Active procedural standing of political party local branches to challenge national electoral expense reimbursement decisions

Şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti sub nr. x/2017 din 31.03.2017, reclamantul A. - Filiala Judeţeană Buzău a chemat în judecată pârâta Autoritatea Electorală Permanentă solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună:

- anularea parţială a Raportului de control încheiat de pârâtă la data de 25.10.2016;

- anularea parţială a Deciziei de rambursare a cheltuielilor electorale nr. 729, emisă de pârâtă la data de 29.11.2016;

- obligarea pârâtei la punerea în plată a cheltuielilor pe care reclamantul le-a efectuat în perioada campaniei electorale a alegerilor locale din anul 2016;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 5221 din 20.09.2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, ca urmare a admiterii excepţiei necompetenţei materiale, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, instanţă la care cauza a fost înregistrată la data de 22.01.2018.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 4058 pronunţată la data de 11 octombrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu a reclamantului, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi a respins acţiunea formulată de reclamantul A. Filiala Judeţeană Buzău ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamantul A. - Filiala Judeţeană Buzău, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei atacate şi trimiterea cauzei către prima instanţă în vederea judecării fondului.

În motivarea recursului, a arătat că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor art. 32, art. 33 şi art. 36 C. proc. civ., raportate la dispoziţiile art. 48 alin. (1) din Legea nr. 334/2006, art. 57 alin. (1) şi art. 60 alin. (1) din H.G. nr. 10/2016.

Sub un prim aspect se arată că demersul litigios în contencios administrativ nu a fost promovat de către Filiala Judeţeană Buzău, în nume propriu ci de către însuşi A. prin Filiala Judeţeană Buzău.

Arată recurentul că au fost depuse la dosarul cauzei documente interne ale partidului care atestă că în urma şedinţei Biroului Naţional de Conducere din data de 10.01.2017, prin Hotărârea nr. 1/10.01.2017 a fost desemnat în funcţia de preşedinte interimar dl. B., ca urmare a demisiei preşedintelui iniţial, dl. C., ca atare, recurentul a acţionat în deplină legitimitate, ca şi reprezentant al partidului-mamă care şi-a însuşit promovarea şi continuarea prezentului proces prin semnarea şi ştampilarea cererii principale de către preşedintele de partid ales.

Actele de procedură efectuate în cauză, cât şi întregul demers litigios, au fost confirmate de preşedintele actual al partidului, deci de către A. prin semnarea şi ştampilarea contractului de asistenţă juridică şi a împuternicirii avocaţiale aparţinând apărătorului ales.

Sub un al doilea aspect, hotărârea recurată este criticată pe considerentul că instanţa de fond nu s-a pronunţat în niciun fel cu privire la efectele juridice ce decurgeau din însuşirea şi confirmarea demersului litigios de către partidul-mamă A. rezumându-se să trateze cauza prin invocarea şi admiterea excepţiei lipsei calităţii procesual active, raportată la cu totul alte aspecte decât cele ce au făcut obiectul dezbaterilor între părţi.

Arată recurentul că organizaţia judeţeană justifică un actual şi legitim interes în a acţiona ca şi reprezentant al partidului-mamă A. în vederea anulării actelor administrative din petitul cererii dar şi a recuperării sumelor de bani greşit nerambursate de către intimată. În acest sens, susţine recurentul că după închiderea procesului electoral Filiala Judeţeană Buzău a fost subiectul direct vătămat în condiţiile în care a obţinut 3 % din voturile valabil exprimate şi a transmis către Autoritatea Electorală Permanentă întregul set de documente justificative aferente cheltuielilor electorale, fiind îndeplinite condiţiile art. 57 şi următoarele din H.G. nr. 10/2016.

Împrejurarea că Autoritatea Electorală Permanentă, în mod nelegal, nu a validat şi sumele înregistrate spre rambursare de către Organizaţia Judeţeană Buzău îndrituieşte din punct de vedere al interesului procesual dar şi al dreptului subiectiv, atât partidul cât şi organizaţia în a promova şi susţine prezentul litigiu.

