Unlawfulness of externalizing internal accounting and management control functions in violation of accounting law and internal control codes

Şedinţa publică din data de 24 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Acţiunea judiciară

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, la data de 19.07.2018, sub nr. x/2018, reclamantul Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopietice a chemat în judecată pe pârâta Curtea de Conturi a României, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună anularea Procesului-verbal de constatare nr. x/07.03.2018, a Raportului de audit financiar, a Deciziei privind măsurile luate nr. 8/V/05.04.2018 şi a tuturor actelor subsecvente emise de pârâtă, ca fiind netemeinice şi nelegale.

La termenul de judecată din data de 15.01.2019, reclamantul a depus cerere completatoare la acţiunea introductivă de instanţă în care a menţionat că solicită şi anularea încheierii prin care a fost soluţionată contestaţia administrativă.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1164 din 26.03.2019, a respins acţiunea reclamantului, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul, care a solicitat casarea acesteia şi, în urma rejudecării cauzei, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată şi precizată.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a prezentat istoricul litigiului şi a susţinut faptul că sentinţa contestată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurent critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.

3.1. În ceea ce priveşte prima măsură dispusă prin decizia contestată în cauză, instanţa de fond nu a avut în vedere faptul că prejudiciul nominalizat în cuprinsul acesteia provine din două contracte de prestări servicii, dar se motivează doar cu privire la unul dintre acestea.

În legătură cu necesitatea semnării contractului de prestări servicii nr. x din 12.06.2017 cu A. S.R.L., recurentul arată următoarele aspecte:

Încă de la înfiinţare, Registrul a funcţionat cu schema de personal redusă, inclusiv în ceea ce priveşte Departamentul financiar-contabil. Acesta din urmă era compus doar din 2 posturi ocupate cu personal, ceea ce era insuficient pentru a asigura buna desfăşurare a atribuţiilor prevăzute de legile specifice, dar şi de reglementările din standardele internaţionale ale instituţiilor unde Registrul este afiliat şi care reprezintă o componentă importantă a funcţionarii sale.

Pentru reglementarea situaţiei, Registrul a efectuat numeroase demersuri la Ministerul Sănătăţii, ordonatorul principal de credite - a se vedea în acest sens adresa nr. x/27.07.2012, adresa nr. x/13.12.2016 - dar acesta din urmă nu a aprobat majorarea schemei de funcţionare, nu ca urmare a unui refuz determinat de existenţa deja a două posturi ocupate cu economişti - cum greşit lasă să se înţeleagă instanţa de fond - ci datorită restricţiei legislative - O.U.G. nr. 90/2017 - care nu permitea încadrarea cu personal nou.

Relevantă în acest sens este motivarea din răspunsul Ministerului Sănătăţii formalizat în adresa nr. x/09.02.2017: "numărul maxim de posturi aprobat pentru unităţile finanţate integral de la bugetul de stat a fost repartizat în totalitate, motiv pentru care Ministerul Sănătăţii nu poate aproba suplimentarea numărului maxim de posturi aprobat RMDVCSH".

Mai mult decât atât, prin Referatul de necesitate, aprobat de directorul financiar-contabil şi întocmit de economistul angajat în cadrul aceluiaşi departament, s-a solicitat conducerii instituţiei încheierea unui contract de prestări servicii de contabilitate extern.

Or, atâta vreme cât referatul de necesitate a fost întocmit chiar de către Departamentul financiar - contabil, care specifica în mod expres care sunt sarcinile prestatorului şi arăta că se încadrează în bugetul alocat anului 2017, atât oportunitatea cât şi legalitatea încheierii contractului erau pe deplin dovedite.

Aşadar, în mod greşit instanţa de fond s-a limitat să concluzioneze doar că exista un Departament financiar-contabil şi că Ministerul Sănătăţii nu a aprobat majorarea schemei de personal, însă fără a analiza şi cauzele care au generat această situaţie.

Recurentul arată că cele două posturi au fost ocupate succesiv de patru persoane, iar concediile medicale acordate personalului din acest departament au însumat un număr de 111 zile, fapt ce demonstrează că una dintre cerinţele funcţionării contabilităţii, şi anume continuitatea, nu putea fi asigurată cu personalul existent.

Prima instanţă a săvârşit o gravă eroare, întrucât a confundat atribuţiile unui departament cu atribuţiile specifice fiecărui post din departament. Dacă ar fi analizat atribuţiile din fişa posturilor celor două persoane încadrate în Departamentul financiar-contabil, ar fi observat că acestea nu se suprapun cu prevederile contractului de prestări servicii.

