Unjustified refusal to award statutory sports performance prizes and team compensation under Government Order No. 1447/2007

Şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea înregistrată la data de 14.11.2018, de reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G., în contradictoriu cu pârâţii Federaţia Română de Tenis şi Ministerul Tineretului şi Sportului în dosar nr. x/2018 al Curţii de Apel Timişoara, s-a solicitat obligarea pârâtei de rând 1 la plata, în favoarea reclamanţilor, a contravalorii premierii pentru reclamantul A., care a obţinut locul 2 la Campionatul European de Tenis - Moscova 2017, precum şi obligarea pârâtului de rând 2 la acordarea premierii, conform dispoziţiilor H.G. nr. 1447/2007.

Prin încheierea nr. 1142/05.03.2019, ÎCCJ a admis cererea de strămutare formulată de Ministerul Tineretului şi Sportului, trimiţând dosarul în vederea soluţionării pricinii Curţii de Apel Oradea.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 111/CA/2019-PI pronunţată la data de 20 iunie 2019, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia tardivităţii formulării acţiunii invocată de pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului, a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de acelaşi pârât, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Federaţiei Române de Tenis invocată de aceasta, respingând acţiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

De asemenea, a respins ca rămasă fără obiect cererea de chemare în garanţie formulată de Federaţia Română de Tenis în contradictoriu cu Ministerul Tineretului şi Sportului.

Totodată, a admis acţiunea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. şi a obligat pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului la acordarea în favoarea fiecăruia dintre reclamanţi a premiilor/recompenselor prevăzute de H.G. nr. 1447/2007.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi rejudecând cauza, respingerea cererii de chemare în judecată.

Sub un prim aspect arată recurentul-pârât Ministerul Tineretului şi Sportului că în mod greşit a fost respinsă excepţia tardivităţii acţiunii susţinând că reclamanţii H. şi G. sunt reprezentanţi legali doar ai reclamantului A. nu şi ai celorlalţi reclamanţi B., C., D., E., F., G. drept urmare, susţine recurentul că cererea trebuia să fie respinsă ca tardivă şi inadmisibilă întrucât nu s-a făcut dovada formulării plângerii prealabile de către reclamanţii B., C., D., E., F., G. în nume propriu pentru un drept revendicat ca fiind al fiecăruia, în parte.

Arată recurentul că plângerea prealabilă este obligatorie ori de câte ori legea specială prevede dreptul părţii de a se adresa instanţei de contencios administrativ, potrivit legii sau de a ataca un act administrativ în condiţiile Legii contenciosului administrativ.

Prin cea de-a doua critică se arată de către recurent că instanţa de fond a aplicat greşit normele de drept material, în sensul că şi-a arogat dreptul de a obliga Ministerul Tineretului şi Sportului la acordarea premierii în favoarea fiecăreia dintre reclamanţi, instituind de la sine putere a obligaţie în sarcina Ministerului Tineretului şi Sportului care nu se regăseşte în actul normativ, respectiv în cuprinsul art. 25 alin. (1) din H.G. nr. 1447/2007, aceasta neputând să treacă peste analiza documentaţiei şi veridicitatea acesteia.

Acordarea premiilor se poate face în funcţie de analiza documentaţiei, veridicitatea datelor şi a rezultatelor care le conţine dar care nu s-a realizat atâta timp cât actul era însuşit de o persoană fără calitatea de reprezentant legal şi nu avea caracterul unui act cu efecte juridice emis de federaţia sportivă naţională pe ramura de sport tenis. Mai mult, premiile se pot acorda doar în limita bugetului aprobat.

Susţine recurentul că instanţa de fond a interpretat în mod eronat şi dispoziţiile art. 32 alin. (1) din H.G. nr. 1447/2007 care prevede posibilitatea de a acorda premii antrenorilor care au îndrumat sportivul, iar textul de lege reglementează posibilitatea acordării premiilor pentru antrenorii care au contribuit şi care pot fi premiaţi.

De asemenea, se susţine că în mod eronat instanţa de fond a considerat că reclamanţii C., D., F. sunt persoane care se încadrează la art. 34 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1447/2007 întrucât aceste dispoziţii legale fac referire la personalul federaţiilor naţionale şi care nu a fost probat cu niciun document nici în proces, nici ataşat documentaţiei, şi tot în mod eronat s-a apreciat şi în ce-l priveşte pe reclamantul G. fiind considerat ca antrenor sau profesor care au depistat/iniţiat sportivul A., în această situaţie fiind încălcate dispoziţiile art. 39 alin. (1) din acelaşi act normativ.

