Negative jurisdiction conflict resolved: Court of Appeal Craiova competent in procurement award challenge

Şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 16.08.2021 sub nr. x/2021 petenta A. S.R.L. în contradictoriu cu intimatele Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova şi B. S.R.L. a formulat plângere împotriva Deciziei nr. 1640/C10/1564 din data de 28.07.2021 pronunţată de Consiliul Naţional pentru soluţionarea Contestaţiilor, prin care a solicitat instanţei anularea, în parte, a deciziei pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, admiterea plângerii aşa cum a fost formulată, modificarea Deciziei CNSC, iar pe cale de consecinţă, rejudecând contestaţia, să dispună:

- anularea adresei nr. x/18.06.2021 - Anexa nr. 2 de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire

- anularea Raportului procedurii nr. x/17.06.2021 - Anexa nr. 3 a actelor care au stat la baza emiterii acestuia, precum şi a actelor subsecvente,

- anularea deciziei autorităţii contractantă prin care oferta depusă de Asocierea A. S.R.L. a fost declarată neconformă,

- anularea deciziei autorităţii contractante prin care oferta depusă de B. a fost desemnată admisibilă şi câştigătoare,

- obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilităţii ofertelor depuse de Asocierea A. şi societatea intervenientă.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal

Prin decizia civilă nr. 1773 din 29 septembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios cdministrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut în esenţă că, în prezentul litigiu nu este în discuţie o procedură de atribuire privitoare la infrastructură de transport de interes naţional pentru a atrage competenţa Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal aşa cum dispune art. 32 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, ci, în prezenta cauză, competenţa să soluţioneze prezenta cauză aparţine Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal - complet specializat în materia achiziţiilor publice în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii contractante ţinând cont de faptul că intimata Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. stă în judecată prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova are calitate de autoritate contractantă regională sau locală în sensul art. 2 alin. (1) pct. 3 din Directiva 2014/24/UE fiind desemnată să acţioneze în raporturile cu ofertanţii în procedura de atribuire a contractului de execuţie lucrări având ca obiect "Prestări servicii la elaborare PTH, DE, documentaţie obţinere avize, acorduri, autorizaţie de construire şiAsistenţa tehnică pe parcursul execuţiei de lucrări şi Execuţie lucrări pentru obiectivul "Consolidare şi amenajare scurgere ape pe DN 671 km 0+000-42+000" în numele şi pe seama Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (în sensul art. 209 alin. (2) C. civ. ce defineşte calitatea de organ de administrare).

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal

Pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, cauza a fost înregistrată la data de 28.10.2021 sub acelaşi număr de dosar x/2021

Prin decizia civilă nr. 2724/2021 din 01 noiembrie 2021, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Craiova a reţinut cu prioritate că din interpretarea dispoziţiilor art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 101/2016 rezultă că, în afară de competenţa ganerală de soluţionare a plângerilor prevăzută la alin. (1), există prevăzută la alin. (2) şi o competenţă specială având ca obiect plângerile formulate împotriva deciziei pronunţate de CNSC privind procedurile de atribuire de servicii şi/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes naţional - în acest caz special este competentă Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Se arată că textul legal al art. 32 din Legea nr. 101/2016 reglementează o competenţă materială şi teritorială exclusivă de la care părţile nu pot deroga.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

În cauză, petenta A. S.R.L., lider al Asocierii A. - C. S.R.L. - D. S.R.L. - E. S.R.L., a solicitat anularea Deciziei nr. 1640/C10/1564 din data de 28.07.2021 pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

Constată Înalta Curte că în calitate de autoritate contractantă, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova a organizat procedura de atribuire, prin licitaţie deschisă, pentru atribuirea contractului de execuţie lucrări având ca obiect "Prestări servicii de elaborare PTH, DE, documentaţie obţinere avize, acorduri, autorizaţie de construire şi Asistenţă tehnică pe parcursul execuţiei de lucrări şi Execuţie lucrări pentru obiectivul "Consolidare şi amenajare scurgere ape pe DN 671 km 0+000-42+000".

