelor; adresa la care se transmit ofertele; data şi ora deschiderii ofertelor; limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta; dacă se solicită îndeplinirea unor criterii minime de calificare, menţionarea acestora; o scurtă descriere a obiectului contractului de achiziţie; modul de obţinere a documentaţiei de atribuire, iar dacă aceasta este accesibilă direct prin mijloace electronice, autoritatea are obligaţia de a include în invitaţia de participare informaţii privind modul de accesare a documentaţiei respective.

De asemenea, conform disp. art. 11 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, în situaţia în care se solicită îndeplinirea anumitor criterii de calificare, în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să le precizeze pentru ca operatorii economici să prezinte informaţiile cerute şi documentele doveditoare.

Prima instanţă a constatat că, într-adevăr, publicarea documentaţiei de atribuire în SEAP nu constituia o obligaţie pentru autoritatea contractantă, având în vedere disp. art. 40 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, care conferă dreptul de opţiune pentru una dintre modalităţile de asigurare a documentaţiei de atribuire de către orice operator economic, iar Invitaţia de participare nr. x/2008 cuprinde menţiunea referitoare la obţinerea documentaţiei contra cost de la sediu, astfel că sunt nerelevante criticile aduse sentinţei de fond sub acest aspect.

În privinţa elementelor de conţinut ce trebuie inserate în invitaţia de participare, recurenta-reclamantă susţine că instanţa de fond a făcut o confuzie între acest act şi documentaţia de atribuire, în conţinutul căreia există obligaţia oferirii de informaţii asupra valorii estimate a achiziţiei, factorilor de evaluare şi ponderea acestora.

Înalta Curte observă că disp. art. 125 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 11 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 sunt clare şi precise, în sensul cuprinderii de informaţii în invitaţia de participare a criteriilor minime de calificare, dacă acestea sunt solicitate, precum şi a documentelor specifice prin care se pot confirma respectivele informaţii.

Critica formulată de recurenta-reclamantă prin care susţine că în perioada respectivă erau o serie de restricţii în SEAP nu se încadrează la cele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., instanţa de fond răspunzând acestei apărări.

În plus, recurenta-reclamantă are obligaţia respectării dispoziţiilor legale invocate, în sens contrar operatorii economici sunt în imposibilitate să aprecieze dacă sunt interesaţi de procedura respectivă.

În acelaşi sens, inexistenţa unui câmp, pe platforma SEAP pentru completarea valorii estimate nu exonerează autoritatea contractantă de la obligaţia de a oferi toate informaţiile cerute de normele în vigoare, pentru asigurarea respectării principiului transparenţei procedurii.

Aceleaşi concluzii se impun şi cu privire la inexistenţa unui câmp pentru completarea valorii estimate a contractului în modelul Fişei de date.

Referitor la neaplicarea prevederilor H.G. nr. 519/2014 în privinţa definirii termenului de "grad de publicitate adecvat", se reţine că prima instanţă, dimpotrivă a constatat că obligaţia de asigurare a tratamentului egal a fost interpretată în raport de disp. art. 2 alin. (1) lit. a) şi b) din O.U.G. nr. 34/2006.

Cu privire la solicitarea din fişa de date a achiziţiei prin indicarea unor informaţii despre subcontractanţi, în legătură cu îndeplinirea unor cerinţe minime privind capacitatea tehnică şi profesională ca şi contractul de bază, dacă serviciul prestat depăşeşte 20% din valoarea contractului, instanţa de fond a indicat prevederile legale incidente conform cărora pot fi solicitate informaţii privind proporţia în care contractul de servicii urmează să fie îndeplinit de subcontractanţi şi specializarea acestora.

Aşadar, legislaţia incidentă nu permite solicitarea de informaţii şi obligaţii referitoare la îndeplinirea unor cerinţe minime privind capacitatea tehnică şi profesională a subcontractanţilor, ca şi contractantul de bază, dacă proporţia prestării serviciilor este mai mare de 20% din valoarea contractului.

Condiţia impusă este restrictivă, deoarece împiedică accesul potenţialilor ofertanţi la procedură.