4. Apărările intimaţilor

Intimata-pârâtă Federaţia Naţională de Tenis a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Intimaţii-reclamanţi au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În motivare, arată că premierea se acordă sportivului care a obţinut rezultatul conform dispoziţiilor H.G. nr. 1447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportivă, cât şi membrilor echipei care au contribuit la obţinerea rezultatului. Ceilalţi membrii ai echipei sportivului nu pot obţine premierea în absenţa premiului acordat sportivului, situaţie în care parcurgerea procedurii prealabile de către sportiv profită celorlalţi reclamanţi şi dovedeşte îndeplinirea procedurii pentru toţi reclamanţii. Ca atare, membrii echipei tehnice nu aveau posibilitatea să pretindă recunoaşterea dreptului, în absenţa cererii sportivului, în privinţa acestuia din urmă este evident că este îndeplinită condiţia parcurgerii procedurii prealabile.

Pe fondului cauzei, arată că refuzul formulat de recurentul-pârât Ministerul Tineretului şi Sportului, la cererea de acordare a premierii, nu este unul justificat deoarece nu a comunicat o eventuală neregularitate a documentaţiei întocmită de către FRT şi care în niciun caz nu ar putea fi imputabilă reclamanţilor. Pe de altă parte, poziţia adoptată de Minister faţă de Federaţia Română de Tenis este o împrejurare care nu prezintă relevanţă pentru efectuarea premierii.

Documentaţia în vederea premierii a fost întocmită de către Federaţia Naţională de Tenis potrivit prevederilor H.G. nr. 1447/2007 înregistrată la recurent la data de 28.09.2017. Argumentele invocate de recurent se referă strict la chestiuni administrative, inexistente la momentul întocmirii documentaţiei, ceea ce nu poate conduce la neacordarea premierii şi la prejudicierea persoanelor care au obţinut performanţa sportivă.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, este nefondat, sentinţa recurată reflectând interpretarea şi aplicarea corectă a normelor de drept material incidente la circumstanţele de fapt ale cauzei.

Înalta Curte are în vedere că potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, hotărârea fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

Instanţa de control judiciar constată că în cauză nu sunt întrunite cerinţele impuse de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în vederea casării hotărârii deoarece prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt, în raport cu materialul probator administrat în cauză şi a realizat o încadrare juridică adecvată.

În esenţă, chestiunea litigioasă pe care a avut-o de dezlegat prima instanţă a fost dacă refuzul recurentului-pârât Ministerul Tineretului şi Sportului de acordare a premiilor/recompenselor este unul justificat în raport de dispoziţiile legale incidente cauzei

Constată Înalta Curte că această problemă litigioasă în mod corect a fost soluţionată de instanţa de fond stabilind că în baza dispoziţiilor H.G. nr. 1447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportivă toţi intimaţii-reclamanţi sunt îndreptăţiţi la acordarea premiilor/recompenselor stabilite prin acctul normativ menţionat.

Prioritar, observă Înalta Curte că refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere a fost definit de Legea nr. 554/2004 prin art. 2 alin. (1) lit. i) ca fiind "exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat şi nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluţionării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile".

Recurentul-pârât Ministerul Tineretului şi Sportului a justificat refuzul său de acordare a premiilor/recompenselor pe împrejurarea că pe documentaţia depusă de Federaţia Română de Tenis, se regăseşte semnătura numitului I., în calitate de preşedinte, iar conform extrasului din Registrul Special al federaţiilor ţinut de Tribunalul Bucureşti, acesta nu mai deţinea un mandat statutar, fiind ales pe o perioadă de 4 ani, până la data de 17.07.2017, respectiv se regăseşte semnătura numitului B., atât ca şi vicepreşedinte, cât şi ca director general, neexistând niciun act din care să rezulte că la data respectivă acesta deţinea două funcţii în cadrul Federaţiei Române de Tenis. Faţă de aceste considerente, s-a apreciat că documentaţia nu întruneşte condiţiile de legalitate.

Curtea de Apel Oradea a stabilit, în raport de dispoziţiile legale incidente cauzei, respectiv H.G. nr. 1447/2007, că refuzul recurentului pârât de acordare a premiilor/recompenselor este unul nejustificat, hotărâre pe care Înalta Curte o împărtăşeşte în totalitate.