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă vizează aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 101/2016, instanţele aflate în conflict exprimând opinii diferite în ceea ce priveşte instanţa competentă să soluţioneze prezenta cauză.

Înalta Curte reţine că potrivit art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor:

"1)Instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliu este curtea de apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii contractante. Plângerile se soluţionează de complete specializate în achiziţii publice.

(2)Instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliu privind procedurile de atribuire de servicii şi/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes naţional, astfel cum este definită de legislaţia în vigoare, este Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal."

Înalta Curte constată că dispoziţiile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 instituie o competenţă generală a curţii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii contractante, de soluţionare a plângerilor formulate împotriva deciziei pronunţate de CNSC.

Alin. (2) al art. 32 din Legea nr. 101/2016 instituie o competenţă specială a Curţii de Apel Bucureşti în situaţia în care plângerea formulată împotriva deciziei pronunţată de CNSC vizează procedura de atribuire de servicii şi/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes naţional, astfel cum este definită de legislaţia în vigoare.

Astfel, Înalta Curte constată că aspectul care atrage competenţa exclusivă în condiţiile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 este dat de un anumit obiect al procedurii de atribuire de servicii şi/sau lucrări, mai exact cele care sunt aferente infrastructurii de transport de interes naţional.

Deşi legiuitorul nu reglementează în conţinutul Legii nr. 101/2016 ce înţelege prin "infrastructură de transport de interes naţional", totuşi alege să folosească o normă de trimitere, făcând referire la definiţia din legislaţia în vigoare.

Or, actul normativ incident în sensul menţionat este Legea nr. 203/2003, care prin dispoziţiile sale prevede următoarele: art. 1 alin. (2) din Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european: "Componentele reţelei de transport sunt: infrastructura de transport, reţeaua de management al traficului şi reţeaua sistemului de poziţionare şi navigaţie"; art. 2 "Se aprobă Liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, denumită în continuare reţea, prevăzute în anexa nr. 1".

Analizându-se Anexa nr. 1 la Legea nr. 203/2003, Curtea constată următoarele:

Potrivit art. 11 alin. (1) "Infrastructura de transport cuprinde reţelele de căi rutiere, feroviare, navigabile interioare şi nodurile/punctele de distribuţie a reţelelor."; art. 13 prevede că " Reţeaua de căi rutiere cuprinde autostrăzi, drumuri expres şi drumuri naţionale, existente sau care urmează a fi realizate, şi care ocolesc principalele centre urbane pe rutele identificate pe reţea şi îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile următoare:

a)joacă un rol important în traficul pe distanţă lungă;

b)furnizează legături cu alte moduri de transport;

c)realizează legătura dintre regiunile izolate şi periferice şi regiunile centrale ale României"; art. 16 alin. (1) " Reţeaua de căi feroviare cuprinde reţeaua feroviară de mare viteza şi reţeaua feroviară convenţională."; art. 20 alin. (1) şi (2) - " (1)Reţeaua de căi navigabile interioare cuprinde: fluviul Dunărea, râurile pe porţiunile lor navigabile, canalele navigabile, precum şi diferitele braţe care asigură legătura dintre acestea. (2)Reţeaua de căi navigabile interioare include şi porturile interioare, care îndeplinesc următoarele condiţii:

a)sunt deschise traficului comercial;

b)sunt amplasate pe reţeaua de căi navigabile interioare, aşa cum este prezentată în anexa nr. 3;

c)sunt interconectate cu alte rute europene de transport;

d)sunt echipate cu instalaţii de transbordare pentru transport intermodal sau cu un volum anual de trafic de marfă de minimum 500.000 tone".

