Whether judicial police officers accumulate judicial function seniority for vertical salary hierarchy under Law 153/2017

Şedinţa publică din data de 24 noiembrie 2021

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 02.04.2018 sub dosar nr. x/2018, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU. VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS. au chemat în judecată pe pârâta Direcţia Naţională Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitând: (1) anularea Ordinului nr. 59/01.03.2018 emis de Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin care s-au stabilit drepturile salariale, începând cu data de 01.01.2018, având ca temei legal numărul criteriu 4, al Capitolului I, lit. B) şi nr. Crt. 6 al Cap. I lit. A) din Anexa V-Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Justiţie" şi Curtea Constituţională, precum şi nota nr. x din Cap. I lit. A) din Anexa nr. VIII-Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Administraţie" din Legea-cadru nr. 153/2017; (2) obligarea pârâtei Direcţia Naţionale Anticorupţie să emită un ordin prin care să fie calculate salariile, potrivit "principiului ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu (art. 6 lit. f) din lege)" în raport de dispoziţiile art. 22 alin. (3) din Secţiunea a 6-a, art. 1 lit. e), art. 3 alin. (1) de la Cap. VIII şi numărul criteriu 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V-Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Justiţie" şi Curtea Constituţională combinat cu art. 6, art. 8 şi art. 10, toate din Legea-cadru nr. 153/2017 precum aplicarea art. 5 din Secţiunea 1 Cap. VIII din Legea nr. 153/2017.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr. 3947 din data de 05.10.2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată, precizată şi completată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU. VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Naţională Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca nefondată.

A respins cererea de intervenţie voluntară principală, astfel cum a fost formulată, precizată şi completată de intervenientul voluntar principal TTT., ca nefondată.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei civile nr. 3947 din data de 05.10.2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs reclamanţii şi intervenientul TTT..

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (3) Secţiunea a 6-a, Cap. VIII din Anexa V din Legea nr. 153/2017 "salariul de bază pentru ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt prevăzute în prezenta anexă Ia cap. I lit. B) nr. crt. 4".

Ca urmare, în aplicarea legii, determinarea salariului de bază a ofiţerului de poliţie judiciară din cadrul D.N.A. este realizată printr-o normă de trimitere la valoarea nominală a indemnizaţiilor de încadrare din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aşa cum sunt consemnate în nr. crt. 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V.

Abordarea legiuitorului în ceea ce priveşte salariul de bază al ofiţerilor de poliţie judiciară D.N.A., este întemeiat pe principiul latinesc "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus", cel căruia îi sunt aplicabile dispoziţiile nr. crt. 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V din Legea nr. 153/2017, în procesul de individualizare a valorii nominale fiind aplicabile principiile, cerinţele şi regulile prevăzute în lege.

Trimiterea este una realizată la întreg nr. crt. 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V din Legea nr. 153/2017, număr care cuprinde o "ierarhizare, atât pe orizontală, cât şi pe verticală".

Pe orizontală sunt criteriile cu trimitere la vechimea în muncă, iar pe verticală sunt criteriile de individualizare care se raportează la vechimea în funcţie.

Prin alegerea ultimului criteriu pe orizontală, "baza 0-3 ani", vechimea în funcţie este exclusă total, singura căreia i se dă relevanţa cuvenită fiind vechimea în muncă.

Dacă ar fi vrut să elimine raportarea la vechimea în funcţie, legiuitorul ar fi făcut trimitere în norma legală la rândul corespunzător din cadrul nr. crt. 4 şi ar fi indicat titlul acestuia "baza 0-3". Faptul că nu acest lucru a avut în intenţie legiuitorul o explică şi prin indicarea criteriilor generale de ierarhizare a posturilor prevăzute în dispoziţiile art. 8 din Lege.

Apreciază că modul în care a fost stabilit salariul şi s-a făcut încadrarea a fost exclusiv pe rândul intitulat "baza 0-3" din cadrul "nr. crt. 4" pentru toţi ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul D.N.A., indiferent de vechimea acestora în funcţie şi nu raportându-se şi la celelalte categorii de vechime, respectiv:

"3-5 ani", "5-10 ani" ori "10-15 ani", ceea ce denotă faptul că alegerea are caracter arbitrar şi discriminatoriu, generând aplicarea unor formule diferite de calculare a salariilor din care rezultă situaţii anormale, precum reducerea salariului în urma acumulării de vechime ori salariul mai mare pentru ofiţerul cu vechime mai mică în funcţie decât cel cu vechime mai mare.

