Competence between Court of Appeal and Tribunal for declassification of central authority administrative documents

Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată la data de 08.01.2021 sub nr. de dosar x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Afacerilor Interne, a solicitat obligarea pârâtului să desecretizeze OMAI nr. 1/0535/21.07.2011, Anexa nr. x/21.07.2011 la OMAI nr. 1/0535/21.07.2011, Nota-Raport nr. x/2011, Raportul de analiză nr. S/298/2011 şi toate celelalte înscrisuri secretizate enumerate în solicitările sale trimise către pârât şi înregistrate la MAI.

În motivare a arătat că aceste înscrisuri au stat la baza eliberării sale din funcţia publică deţinută, considerând că înscrisurile ce fac obiectul cererii nu îndeplinesc condiţiile impuse de lege pentru secretizarea acestora.

În drept a invocat art. 2 şi art. 6 din TUE, art. 17 alin. (1), art. 20-22, art. 47, art. 52, art. 53 şi art. 54 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, CEDO, Constituţia României, C. proc. civ., C. civ., Legea nr. 182/2002, H.G. nr. 585/2002 şi Legea nr. 554/2004.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 2688/21.04.2021 Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Afacerilor Interne în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 31.05.2021 sub nr. x/2021.

La termenul de judecată din data de 17.09.2021, instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti invocată din oficiu.

Prin sentinţa civilă nr. 1233 din 17.09.2021, Curtea de Apel Bucureşti- secţiaia VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, invocată din oficiu.

A declinat competenţa de soluţionare a cauzei promovate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, suspendă judecata şi înaintează dosarul cauzei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea conflictului.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, există un conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de desecretizarea unor înscrisuri emise de pârâtul Statul Român prin Ministerul Afacerilor Interne-autoritate publică centrală-, care au stat la baza eliberării reclamantului din funcţia publică deţinută.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Astfel, cum cererea de chemare în judecată întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 182/2002, a fost formulată în contradictoriu cu o autoritate publică centrală, respectiv pârâtul Statul Român prin Ministerul Afacerilor Interne, iar o altă dispoziţie specială care să prevădă competenţa de primă instanţă a tribunalului nu este incidentă în cauză, competenţa materială de soluţionare a cauzei în temeiul art. 10 din Legea 554/2004 aparţine Curţii de Apel Bucureşti, avându-se în vedere rangul autorităţii emitente a înscrisurilor solicitate.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 18 noiembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.