Este evident faptul că atribuţiile din fişele posturilor ocupate de persoanele încadrate şi atribuţiile din contractul de prestări servicii trebuie să se încadreze în atribuţiile Departamentului financiar-contabil, întrucât într-o situaţie contrară ar fi vorba despre exercitarea de către prestatorul extern a unor activităţi ce depăşesc atribuţiile aprobate de către legiuitorul care a reglementat activitatea Registrului.

Dacă instanţa ar fi realizat această analiză, ar fi observat că nu există suprapuneri între fişele posturilor celor două persoane angajate în Departamentul financiar-contabil şi atribuţiile prestatorului extern.

În pofida celor reţinute de instanţa de primă jurisdicţie, prestatorul şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate prin contract, prin raportările lunare efectuate de acesta.

În mod eronat, prima instanţă a reţinut faptul că lipsa vizei controlului financiar preventiv ar genera nelegalitatea contractului de prestări servicii. Acesta din urmă a fost încheiat conform reglementărilor din materia achiziţiilor publice, pe baza unui referat de necesitate şi cu încadrarea în bugetul anual aprobat.

În plus de aceasta, Ministerul Sănătăţii, prin aprobarea OMS nr. 1023/2017, a confirmat necesitatea asigurării serviciilor de contabilitate de către un prestator de servicii extern, tocmai pentru că se afla în imposibilitatea de a suplimenta numărul de posturi bugetate la nivelul instituţiei recurente. Semnificativ este şi faptul că Registrul deţinea doar o treime din necesarul de personal pentru Departamentul financiar-contabil. Ca atare, măsura încheierii contractelor cu societatea de contabilitate era necesară şi obligatorie pentru desfăşurarea activităţii recurentului.

3.2. În altă ordine de idei, recurenta arată că obiectul contractului încheiat cu B. viza doar verificarea procedurilor care au făcut obiectul prevederilor standardelor ISO actualizate, în vederea îndeplinirii condiţiilor de recertificare ISO.

Prin urmare, contractul a fost realizat în totalitatea lui, dovada fiind obţinerea recertificării pentru cele două standarde ISO 9001 şi ISO 27001. Contractul nu are nicio prevedere care să vizeze încredinţarea către terţi a realizării activităţilor SCIM. Niciunul dintre compartimentele din structura recurentului nu are şef de compartiment, iar verificarea în plus a procedurilor elaborate pentru activităţile principale ale recurentului, strict din perspectiva cerinţelor ISO, care, de asemenea, prevede o verificare a conformităţii elaborării procedurilor cu cerinţele ISO, nu reprezintă încălcarea prevederilor legale, ci doar o măsură necesară pentru a îndeplini obligaţiile legale impuse prin normele aplicabile.

3.3. CASMB se face culpabilă de neîncasarea sumelor restante. În prezent, au fost recuperate în totalitate sumele restante, inclusiv cele considerate prescrise.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata Curtea de Conturi a României a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările prezentate la dosar.

5. Soluţia instanţei de recurs

5.1. Consideraţii generale

În perioada 11.01.2018 - 07.03.2018, Departamentul V al Curţii de Conturi a României a desfăşurat misiunea de audit financiar asupra conturilor de execuţie a instituţiilor publice subordonate, sub autoritatea şi coordonarea Ministerului Sănătăţii pentru anul 2017, respectiv la Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopietice. În urma acestei misiuni, echipa de control a încheiat Raportul de audit financiar şi Procesul-verbal de constatare, ambele înregistrate la entitate auditată sub nr. x/07.03.2018.

Pentru înlăturarea abaterilor constatate, a fost emisă Decizia nr. 8/V/05.04.2018 prin care au fost dispuse în sarcina conducerii entităţii verificate mai multe măsuri.

În urma soluţionării contestaţiei administrative depuse de Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopietice împotriva actelor de control anterior nominalizate, a fost emisă încheierea nr. 23/22.06.2018 a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor prin care au fost menţinute măsurile dispuse la pct. II.1 şi pct. II.2 care, ulterior, au format obiectul acţiunii deduse judecăţii în cauza de faţă.

Prima instanţă a respins acţiunea reclamantului, ca neîntemeiată.

Înalta Curte împărtăşeşte soluţia pronunţată în cauză.

