Nullity of cassation appeal for failure to articulate grounds of illegality under Article 488 of the Code of Civil Procedure.

Şedinţa publică din data de 2 februarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei.

Prin sentinţa nr. 1215/2020 din data de 29 septembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2020 a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 lit. jj) şi 536 din O.U.G. nr. 57/2019, ca fiind inadmisibilă. A fost admisă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune al reclamantului. A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie al judeţului Dolj, având ca obiect recalcularea - corectă -, a drepturilor salariale cuvenite reclamantului pentru activitatea prestată în calitate de funcţionar public cu statut special - în perioada 01.02.2017 - 06.06.2017 -, pretenţii - plata diferenţelor dintre salariile cuvenite şi cele realizate în mod efectiv - şi obligaţie de a face - obligarea pârâtului de a comunica veniturile salariale corecte cuvenite reclamantului în intervalul anterior menţionat către Casa Sectorială de pensii a M.A.I., în vederea recalculării pensiei -, ca fiind tardiv formulată.

2. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei nr. 1215/2020 din data de 29 septembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A.. Prin cererea depusă la dosarul cauzei recurentul-reclamant, a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 9/2017, art. 38 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 153/2017 şi art. II din O.U.G. nr. 8/2008.

3. Hotărârea instanţei de recurs.

Prin decizia nr. 854 din data de 23.03.2021, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale ca inadmisibilă.

Cu privire la fondul cauzei, a admis recursul formulat de reclamantul A., în contradictoriu cu intimatul pârât Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dolj, împotriva sentinţei nr. 1215/2020 din data de 29 septembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2020, a casat în parte sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la instanţa de fond pentru soluţionarea acţiunii reclamantului pentru perioada 16.03.2017-06.06.2017; a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.

4. Cererea de recurs formulată împotriva soluţiei de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 9/2017, art. 38 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 153/2017 şi art. II din O.U.G. nr. 8/2008.

Împotriva deciziei nr. 854 din data de 23.03.2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A. în ceea ce priveşte soluţia de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 9/2017, art. 38 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 153/2017 şi art. II din O.U.G. nr. 8/2008.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant a arătat că motivele de recurs vor fi depuse ulterior, după comunicarea hotărârii nr. 854 din data de 23.02.2021.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimatul-pârât Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dolj a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia netimbrării cererii de recurs, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 09 iunie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererilor de recurs la data de 02 februarie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs

Cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte va analiza excepţia de netimbrare a cererii de recurs.

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., "(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Conform art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru "În cazurile anume prevăzute de lege, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru."

Potrivit art. 28 din acelaşi act normativ, "Dacă legea nu prevede altfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare şi extraordinare, împotriva hotărârii judecătoreşti prin care a fost soluţionată o acţiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru."

Potrivit art. 35 alin. (2) din acelaşi act normativ (...) "Dacă legea nu prevede altfel, cererile depuse în cursul judecăţii şi care nu modifică valoarea taxabilă a cererii sau caracterul cererii iniţiale nu se taxează."

Având în vedere că cererea prin care se solicită sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate este scutită de plata taxei judiciare de timbru, precum şi dispoziţiile legale sus-citate, Înalta Curte va respinge excepţia netimbrării cererii de recurs.

Însă, în considerarea aceloraşi dispoziţii prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii şi va constata nul recursul declarat, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului în condiţiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ.

Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din lecturarea susţinerilor recurentului, nu se poate evidenţia niciun element de nelegalitate a sentinţei atacate care să se poată încadra în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Conform art. 488 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-8.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare şi dezvoltarea lor, condiţia legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greşelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt şi în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 pct. 1-8.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligaţia să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziţii procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situaţii ce nu au fost avute în vedere la legiferare, şi trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau şi netemeinicia acesteia.

Înalta Curte constată că recurentul nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute de textul legal, apte să conducă la casarea hotărârii recurate.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a admite excepţia nulităţii şi a constata nulitatea recursului declarat în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia de netimbrare.

Constată nulitatea recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 854 din 23 martie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 februarie 2022.