Stabilirea salariului de bază pentru funcţia de ofiţer de poliţie judiciară (vechime în grupa de muncă corespunzătoare) la valoarea nominală ce ar reieşi ar fi în deplină concordanţă şi cu dispoziţiile art. 7 lit. a) din Legea nr. 153/2017, unde este definită noţiunea de salariu de bază, respectiv:

"reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX."

Mai mult, potrivit dispoziţiilor prevăzute în Anexa VI din Legea nr. 153/2017, ofiţerii de poliţie judiciară detaşaţi suni salarizaţi în conformitate cu reglementările aplicabile categoriei de personal din care fac parte, potrivit funcţiei îndeplinite în instituţia unde sunt detaşaţi.

In contextul cadrului normativ invocat în prezenta, constatăm că salarizarea reclamanţilor-contestatori sub aspectul salariului de bază, în forma şi cuantumul reţinut prin art. 1 din Ordinul nr. 10/23.01.2018, este realizată doar cu aplicarea dispoziţiilor invocate la Cap. I lit. B) nr. cri. 4, art. 22 alin. (1), Secţiunea a 6-a, Cap. VIII-Anexa V din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătii din fonduri publice şi prin ignorarea totală a dispoziţiilor prevăzute de art. 22 alin. (3) Secţiunea a 6-a, Cap. VIII, Cap. I, lit. B) nr. crt. 4-Anexa V şi de art. 36 alin. (1) coroborat cu ari. 38, art. 39, Cap. I, ţoale din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Pentru toate aceste considerente se solicită recursul formulat, casarea hotărârii atacate şi pe fond admiterea cererii de chemare în judecată.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 22 iulie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 24 noiembrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Aspecte procedurale.

La data de 17.02.2021 s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, iar în raport de faptul că la data de 17.05.2021 s-a pronunţat Decizia nr. 31, s-a dispus repunerea cauzei pe rol.

7. Soluţia instanţei de recurs.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Recurenţii-reclamanţi au învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care au solicitat anularea Ordinului nr. 59/01.03.2018 emis de Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin care s-au stabilit drepturile salariale, începând cu data de 01.01.2018, şi obligarea pârâtei Direcţia Naţionale Anticorupţie să emită un ordin prin care să fie calculate salariile, potrivit "principiului ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu (art. 6 lit. f) din lege)" în raport de dispoziţiile art. 22 alin. (3) din Secţiunea a 6-a, art. 1 lit. e), art. 3 alin. (1) de la Cap. VIII şi numărul criteriu 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V-Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Justiţie" şi Curtea Constituţională combinat cu art. 6, art. 8 şi art. 10, toate din Legea-cadru nr. 153/2017 precum aplicarea art. 5 din Secţiunea 1 Cap. VIII din Legea nr. 153/2017.

Prima instanţă a respins cererea dedusă judecăţii reţinând, în esenţă, că ofiţerul de poliţie judiciară nu acumulează prin exercitarea activităţii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie vechime în funcţia vizată de Capitolului I lit. B) nr. crt. 4, rămânând din perspectiva textului legal cu o vechime de "0" ani, ci acumulează vechime relevantă pentru funcţia de poliţie deţinută şi care implică o aplicare a art. 11 alin. (4) din Anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv majorarea cu un anumit procent a dreptului salarial, reflectat de altfel corespunzător în Anexele la Ordinul litigios.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că soluţia pronunţată de prima instanţă este dată cu interpretarea şi aplicarea corectă a normelor de drept incidente cauzei.

Potrivit dispoziţiilor art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare:

"(1) Personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul la 1-7 gradaţii, în raport cu timpul servit în calitate de personal militar, poliţist şi funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

(2) Soldele de funcţie/Salariile de funcţie prevăzute la cap. I din prezenta anexă sunt la gradaţia 0.