5.2. Reevaluând ansamblul materialului probator administrat în cauză prin prisma dispoziţiilor legale incidente şi răspunzând la criticile formulate în cadrul memoriului de recurs, subsumate motivului de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., dar şi la apărările prezentate în cadrul întâmpinării depuse la dosar, instanţa de control judiciar reţine următoarele:

5.2.1. Referitor la măsura dispusă la pct. II.1 din decizia contestată

Această măsură se referă la abaterea consemnată la pct. II.1 din Procesul-verbal de constatare nr. x/07.03.2018, fiind vorba despre plata sumei de 101.560 RON, reprezentând contravaloarea unor servicii prestate contrar prevederilor legale în vigoare.

În concret, în cadrul Procesului-verbal aflat în discuţie s-au reţinut, în esenţă, următoarele aspecte:

a) plata sumei de 96.205 RON, reprezentând contravaloarea unor servicii de evidenţă contabilă achiziţionate de recurent de la societatea comercială A. S.R.L., deşi la nivelul entităţii exista personal angajat care să exercite aceste atribuţii;

- pe parcursul perioadei auditate, serviciile de evidenţă contabilă au fost prestate în baza contractului nr. x din 31.12.2015 (valabil pentru o perioadă de un an, care a fost prelungit succesiv până la data de 12.06.2017, pentru care entitatea a plătit 7000 RON/lunar, iar prestatorul a asigurat "zilnic prezenţa a cel puţin doi specialişti, însumând minim 12 ore"), precum şi a contractului nr. x din 12.06.2017 (valabil până la data de 31.12.2017 şi prelungit "pe perioade succesive de câte o lună până la aprobarea de către Ministerul Sănătăţii a bugetului RNDVSCH pentru anul 2018" - act adiţional nr. x/15.12.2017), pentru care entitatea a plătit 8925 RON/lună, iar prestatorul a asigurat "zilnic prezenţa a cel puţin un specialist timp de 8 ore/zi" până la data de 06.09.2017 când entitatea a acceptat ca prestatorul să asigure, după caz, evidenţa contabilă "prin acces de la distanţă prin C. securizat";

- cele două contracte nu au fost avizate de persoana responsabilă să exercite activitatea de control financiar-preventiv propriu;

- în anul 2017, contractarea acestor servicii s-a efectuat de către entitate prin achiziţie directă în baza referatului de necesitate (nedatat şi neînregistrat) prin care entitatea justifica necesitatea achiziţiei serviciilor de contabilitate bugetară, astfel: "organigrama instituţiei are prevăzut pentru Compartimentul financiar-contabil un singur post de economist, fapt ce împiedică desfăşurarea activităţii financiar-contabile în limitarea actelor normative care reglementează desfăşurarea activităţii acestui departament";

- prestatorul nu şi-a asumat în totalitate responsabilitatea pentru documentele întocmite, întrucât nu a procedat la semnarea acestora; documentele contabile şi situaţiile financiare anuale au fost semnate de către directorul financiar-contabil şi de către directorul general al entităţii deşi, potrivit celor două contracte, evidenţa financiar-contabilă este realizată de către prestator;

- potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionarii entităţii respective;

- în anul 2017, entitatea avea Compartiment financiar-contabil, motiv pentru care nu se puteau semna cele două contracte;

- atribuţiile specifice activităţilor din cadrul Compartimentului financiar-contabil sunt identice cu cele prevăzute în contractele aflate în discuţie;

b) plata sumei de 5.355 RON, reprezentând servicii de consiliere şi verificare proceduri pentru integrarea sistemului de control intern managerial cu sistemul de management al calităţii şi cu sistemul de management al securităţii informaţiei de către un furnizor extern în condiţiile în care reglementările legale prevedeau că aceste activităţi trebuie să se realizeze cu personalul propriu.

Neregulile anterior descrise au fost preluate la pct. 2 din Decizia nr. 8/V/05.04.2018 .

În raport de aceste nereguli, la pct. II.1 din Decizia nr. 8/V/05.04.2018, s-au stabilit următoarele măsuri:

- conducerea entităţii va proceda la extinderea verificărilor la întreaga categorie de operaţiuni din care a fost extras eşantionul auditat, la stabilirea întinderii prejudiciului reprezentând plăţi nelegale, respectiv fără documente justificative efectuate de entitate pentru servicii externalizate, precum şi la recuperarea în integralitate a acestuia, inclusiv a sumei de 101.560 de RON, stabilită ca urmare a efectuării auditului; de asemenea, va proceda la reîntregirea resurselor bugetului instituţiei, la înregistrarea în evidenţa financiar-contabilă a operaţiunilor specifice, precum şi la analizarea contractelor încheiate cu prestatorii de servicii şi luarea măsurilor care se impun pentru respectarea în integralitate a prevederilor legale incidente.

