Refusal to lift expulsion measure after res judicata; administrative jurisdiction for central authorities under Law 554/2004

Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2021

Asupra cererii de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2021, la data de 17.08.2021, A. a solicitat admiterea plângerii formulate împotriva Inspectoratului General pentru Imigrări, şi să se dispună respectarea autorităţii de lucru judecat prin Decizia nr. 1835/28.05.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a deciziei penale nr. 151/25.09.2018 a Curţii de Apel Cluj, hotărâre pe care o apreciază definitivă şi irevocabilă.

Prin memoriul înregistrat la data de 14.09.2021 pe rolul Înaltei Curţi, contestatorul A. a reiterat cele susţinute prin cererea iniţială criticând răspunsul primit de la intimatul Inspectoratul General pentru Imigrări, arătând că directorul acestei isntuţii refuză să respecte autoritatea de lucru judecat a Înaltei Curţi prin decizia nr. 1835/28.05.2014 constând în înlăturarea măsurii de siguranţă a expulzării conform art. 64 lit. c) C. pen. reprezentând înlăturarea expulzării, arătând totodată că nu are interdicţie de a părăsi ţara sau localitatea.

A mai arătat contestatorul că fapta sa a fost judecată pe vechiul C. pen. din 1969 şi este ilegal să i se aplice noul C. pen. ca lege mai favorabilă la pedeapsa complementară deoarece a fost încarcerat pe nedrept, soţia sa divorţând de acesta, din cauza executării unei pedepse privative de libertate .

A mai arătat constestatorul că directorul Inspectoratului General pentru Imigrări a refuzat să respecte toate reglementările moderne internaţionale ale Convenţiei Europene pentru respectarea drepturilor omului şi anume principiul umanităţii, având în vedere că prin condamnarea sa, contestatorul nu a avut interdicţia de a părăsi ţara sau localitatea.

2. Apărările formulate în cauză

Intimatul Inspectoratului General pentru Imigrări a formulat întâmpinare pri care a solicitat respingerea cererii contestatorului ca neîntemeiată.

A invocat excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi şi declinarea cauzei la Curtea de Apel Bucureşti spre competentă soluţionare.

A mai invocat excepţia netimbrării prezentei cereri, precum şi excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată având în vedere disp. art. 196 alin. (1) C. proc. civ.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Examinând cu prioritate, în baza art. 248 C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale invocată de intimatul Inspectoratul General pentru Imigrări, a cererii formulate de contestatorul A., Înalta Curte constată că este întemeiată, o va admite şi va trimite cererea la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, spre competentă soluţionare.

Potrivit dispoziţiilor art. 10. (1) din Legea nr. 554/2004:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Dispoziţiile art. 10 alin. (11) din Legea nr. 554/2004 prevăd că:

"Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluţionează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluţionează potrivit rangului autorităţii, conform prevederilor alin. (1)."

Potrivit art. 96 C. proc. civ., Curtea de Apel judecă în primă instanţă, cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal, potrivit legii speciale.

Având în vedere că cererea contestatorului vizează adresa Inspectoratului General pentru Imigrări emisă în referire la petiţia contestatorului, sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (11) coroborat cu art. 10. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, raportat la rangul autorităţii emitente a actului contestat, respectiv autoritate publică centrală, astfel încât competentă să soluţioneze prezenta cerere este Curtea de Apel Bucureşti, având în vedere şi adresa de domiciliu a contestatorului, respectiv Bucureşti.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

În baza art. 132 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va trimite cererea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, spre competentă soluţionare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie invocată de intimat .

Trimite cererea formulată de A. spre competentă soluţionare la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată astăzi, 18 noiembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.