Astfel, aşa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, intimatul-reclamant A. a solicitat recurentului-pârât acordarea premiilor/recompenselor prevăzute prin H.G. nr. 1447/2007, solicitarea sa fiind semnată atât de către acesta cât şi de către echipa sa tehnică, ceilalţi intimaţi-reclamanţi. Faţă de această situaţie, este fără relevanţă modalitatea în care este întocmită documentaţia în vederea acordării premiilor/recompenselor, important fiind îndeplinirea condiţiei prevăzută de H.G. nr. 1447/2007 şi anume clasarea sportivului pe podium la competiţiile sportive naţionale/internaţionale alături de echipa sa tehnică.

Sub acest aspect observă Înalta Curte că nu există nicio precizare în cuprinsul refuzului referitoare la verificarea de către recurent a acestor condiţii, context faţă de care refuzul apare ca fiind unul nejustificat.

Verificând actele anexate cererii de chemare în judecată constată Înalta Curte că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la acordarea premiilor prevăzute de H.G. nr. 1447/2007.

Astfel, în conformitate cu Autorizaţia nr. x/06.07.2017, recurentul-pârât Ministerul Tineretului şi Sportului a autorizat participarea Federaţiei Române de Tenis la Campionatul European individual din Rusia - Moscova, în perioada 22-30.07.2017, delegaţia fiind compusă din şase persoane.

Reclamantul A. a obţinut la această competiţie locul al doilea, respectiv medalia de argint.

Din echipa de pregătire a sportivului au făcut parte şi reclamanţii B. (antrenor principal), C. (preparator fizic), D. (metodolog), E. (antrenor secund), F. (fizioterapeut) şi G. (descoperitor).

În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) lit. e) din H.G. nr. 1447/2007, pentru performanţele deosebite obţinute în competiţii sportive, Ministerul Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federaţiile sportive naţionale, Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, ministerele şi alte instituţii centrale care au în subordine structuri sportive pot acorda sportivilor, în funcţie de valoarea performanţei, de importanţa şi amploarea competiţiei, de contribuţia personală şi în limita bugetului aprobat, premii/recompense în RON şi/sau în obiecte, până la valoarea sumelor prevăzute în tabelul următor: (…) e) Campionate europene/Campionate europene pentru persoane cu nevoi speciale - RON - tineret, juniori I - locul II - 8.000 euro, premiile/recompensele se acordă de Ministerul Tineretului şi Sportului

Art. 32 alin. (1) al aceluiaşi act normativ prevede posibilitatea recompensării antrenorilor care au îndrumat sportivul, arătând că antrenorii care au contribuit la realizarea performanţelor de către sportivi la jocurile olimpice, campionatele mondiale şi europene şi la alte competiţii prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a) - l) şi o) - q), precum şi la realizarea recordurilor omologate prevăzute la art. 30 alin. (1) pot fi premiaţi/recompensaţi, la propunerea federaţiilor sportive naţionale, în funcţie de: a) valoarea performanţei obţinute de sportivi; b) gradul de realizare a obiectivelor planificate; c) durata participării acestora la pregătirea sportivului/sportivilor; d) responsabilitatea avută în pregătirea sportivului, respectiv a sportivilor premiaţi/recompensaţi, după caz.

De asemenea, dispoziţiile art. 34 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1447/2007 stipulează posibilitatea acordării de premii/recompense şi celorlalţi membri ai echipei tehnice a sportivului cu rezultate internaţionale, respective: "personalul din cadrul federaţiilor sportive naţionale, care a contribuit la clasarea sportivilor pe locurile I - VI la jocurile olimpice, jocurile olimpice de tineret, jocurile paralimpice, campionatele mondiale şi europene, poate beneficia de premii la încheierea fiecăreia dintre aceste competiţii, astfel: a) pentru disciplinele sportive individuale, valoarea totală a acestui premiu va fi de până la 40% din suma valorii unitare a premiilor corespunzătoare fiecărui loc ocupat şi se acordă de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret sau de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, după caz; (…) şi art. 39 alin. (1) al aceluiaşi act normativ, care prevede că antrenorii sau profesorii care au depistat, au selecţionat şi/sau au pregătit sportivi care, ulterior, sub îndrumarea altor specialişti, s-au clasat pe locurile I - VI la jocurile olimpice, jocurile olimpice de tineret şi la jocurile paralimpice, respectiv pe locurile I - III la campionatele mondiale ori europene, pot fi premiaţi de Ministerul Tineretului şi Sportului sau de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, după caz, pentru fiecare dintre aceste performanţe, cu un premiu de până la 30% din valoarea celui acordat sportivului ori sportivilor depistaţi, selecţionaţi şi/sau pregătiţi".