Înalta Curte apreciază că măsurile dispuse sunt legale.

Conform prevederilor art. 10 alin. (5) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: "Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au persoane încadrate cu contract individual de muncă sau numite într-o funcţie publică, potrivit legii, pot încheia contracte de prestări de servicii, pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale, cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie."

În perioada supusă auditului, instituţia recurentă avea Compartiment financiar-contabilitate, funcţional şi distinct, în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare, iar, potrivit organigramei, directorul financiar-contabil avea în subordine Compartimentul financiar-contabilitate şi Compartimentul achiziţii şi administrativ, în cadrul cărora erau angajate persoane cu studii economice.

În raport de această situaţie şi de prevederea normativă anterior citată, recurenta nu avea bază legală pentru a proceda la semnarea celor două contracte pentru derularea unor servicii de evidenţă contabilă. Aşadar, sunt lipsite de relevanţă juridică argumentele invocate în cadrul memoriului de recurs, respectiv cele referitoare la insuficienţa posturilor şi imposibilitatea Ministerului Sănătăţii de a aproba mărirea schemei de personal datorită restricţiei legale impuse prin O.U.G. nr. 90/2017.

Aşa cum arătat şi judecătorul fondului cauzei în motivarea sentinţei atacate, dispoziţiile art. 19 pct. 4 din Regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1148/08.07.2011 (valabil până la data de 19.10.2017) prevedeau faptul că "în îndeplinirea obligaţiilor sale, compartimentul financiar-contabilitate colaborează cu toate structurile organizatorice din cadrul instituţiei (…)."

Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1023/2017 care conferea posibilitatea colaborării dintre compartimentul financiar-contabilitate şi un prestator de servicii a intrat în vigoare la data de 19.10.2017, după momentul semnării celor două contracte analizate, motiv pentru care nu poate fi reţinut drept temei juridic al semnării acestora.

De asemenea, nu prezintă importanţă pe subiectul analizat nici acordul exprimat de Ministerul Sănătăţii cu privire la persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv, în condiţiile în care acesta a fost dat la data de 16.08.2017, respectiv după semnarea contractului de prestări servicii cu societatea comercială A. S.R.L..

Prin urmare, critica recurentului prezentată la pct. 3.1 din decizia de faţă este nefondată.

În altă ordine de idei, Înalta Curte reţine faptul că între recurent (în calitate de beneficiar) şi S.C. B. S.R.L. (în calitate de prestator) a fost încheiat contractul nr. x/08.09.2017 (valabil până la data de 15.12.2017), având ca obiect servicii de consultanţă pentru reproiectare, mentenanţă şi auditare internă a sistemului de management al calităţii şi securităţii informaţiei, precum şi servicii de consiliere şi verificare proceduri pentru integrarea sistemului de control intern managerial cu sistemul de management al calităţii şi cu sistemul de management al securităţii informaţiei. În baza acestui contract, au fost efectuate plăţi în valoare totală de 14.875 RON.

Potrivit prevederilor contractului anterior nominalizat, prestatorul trebuia să efectueze pentru instituţia recurentă următoarele:

- servicii de consiliere pentru sistemul de management al calităţii (ref. ISO 9001:2015) pentru suma de 4.760 RON;

- servicii de consiliere pentru sistemul de management al securităţii (ref. ISO 27001:2013) pentru suma de 4.760 RON;

- servicii de consiliere şi verificare proceduri pentru integrarea sistemului de control intern managerial (ref. OSGG nr. 400/2015) cu sistemul de management al calităţii şi cu sistemul de management al securităţii informaţiei pentru suma de 5.355 RON (rezultată din diferenţa dintre valoarea totală a contractului şi primele două servicii de consiliere).

Din suma de 14.875 RON, recurentul a plătit efectiv în anul 2017, pentru servicii de consiliere şi verificare proceduri pentru integrarea sistemului de control intern managerial cu sistemul de management al calităţii şi cu sistemul de management al securităţii informaţiei suma de 5.355 RON (factura nr. x/18.12.2017).

