Territorial jurisdiction for public utility associations under Law 554/2004: exclusive competence of the defendant's domicile court

Şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., obligarea pârâtei să recunoască în relaţia instituţională cu reclamanta, reprezentanţii legali ai acesteia, respectiv persoanele înscrise în Registrul Asociaţiilor şi C. şi în Registrul Naţioal al Asociaţiilor şi D.; obligarea pârâtei să suspende aplicarea art. 19 din Condiţiile Generale de Afaceri aplicabile persoanelor juridice, în relaţia contractuală cu asociaţia reclamantă.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale

Prin sentinţa civilă nr. 1935/2021 din data de 01 iulie 2021, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B., în favoarea Tribunalului Sibiu, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În considerentele sentinţei a reţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, în forma modificată cu Legea nr. 212/2018, având în vedere că reclamanta este o persoană juridică de drept privat şi că, deşi A. şi A. a dobândit statut de utilitate publică prin H.G. nr. 259/2001, faptul că reclamanta este o entitate afiliată acesteia, nu îi conferă statut de utilitate publică.

2.2. Hotărârea Tribunalului Sibiu, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 503 din 19 octombrie 2021, Tribunalul Sibiu, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Sibiu, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamanta A. şi Pescarilor Sportivi Sibiu, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A., în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă dintre Tribunalul Sibiu şi Tribunalul Cluj şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că în baza normei de competenţă de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamanta se poate adresa exclusiv instanţei de la sediul pârâtului, inclusiv în considerarea faptul că că, dacă A. şi A. are statut de utilitate publică, acordat prin H.G. nr. 259/2001, toate asociaţiile afiliate sunt de utilitate publică.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă, din perspectiva competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.

Analizând cererea de chemare în judecată, se observă că aceasta a fost întemeiată pe prevederile art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 554/2004, ceea ce impune aplicarea normelor de competenţă prevăzute de acest act normativ.

Înalta Curte reţine că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanţei, respectiv 19.04.2021:

"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Din perspectiva aplicării în timp a noii reglementări cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, fiind vorba despre o normă de procedură, pentru determinarea instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze cauza, sunt relevante prevederile art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

În consecinţă, în cauză sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, modificate prin Legea nr. 212/2018, în raport cu data introducerii cererii de chemare în judecată - 26.01.2021.

Astfel, textul de lege menţionat instituie o competenţă teritorială exclusivă, stabilind că, în situaţia în care reclamantul din cauză este o autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului, în speţă sediul pârâtei fiind pe raza Municipiului Cluj-Napoca.

Soluţia de mai sus se impune şi în considerarea faptului că potrivit articolului unic al Hotărârii de Guvern nr. 259/2001 s-a recunoscut A. şi Pescarilor Sportivi din România, persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, ca fiind de utilitate publică.

Contrar celor reţinute de către Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, utilitatea publică recunoscută A. şi Pescarilor Sportivi din România se răsfrânge şi asupra asociaţiilor judeţene afiliate.

În acelaşi context, art. 1 alin. (2) din Statutul A. şi Pescarilor Sportivi din România prevede că:

"(2) A. şi Pescarilor Sportivi din România, denumită în continuare A.G.V.P.S., este persoană juridică de utilitate publică şi de drept privat, apolitică, fără scop lucrativ, cu patrimoniu propriu, distinct şi indivizibil", iar potrivit art. 2 alin. (1) din acelaşi statut:

"(1) A.G.V.P.S. este constituită din organizaţii membre ale vânătorilor şi/sau pescarilor constituite pe principiul liberei asocieri şi afiliate la aceasta, şi din membri individuali exclusiv din cadrul organizaţiilor neafiliate gestionare de fonduri cinegetice şi/sau zone de pescuit recreativ/sportiv, pe bază de contracte încheiate de acestea cu autorităţile administrative."

În consecinţă, interpretarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale nu poate fi primită, textul de lege fiind clar în această privinţă, în sensul că reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Prin urmare, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, în condiţiile în care competenţa teritorială la care se referă art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este una exclusivă, de la care nici părţile şi nici instanţa nu pot deroga.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta A. prin preşedinte E., în contradictoriu cu pârâta B., în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 25 noiembrie 2021.