Din interpretarea coroborată a acestor dispoziţii legale rezultă că se acordă premii/recompense performanţelor obţinute de sportiv la jocurile olimpice, campionatele mondiale şi europene şi la alte competiţii.

În cauză, aşa cum rezultă din actele dosarului, reclamantul A. a obţinut locul II, respectiv medalia de argint la Campionatul European individual din Rusia - Moscova, în perioada 22-30.07.2017, astfel că cerinţa prevăzută de art. 25 alin. (1) lit. e) din H.G. nr. 1447/2007 este îndeplinită.

Şi în cei priveşte pe ceilalţi intimaţi-reclamanţi constată Înalta Curte, în raport de prevederile art. 32 alin. (1), art. 34 alin. (1) lit. a) şi art. 39 alin. (1) din acelaşi act normativ, că cerinţele impuse de aceste dispoziţii legale sunt îndeplinite, aceştia făcând parte din echia sa tehnică: B. (antrenor principal), C. (preparator fizic), D. (metodolog), E. (antrenor secund), F. (fizioterapeut) şi G. (descoperitor).

Suţinerile recurentului referitoare la nelegalitatea hotărârii sub aspectul obligării recurentului-pârât la acordarea premiilor faţă de toţi intimaţii-reclamanţi sunt nefondate, judecătorul fondului obligând recurentul în baza existenţei unor dispoziţii legale şi nu "de la sine putere" cum se susţine prin recurs.

Împrejurarea că recurentul nu a procedat la analizarea cererii formulată de reclamanţi nu poate fi imputată nici instanţei şi nici reclamanţilor atâta vreme cât acelaşi recurent s-a mulţumit a refuza acordarea premiilor pe considerentul că pe cerere se regăseşte semnătura numitului B., atât ca şi vicepreşedinte, cât şi ca director general, neexistând niciun act din care să rezulte că la data respectivă acesta deţinea două funcţii în cadrul Federaţiei Române de Tenis. Propria culpă nu poate fi invocată pentru a obţine protecţia legii.

Şi în ce priveşte criticile referitoare la faptul că echipa tehnică nu poate fi încadrată în niciuna din dispoziţiile art. 32, art. 34 şi art. 39 din H.G. nr. 1447/2007 nu pot fi primate, normele juridice fiind clare stabilind fără echivoc acordarea premiilor/recompenselor şi pentru aceste categorii de persoane.

În fine, în ce priveşte critica ce vizeaza greşita respingere a excepţiei tardivităţii şi inadmisibilităţii cererii pentru lipsa formulării procedurii prealabile de către reclamanţii B., C., D., E., F. şi G. constată Înalta Curte că şi aceasta critică este nefondată în raport de dispoziţiile art. 31 alin. (1) şi art. 39 alin. (3) din H.G. nr. 1447/2007 care dispun că propunerile privind premierea antrenorilor sau profesorilor care au depistat, selecţionat şi/sau pregătit sportivi se fac de către federaţiile sportive naţionale. În cauză, Federaţia Naţională de Tenis a înaintat încă din luna august 2017 recurentului Ministerul Tineretului şi Sportului documentaţia necesară în vederea acordării premierii şi a echipei care s-a ocupat de pregătirea sportivului A..

Pe de altă parte, reţine instanţa de recurs că premierea se acordă sportivului care a obţinut rezultatul conform dispoziţiilor H.G. nr. 1447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportivă, cât şi membrilor echipei care au contribuit la obţinerea rezultatului. Ceilalţi membrii ai echipei sportivului nu pot obţine premierea în absenţa premiului acordat sportivului, situaţie în care parcurgerea procedurii prealabile de către sportiv profită celorlalţi reclamanţi şi dovedeşte îndeplinirea procedurii pentru toţi reclamanţii. Ca atare, membrii echipei tehnice nu aveau posibilitatea să pretindă recunoaşterea dreptului, în absenţa cererii sportivului, în privinţa acestuia din urmă este evident că este îndeplinită condiţia parcurgerii procedurii prealabile.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului împotriva sentinţei nr. 111/CA/2019 - P.I. din 20 iunie 2019 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 noiembrie 2021.