Recurentul a recepţionat (în baza procesului-verbal de predare-primire a documentaţiei sistemului de management din data de 14.12.2017, neînregistrat), prin semnătură "servicii de consiliere, analiză şi verificare pentru actualizarea documentaţiilor următoare ale sistemului de management al RNDVCSH pentru a corespunde conform reglementărilor (...) şi integrarea cu cerinţele Ordinului nr. 400/2015 şi Ordinului nr. 200/2016", fiind precizată o listă cu documente reprezentând un număr de 52 proceduri/politici, din care 15 proceduri de sistem, 10 -proceduri operaţionale şi 27 - politici.

Din analiza documentelor enumerate în procesul-verbal menţionat anterior, a reieşit faptul că acestea reprezintă, în realitate, proceduri formalizate şi politici elaborate în conformitate cu O.S.G.G. nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, s-a constatat faptul că prestatorul a verificat, în concret, un număr de 7 proceduri de sistem, rezultând un procent de 53% proceduri neverificate; 2 proceduri operaţionale (80% fiind neverificate) şi un număr de 3 politici verificate dintr-un total de 27, reprezentând în total un procent de 21% documente verificate, care au fost plătite integral. Drept urmare, se constată faptul că recurentul a recepţionat serviciile fără a verifica realitatea serviciilor prestate.

Mai mult decât atât, s-a constatat şi faptul că documentele menţionate în procesul-verbal (procedurile formalizate şi politicile) au fost verificate de o persoană care nu a fost angajată în cadrul entităţii în perioada auditată, contrar prevederilor legale în vigoare, respectiv de către consultantul de SMI din cadrul societăţii cu care entitatea avea încheiat contractul menţionat mai sus.

Instanţa de control judiciar apreciază că este corectă concluzia intimatei, însuşită de prima instanţă, în sensul că achiziţia serviciilor de consiliere şi verificare proceduri pentru integrarea sistemului de control intern managerial cu sistemul de management al calităţii şi cu sistemul de management al securităţii informaţiei s-a realizat contrar prevederilor art. 82 din O.S.G.G. nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, potrivit acestui text normativ: "Controlul intern managerial este în responsabilitatea conducătorilor entităţilor publice, care au obligaţia proiectării, implementării şi dezvoltării continue a acestuia. Încredinţarea unor terţi a realizării activităţilor privind implementarea şi dezvoltarea sistemului de control intern managerial al entităţii publice presupune că, în această situaţie, conducătorul entităţii publice nu îşi îndeplineşte propriile atribuţii cu bune rezultate."

Aşadar, se confirmă neregula referitoare la faptul că recurentul a recepţionat servicii de consiliere şi verificare proceduri pentru integrarea sistemului de control intern managerial cu sistemul de management al calităţii şi cu sistemul de management al securităţii informaţiei fără a verifica realitatea serviciilor prestate de către un furnizor extern, atribuirea unei terţe persoane pentru această activitate fiind contrară cadrului legal care prevede că această activitate să fie realizată de personalul entităţii.

Pe cale de consecinţă, critica recurentului prezentată la pct. 3.1 din decizia de faţă este nefondată.

5.2.2. Referitor la măsura dispusă la pct. II.2 din decizia contestată

Această măsură se referă la abaterea consemnată la pct. II.2 din Procesul-verbal de constatare nr. x/07.03.2018, fiind vorba despre neurmărirea şi neîncasarea unor creanţe bugetare în sumă totală de 3.686 RON, pentru care dreptul de a cere restituirea sumelor s-a prescris, şi care provin din plata indemnizaţiilor pentru concediile medicale ale salariaţilor instituţiei, suportate integral din credite primite de la bugetul de stat în anul 2014.

Neregula anterior descrisă a fost preluată la pct. 3 din Decizia nr. 8/V/05.04.2018 .

În raport de această neregulă, la pct. I.2 din Decizia anterior nominalizată, s-au stabilit următoarele măsuri:

- identificarea persoanelor responsabile care nu au întreprins demersurile legale pentru recuperarea de la CASMB a sumelor pentru care dreptul la acţiune în vederea recuperării s-a prescris;

- analizarea cauzelor care au condus la această situaţie şi luarea tuturor măsurilor legale ce se impun pentru recuperarea debitelor înregistrate în evidenţa contabilă a instituţiei;

- depunerea tuturor documentelor necesare pentru recuperarea debitelor în timp util, în vederea reîntregirii creditelor bugetare cu sumele plătite pentru concediile medicale;

- confirmarea soldurilor creanţelor entităţii la finele exerciţiului financiar de la titularii acestora şi ca urmare a desfăşurării inventarierii anuale a patrimoniului pentru identificarea sumelor pentru care dreptul entităţii de recuperare s-a prescris.