4. Apărările intimatei

Intimatul-pârât a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

În esenţă arată intimata că prin cererea de rambursare a cheltuielilor efectuate în campania electorală semnată de reprezentatul legal al A., dl. C., s-a solicitat rambursarea cheltuielilor electorale realizate în cadrul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2016 la nivelul judeţelor Bacău, Dolj, Gorj, Hunedoara şi Maramureş.

Prin urmare, cheltuielile realizate la nivelul Filialei Buzău nu au fost solicitate, şi niciunul din cele două acte administrative emise de intimată nu se referă la Filiala Judeţeană Buzău a A. şi nu face referire la validarea sau invalidarea cheltuielilor electorale realizate la nivelul Filialei Buzău, astfel că prin aceste acte nu s-a produs nicio vătămare recurentului-reclamant.

Susţine intimata că recurentul nu a produs nicio dovadă a faptului că a formulat acţiunea în numele partidului-mamă, respectiv A., cel care a avut calitatea de competitor electoral în cadrul alegerilor locale din anul 2016, astfel cum rezultă din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2016, emise de Biroul Electoral Central şi publicate în Monitorul Oficial al României nr. 466/22.06.2016, Partea I. Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 334/2006, persoana juridică îndreptăţită să solicite rambursarea cheltuielilor electorale, în calitate de competitor electoral, este A. şi nu organizaţia judeţeană a acestuia.

Cu referire la Hotărârea nr. 1/10.01.2017 a Biroului Naţional de Conducere al A. prin care d. B. a fost desemnat să execute funcţia de preşedinte interimar, susţine intimata că în temeiul dispoziţiilor art. 24 din legea partidelor politice nr. 14/2003, A. avea obligaţia de a depune această hotărâre la Tribunalul Bucureşti în termen de 30 de zile de la data la care a fost adoptată în vederea consemnării modificării în Registrul partidelor politice.

Or, conform menţiunilor înscrise în Registrul partidelor politice, preşedintele A. este dl. C..

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este nefondat, sentinţa recurată reflectând interpretarea şi aplicarea corectă a normelor de drept material incidente la circumstanţele de fapt ale cauzei.

Înalta Curte are în vedere că potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, hotărârea fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

Instanţa de control judiciar constată că în cauză nu sunt întrunite cerinţele impuse de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în vederea casării hotărârii deoarece prima instanţă a interpretat şi aplicat în mod corect dispoziţiile legale incidente cauzei.

Înalta Curte, raportat la modul de soluţionare a cauzei, prin admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului - excepţie de fond, absolută şi peremptorie - reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, formulată de A. - Filiala Judeţeană Buzău s-a solicitat anularea partială a Raportului de control încheiat de intimata-pârâtă la data de 25.10.2016 precum şi a Deciziei de rambursare a cheltuielilor electorale nr. 729 emisă de aceeaşi intimată la data de 29.11.2016, prin care s-a respins cererea de rambursare a cheltuielilor electorale.

Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între reclamant şi cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală activă), precum şi între pârât şi cel obligat în acelaşi raport juridic (calitate procesuală pasivă).

În materia contenciosului administrativ, calitatea procesuală activă o poate avea persoana care solicită autorităţii efectuarea unei operaţiuni administrative sau emiterea unui act administrativ, respectiv persoana ce se consideră vătămată prin refuzul autorităţii de a proceda ca atare la efectuarea operaţiunii/emiterea actului sau prin emiterea actului solicitat iar calitatea procesuală pasivă o are instituţia/autoritatea ce refuză a soluţiona cererea sau care a emis actul ce se consideră vătămător.

În prezenta cauză, instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului A. - Filiala Judeţeană Buzău, reţinând că, în cazul situaţiilor juridice pentru a căror realizare calea justiţiei este obligatorie, calitatea procesuală activă aparţine celui ce se poate prevala de acest interes, iar calitate procesuală pasivă aparţine celui faţă de care se poate realiza interesul respectiv, iar în cauză nu există nicio dispoziţie legală care să confere reclamantului calitate procesuală activă în ceea ce priveşte pretenţia sa.

Înalta Curte, în raport de dispoziţiile legale incidente cauzei, precum şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, constată că în mod corect a fost admisă de către instanţa de fond excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului.