Critica privind nepronunţarea instanţei de fond asupra inexistenţei în cuprinsul invitaţiei de participare a factorilor de evaluare şi ponderii acestora, este nefondată, deoarece în considerentele de la pct. 4, pagina 11, dosarul de fond, abaterea a fost analizată din perspectiva introducerii unor criterii suplimentare şi nu constă în nemenţionarea factorilor în invitaţia de participare.

2. Referitor la solicitarea privind bilanţul contabil din anul precedent, la 31.12.2007, vizat şi înregistrat la DGFP, din care să reiasă că solicitantul nu are contul de profit şi pierderi pe minus, recurenta-reclamantă a susţinut că cerinţa nu este restrictivă şi reprezintă o cerinţă obiectivă raportată la complexitatea, durata şi valoarea contractului, iar ofertantul câştigător nu va trebui să fie dependent din punct de vedere economic de contractul în discuţie.

S-a mai invocat faptul că prima instanţă a reţinut în mod greşit că nu s-a motivat cerinţa, deşi, prin contestaţie s-a susţinut necesitatea introducerii în fişa de date, iar echipa de control la rândul său, nu a arătat care sunt acele elemente care caracterizează cerinţa ca fiind nerelevantă sau restrictivă.

Înalta Curte constată că prima instanţă a reproşat reclamantei faptul că nu a prezentat nota justificativă cerută de disp. art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, atunci când se impun cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară, acesta fiind sensul inexistenţei unei motivări a cerinţelor minime de calificare impuse.

Împrejurarea justificării impunerii cerinţelor prin intermediul acţiunii introductive nu reprezintă îndeplinirea dispoziţiilor legale sus-menţionate.

În plus, disp. art. 185 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 permit depunerea bilanţului contabil sau a anumitor date din bilanţ, care au legătură cu activitatea curentă, dar nu este relevantă condiţia ca ofertantul să fi obţinut profit sau să nu aibă pierderi.

Dacă autoritatea contractantă considera că o atare condiţie este relevantă avea obligaţia să întocmească nota justificativă care în speţă lipseşte, acestea fiind şi explicaţiile oferite de organul de control.

3. În legătură cu utilizarea factorilor de evaluare în cuprinsul fişei de date a achiziţiei, potrivit disp. art. 199 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 34/2006, oferta care întruneşte punctajul cel mai mare este oferta câştigătoare şi acesta se stabileşte prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm de calcul specific, iar factorii de evaluare pot fi alături de preţ: caracteristici privind nivelul calităţii, tehnic sau funcţional, caracteristici de mediu, costuri de funcţionare, raportul cont/eficienţă, servicii post-vânzare şi asistenţă tehnică, termen de livrare sau de execuţie, alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor.

Recurenta-reclamantă a utilizat drept criterii de atribuire oferta ca mai avantajoasă din punct de vedere economic şi factori de evaluare, alături de preţ, experienţa similară în aplicaţii pentru accesarea de fonduri europene şi dovada că s-au întocmit cereri de finanţare pentru accesare de fonduri europene.

Or, acestea sunt criterii de calificare ce nu pot fi folosite ca factori de evaluare, conform art. 15 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, iar recurenta-reclamantă nu a criticat sentinţa de fond din perspectiva motivelor de nelegalitate invocate, art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., ci doar a arătat că aşa era practica în momentul iniţierii unei achiziţii publice, aspect ce nu poate fi încadrat în niciunul dintre motivele de casare prevăzut de art. 488 C. proc. civ.

În privinţa încălcării principiului neretroactivităţii legii civile, prin Decizia de casare nr. 3843/11.09.2019, obligatorie pentru instanţa de rejudecare, s-a tranşat definitiv această chestiune astfel că nu mai poate fi reiterată în prezenta cale de atac.

În fine, cu referire la constatările echipei de control bazate pe definiţia fraudei conform prevederilor tratatului UE, se constată că instanţa de fond nu a reţinut existenţa vreunei fraude, astfel că motivele expuse sunt nefondate.

Faţă de acestea, în temeiul disp. art. 496 C. proc. civ., coroborate cu disp. art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ-Teritorială Oraşul Breaza împotriva sentinţei nr. 15 din 11 februarie 2020 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 2 decembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.