(3) Intervalul de timp cuprins între data acordării gradului militar şi data absolvirii instituţiei militare de învăţământ se ia în calcul la stabilirea de gradaţii. Perioada modulului instruirii individuale nu se ia în calcul la stabilirea de gradaţii.

(4) Intervalele de timp în funcţie de care se acordă cele 7 gradaţii, precum şi procentele corespunzătoare acestora, calculate la solda de funcţie/salariul de funcţie avută/avut la data îndeplinirii condiţiilor de trecere în gradaţie şi incluse în solda de funcţie/salariul de funcţie, sunt următoarele:

a) gradaţia I - de la 3 la 6 ani - şi se determină prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie prevăzut la cap. I din prezenta anexă cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcţie/salariului de funcţie;

b) gradaţia a II-a - de la 6 la 9 ani - şi se determină prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcţie/salariului de funcţie;

c) gradaţia a III-a - de la 9 la 12 ani - şi se determină prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcţie/salariului de funcţie;

d) gradaţia a IV-a - de la 12 la 15 ani - şi se determină prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcţie/salariului de funcţie;

e) gradaţia a V-a - de la 15 la 18 ani - şi se determină prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcţie/salariului de funcţie;

f) gradaţia a VI-a - de la 18 la 21 ani - şi se determină prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcţie/salariului de funcţie;

g) gradaţia a VII-a - peste 21 ani - şi se determină prin majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcţie/salariului de funcţie."

În raport de aceste dispoziţii, în mod corect prima instanţă a reţinut că ofiţerul de poliţie judiciară nu acumulează prin exercitarea activităţii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie vechime în funcţia vizată de Capitolului I lit. B) nr. crt. 4, rămânând din perspectiva textului legal cu o vechime de "0" ani, ci acumulează vechime relevantă pentru funcţia de poliţie deţinută şi care implică o aplicare a art. 11 alin. (4) din Anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv majorarea cu un anumit procent a dreptului salarial, reflectat de altfel corespunzător în Anexele la Ordinul litigios.

De asemenea, Înalta Curte va avea în vedere interpretarea pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a realizat-o prin Decizia nr. 31 din data de 17.05.2021, respectiv că, prin exercitarea activităţii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, agenţii şi ofiţerii de poliţie detaşaţi la acestea nu pot acumula vechime în funcţia vizată de cap. I lit. B) nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, rămânând din perspectiva textului legal cu o vechime de "0" ani, ci acumulează o vechime relevantă pentru funcţia de poliţie deţinută, calculată potrivit timpului servit în această calitate, adică cele 7 gradaţii prevăzute în anexa nr. VI la aceeaşi lege.

Faptul că prin nota de subsol nr. 1 la tabelul prevăzut în cap. I lit. B) din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 se prevede că prin "vechime în funcţie", în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie denotă că ierarhizarea salarizării în funcţie de această vechime nu se poate aplica decât categoriilor de personal expres prevăzute, nu şi categoriilor de personal a căror salarizare se stabileşte prin "trimitere" la coeficientul de ierarhizare.

Menţiunea expresă a legiuitorului privind înţelegerea noţiunii de "vechime în funcţie" trebuie interpretată în sensul limitării la funcţiile special şi limitativ prevăzute în nota de subsol anterior evocată.

Concluzionând, nu se poate vorbi, în cazul personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, despre o încălcare a principiului ierarhizării pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa muncii desfăşurate, această categorie de personal beneficiind, pe orizontală, de gradaţia rezultată din cap. I lit. B) nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, iar pe verticală, de gradaţia rezultată din art. 11 alin. (4) din anexa nr. VI la aceeaşi lege.

Nu se poate interpreta că trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B) de la cap. I din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, referitoare la "vechimea în funcţie", se aplică şi acestei categorii profesionale, întrucât o astfel de interpretare ar reprezenta o adăugare la lege, ceea ce nu este permis în acest context.

Prin urmare, având în vedere dispoziţiile art. 521 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, Înalta Curte apreciază că susţinerile şi criticile recurenţilor sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

8. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU. VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS. şi de recurentul-intervenient TTT. împotriva sentinţei nr. 3947 din 05 octombrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 noiembrie 2021.