Înalta Curte apreciază că măsurile dispuse sunt legale.

Aşa cum s-a precizat de către autoritatea intimată în întâmpinarea depusă la dosar, echipa de audit a constatat că situaţiile financiare ale recurentului încheiate la data de 31.12.2017 prezintă un sold debitor în sumă de 15.933 RON; în cadrul acestui cont cu analitice distincte au fost reflectate două sume de recuperat de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti. Mai precis, în contul "Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti" (cont 461.01.09.01.) suma de 4.997 RON, iar în contul CM Casa de Asigurări de Sănătate 2016-2017 (cont 461.0109.02) în sumă de 10.950 RON.

În conformitate cu dispoziţiile art. 76 din Normele de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin O.M.S. nr. 60/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul indemnizaţiei pentru salariaţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă, aferente zilelor de concediu medical, se scădea lunar din sumele datorate de către instituţie pentru concedii şi indemnizaţii la FNUASS.

În situaţia în care suma lunară datorată de către instituţie privind concediile medicale către FNUASS era mai mică decât cuantumul indemnizaţiilor pentru concedii medicale suportate din FNUASS, diferenţa se suporta lunar din credite bugetare, iar instituţiile erau obligate să solicite lunar restituirea diferenţei de la CASMB, pentru reîntregirea creditelor bugetare, aşa cum este prevăzut la art. 77 din Normele de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin O.M.S. nr. 60/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Din Situaţia centralizatoare privind concediile medicale neîncasate de la CASMB rezultă că suma rămasă de recuperat de la CASMB este de 21.418 RON şi reprezintă indemnizaţii pentru concedii medicale plătite de către entitate salariaţilor, în perioada 2011-2017.

În evidenţa financiar contabilă, în contul 461.01 - "Debitori sub 1 an" la finele anului 2017 a fost înregistrat un sold debitor în sumă de 15.933 RON, respectiv cu 5.485 RON în minus faţă de suma rămasă de recuperat de la CASMB, conform cererilor depuse de entitate în anul 2017.

În cadrul acestei sume de 15.933 RON, aflată în sold la finele anului 2017, este cuprinsă şi suma de 3.686 RON care, la finele anului 2017, era prescrisă, întrucât conţine sume de recuperat din anul 2014, deşi recurentul pentru unele sume a depus solicitări în vederea recuperării acestora de la CASMB (adresa nr. x/25.09.2014).

Rezultă că pentru suma de 3.686 RON a intervenit prescripţia dreptului la acţiune de 3 ani. Aşadar, dreptul de a solicita restituirea acestei sume de la CASMB s-a prescris la finele anului 2014, întrucât reprezintă sume aferente anului 2014, şi s-a produs un prejudiciu în patrimoniul recurentului, întrucât nu au fost efectuate de către acesta alte demersuri în vederea recuperării sumelor datorate de către CASMB.

De asemenea, nu s-au efectuat punctaje privind obligaţiile de plată/încasare între entitate şi CASMB şi nu s-a solicitat, la sfârşitul fiecărui an, conformarea soldului rămas de încasat de la casa de sănătate, aşa cum prevăd normele legale în vigoare.

Nici la finele anului 2017, cu ocazia inventarierii anuale a patrimoniului, instituţia nu a efectuat niciun demers în sensul revenirii la solicitările anterioare de recuperare a sumelor, depuse ulterior împlinirii termenului de prescripţie şi efectuării de punctaje cu CASMB, inclusiv pentru debitele prescrise în sumă de 3.686 RON.

Aceste sume au fost doar înregistrate în contul 461.01 - debitori sub 1 an, cu analitice distincte în situaţiile financiare încheiate la finele anului 2017, în care au fost reflectate sumele de recuperat de la CASMB.

În cadrul memoriului de recurs, partea susţine faptul că restantele aflate în discuţie nu au fost încasate din culpa CASMB, dar că, în prezent, acestea au fost recuperate în totalitate.

Înalta Curte apreciază că susţinerile recurentului nu sunt de natură să conducă la nelegalitatea măsurii analizate. În realitate, dacă sunt probate, ele reprezintă punerea în executare de către recurent a măsurilor dispuse la pct. I.2 din Decizia nr. 8/V/05.04.2018.

Prin urmare, instanţa de control judiciar reţine că nu este fondat motivul de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopietice împotriva sentinţei civile nr. 1164 din data de 26 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 24 noiembrie 2021.