Sub acest aspect Înalta Curte are în vedere că atât Legea nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cât şi H.G. nr. 10/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 enumeră entităţile politice - partide politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale - care au dreptul a solicita rambursarea cheltuielilor electorale.

Astfel, din conţinutul dispoziţiilor art. 48 din Legea nr. 334/2006, precum şi a dispoziţiilor art. 57 din H.G. nr. 10/2016, indiferent de tipul alegerilor: alegeri parlamentare generale, alegeri pentru Preşedintele României, alegeri pentru membrii din România în Parlamentul European, sau alegeri pentru autorităţile administraţiei publice locale, dreptul de a obţine rambursarea cheltuielilor electorale efectuate aparţine partidelor politice, alianţelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

Observând că dreptul de a obţine rambursarea cheltuielilor electorale a fost stabilit de legiuitor în favoarea partidului politic, alianţei politice sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, urmează a se verifica dacă cerinţa legii a fost îndeplinită în cauză, respectiv dacă cererea de chemare în judecată a fost formulată de titularul cererii prevăzut de lege, respectiv de partidul politic.

Verificând înscrisurile aflate la dosarul cauzei se constată că cererea de rambursare a cheltuielilor a fost formulată de A. prin preşedinte, dl. C., aşa cum rezultă din cererea de rambursare a cheltuielilor - dosar recurs, iar cererea de chemare în judecată a fost formulată de A. - Filiala Judeţeană Buzău pentru cheltuielile efectuate de această organizaţie în timpul campaniei electorale din anul 2016. De altfel, chiar ultimul petit al cererii de chemare în judecată arată în mod expres: "obligarea Autorităţii Electorale Permanente de a proceda la punerea în plată a cheltuielilor pe care Organizaţia Judeţeană a A. Buzău le-a efectuat în perioada campaniei electorale a alegerilor locale din anul 2016".

Pe de altă parte, observă Înalta Curte, tot din verificarea înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, că prin cererea de rambursare s-a solicitat rambursarea cheltuielilor electorale realizate în cadrul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2016 la nivelul judeţelor Bacău, Dolj, Gorj, Hunedoara şi Maramureş, cheltuielile efectuate la nivelul judeţului Buzău nefiind menţionate în cuprinsul cererii de rambursare formulate, aspect recunoscut chiar de reclamant prin plângerea prealabilă formulată - dosar Tribunalul Bucureşti.

Nici critica din recurs ce vizează faptul că toate actele de procedură efectuate în cauză cât şi întregul demers litigios promovat au fost confirmate şi însuşite de către preşedintele actual al partidului, şi deci de către A., prin semnarea şi ştampilarea contractului de asistenţă juridică, nu poate fi primită.

Sub acest aspect este de observat că recurentul invocă Hotărârea nr. 1/10.01.2017 prin care a fost desemnat preşedinte interimar dl. B. ca urmare a demisiei preşedintelui iniţial, dl. C..

Însă, pentru ca Hotărârea nr. 1/10.01.2017 să producă efecte ea trebuie depusă în termen de 30 de zile de la data la care a fost adoptată în vederea consemnării modificării în Registrul partidelor politice.

Conform dispoziţiilor art. 49 alin. (1) din Legea nr. 14/2003 legea partidelor politice: "(1) Registrul partidelor politice este instrumentul legal de evidenţă a partidelor politice din România".

Or, la data depunerii cererii de chemare în judecată, din cuprinsul menţiunilor înscrise în registrul partidelor politice, preşedintele partidului era dl. C. - dosar Curtea de Apel Bucureşti).

În concluzie, dreptul pretins de recurentul-reclamant nu aparţine acestuia, ca filială, ci partidului mamă, acesta fiind subiect al raportului juridic litigios, astfel că nefiind nici persoană vătămată într-un drept, şi nici destinatar al actului contestat, corect a stabilit judecătorul fondului că reclamantul nu are calitate procesuală activă.

Prin urmare, Înalta Curte constată că toate criticile formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul A. - Filiala Judeţeană Buzău împotriva sentinţei nr. 4058 din 11 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 noiembrie 2021.