Totodată, anexa respectivă mai tratează la art. 22 - 24 problema porturilor maritime şi a aeroporturilor, iar la 25 chestiunea reţelei de transport combinat, înţelegând prin aceasta "a) căile ferate şi căile navigabile interioare care sunt adecvate transportului combinat şi rutele maritime care, împreună cu eventuale parcursuri iniţiale şi/sau finale de transport rutier, permit transportul de mărfuri pe distanţă lungă;

b)instalaţiile de transbordare a mărfurilor între modurile de transport (auto/feroviar/naval-feroviar/naval/auto) din terminale;

c)materialul rulant adecvat, cu caracter provizoriu, atunci când caracteristicile infrastructurii, încă neadaptate, o cer" .

Potrivit art. 2 din O.G. nr. 19/1997 privind transporturile: "Sistemul naţional de transport are caracter strategic, constituie parte integrantă a sistemului economic şi social şi are următoarele componente:

a) infrastructurile de transport rutier, feroviar, naval şi aerian;

b) mijloacele de transport;

c) operatorii de transport şi ai activităţilor conexe transporturilor.

d) sistemele de management al traficului şi sistemele de poziţionare şi navigaţie."

Conform dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din O.G. nr. 19/1997 "Infrastructurile de transport sunt destinate desfăşurării activităţilor de transport, activităţilor conexe transporturilor şi activităţilor privind administrarea infrastructurilor respective. Infrastructurile de transport sunt de interes naţional şi de interes european şi împreună cu sistemele de management al traficului şi cu sistemele de poziţionare şi navigaţie constituie reţelele de transport care pot fi de interes naţional sau de interes european. Infrastructurile destinate desfăşurării activităţilor de transport sunt căile de comunicaţie rutiere, feroviare, navale şi aeriene".

Analizând Raportul procedurii pentru contractul de execuţie lucrări având ca obiect "Prestări servicii de elaborare PTH, DE, documentaţie obţinere avize, acorduri, autorizaţie de construire şi Asistenţă tehnică pe parcursul execuţiei de lucrări şi Execuţie lucrări pentru obiectivul "Consolidare şi amenajare scurgere ape pe DN 671 km 0+000-42+000" se observă că principalele categorii de lucrări ce trebuiesc realizate pentru execuţie lucrări pentru obiectivul "Consolidare şi amenajare scurgere ape pe DN 671 km 0+000-42+000" sunt:

- Lucrări de drumuri: amenajare profil, amenajare drumuri laterale, amenajare acostamente, colectare şi evacuare ape oluviale - şanţuri sirieole, lucrări la podeţe, lucrări de consolidare ale corpului drumului, lucrări de siguranţa circulaţiei, amenajare trotuare;

- Lucrări de poduri: execuţia de poduri noi, precum şi consolidarea podurilor existente, conform Document de avizare CTE al MT nr. 28/37/06.07.2015.

Ca atare, în litigiu nu este în discuţie o procedură de atribuire privitoare la infrastructura de transport de interes naţional pentru a atrage competenţa Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

În cauză, se observă că lucrările ce trebuiesc efectuate în baza cotractului de achiziţie publică vizează servicii de elaborare PTH, DE, documentaţie obţinere avize, acorduri, autorizaţie de construire şi asistenţă tehnică şi nu executarea de servicii şi/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes naţional,

Scopul legiuitorului a fost de a stabili o competenţă specială exclusivă a Curţii de Apel Bucureşti pentru contracte care au ca obiect îndeplinirea de lucrări aferente infrastructurii de transport de interes national, şi nu de a interpreta extensiv acest articol, în sensul că se aplică această competenţă specială oricăror contracte adiacente celor privind infrastructura naţională.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe A. S.R.L. lider al Asocierii A. - C. S.R.L. - D. S.R.L. - E. S.R.L., în contradictoriu cu inimatele Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin DRDP Craiova şi B. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii S.C. B. S.R.L. & S.C. F. S.R.L. & S.C. G. S.R.L., în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 noiembrie 2021.