Statutory limitation of moral damages in insolvency-based RCA claims: insufficiency of internal administrative guidelines to override judicial equitable assessment under the full reparation principle

Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la data de 28.11.2018, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAŢILOR a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 17633/09.11.2018, de soluţionare a cererii de despăgubire nr. x/23.02.2017 in legătura cu evenimentul rutier din data de 22.10.2016 produs in Bihor - DJ 764/H -Beius - Nimaiesti, solicitând anularea deciziei iar in consecinţa, admiterea integrală a cererii de despăgubire înregistrata la Fondul de Garantare a Asiguraţilor sub nr. x/23.02.2017, dispunând obligarea autorităţii intimate la plata sumei de 3.624,16 RON - daune materiale si a sumei de 40.000 RON cu titlu de daune morale, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit in urma accidentului rutier din data de 22.10.2016 din jud. Bihor - DJ 764/H - Beius - Nimaiesti.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2457 din 25 octombrie 2019 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, a anulat în parte Decizia nr. 17633/9.11.2018 în sensul admiterii cererii de plată pentru suma de 33.624,16 RON (3.624,16 RON daune materiale şi 30.000 RON daune morale) şi a obligat pârâtul la plata către reclamantă a diferenţei de despăgubiri în cuantum total de 23.624,16 RON, respingând în rest cererea ca neîntemeiată .

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile a formulat recurs pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului arată că instanţa de fond nu a motivat hotărârea, in cuprinsul acesteia fiind prezentate doar cererea de chemare in judecata a reclamantului si motivele de respingere ale pârâtei, ultimul paragraf terminandu-se astfel:

"Analizând actele si lucrările dosarului..."

A arătat recurenta că art. 49 din Norma ASF nr. 14/2011 prevede ca la stabilirea despăgubirilor in cazul deceselor se au in vedere si daunele morale "in conformitate cu legislaţia si jurisprudenta din România". În lipsa unor criterii si limite legale, stabilirea cuantumului daunelor morale include o doza de aproximare, prin raportare la consecinţele negative suferite in plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, măsura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura in care păgubitului i-a fost afectata situaţia familiala, profesionala si sociala etc., fara ca sumele acordate cu titlu de despăgubiri morale sa depăşească sfera unor compensaţii destinate a alina suferinţa fizica si psihica, in caz contrar ajungandu-se la o îmbogăţire fara just temei a persoanei prejudiciate. Din perspectiva jurisprudentiala, atât instanţele naţionale, cat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, atunci când au avut de soluţionat cauze similare, au procedat mai degrabă in echitate. Tocmai pentru a asigura o analiza si o soluţionare în echitate a acestei categorii de cereri, FGA a adoptat o procedura interna - Procedura de soluţionare pe cale amiabila a pretenţiilor pecuniare (morale si materiale) izvorâte din cazuri de vătămări corporale sau decese, avuta in vedere si de lichidatorul judiciar in analiza cererilor similare formulate in procedura falimentului.

Plecând de la particularitatea ca Fondul de Garantare a Asiguraţilor nu preia funcţiile unui asigurător, ci are menirea de a acoperi despăgubirile pentru creditorii societăţilor de asigurare aflate in faliment, Fondul nu a stabilit arbitrar cuantumul daunelor morale, ci prin raportare la Procedura de soluţionare pe cale amiabila a pretenţiilor pecuniare (morale si materiale) izvorâte din cazuri de vătămări corporale sau decese, care reprezintă o procedura interna validata de asigurătorul B. S.A. si folosita si de lichidatorul judiciar in analiza cererilor de creanţa formulate de creditori pentru înscrierea la masa credala, astfel cum rezulta din decizia FGA nr. 258/16.11.2016 pentru amendarea Deciziei FGA nr. 142/26.05.2016.

Astfel, nu se poate retine refuzul nejustificat al FGA de acordare integrala a daunelor morale solicitate de reclamanta, având in vedere, pe de o parte, dreptul de apreciere de care dispune recurentul, care nu a fost exercitat discreţionar sau prin abuz/exces de putere, ci in baza unei proceduri, cu aplicabilitate generala, ce asigura respectarea unui tratament egal si nediscriminatoriu fata de oricare victima a accidentelor rutiere, iar pe de alta parte, rolul Fondului de Garantare a Asiguraţilor, lipsa criteriilor si limitelor legale de stabilire a cuantumului daunelor morale.

Recurgerea la o procedura interna standardizata nu contravine vreunei prevederi legale, ci, dimpotrivă, are rolul de a asigura transparenta in procesul adoptării soluţiei administrative, precum si a unui tratament echitabil pentru fiecare dintre persoanele îndreptăţite la primirea unor astfel de despăgubiri, fiind relevante in acest sens si dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 213/2015, potrivit carora "plata de către Fond a creanţelor de asigurări stabilite ca fiind certe, lichide si exigibile se face in limita unui plafon de garantare de 450.000 RON pe un creditor de asigurare al asigurătorului aflat in faliment."

Astfel, având in vedere tendinţa persoanelor indreptatite sa primească daune morale de a solicita sume aflate la limita maxima a plafonului de garantare, aceasta procedura are rolul de a diferenţia situaţiile in funcţie de particularităţile fiecăreia.

Pe de alta parte, având in vedere caracterul nepatrimonial al prejudiciului moral, nicio suma nu are capacitatea de a-1 repara, nefiind astfel reglementata in mod exact de legiuitor.

În vederea soluţionării in echitate de către recurent pentru cazuri similare a cererilor de plata privind pretenţiile izvorâte din cazuri de vătămări sau decese, a fost elaborata o procedura interna - Procedura de soluţionare pe cale amiabila a pretenţiilor pecuniare (morale si materiale) izvorâte din cazuri de vătămări corporale sau decese, aprobata prin Decizia nr. 74/02.08.2018, fiind stabilite praguri valorice in funcţie de gradul de rudenie dintre reclamanta si persoana decedata ca urmare a evenimentului rutier. În baza acestei proceduri, FGA a determinat întinderea prejudiciului suferit de reclamanta prin acordarea sumei de 2.000 RON, cu titlu de daune morale, având in vedere numărul de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării si oferta de despăgubire a societăţii de asigurare.

Prin urmare, instanţa de fond a avut in vedere aceleaşi criterii avute in vedere si de recurent. FGA raportandu-se la Procedura de soluţionare amiabila a pretenţiilor pecuniare (morale si materiale) izvorand din cazuri de vătămări corporale sau decese, procedura folosita si de către lichidatorul judiciar in analiza cererilor de creanţa formulate si depuse de către creditori pentru înscrierea la masa credala a societăţii debitoare B. S.A, criteriu neluat insa in considerare de către instanţa de fond.

În lipsa unor criterii si limite legale, in stabilirea cuantumului daunelor morale Fondul a apreciat întinderea prejudiciului prin raportare la procedura interna, cat si la conţinutul Normei ASF nr. 14/2011, respectiv a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 49 din aceasta norma, dispoziţii menţinute in cuprinsul Normei ASFnr. 14/2011.

Fata de cele arătate, arată recurentul că prima instanţă in mod greşit a admis in parte contestaţia formulata, deşi a aplicat Procedura internă standardizată de acordare a daunelor materiale si morale în caz de vătămare corporală si/sau decese, procedură care nu contravine vreunei prevederi legale.

Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinţei civile nr. 2457 din 25.10.2019 si, rejudecand cauza, respingerea în tot a contestaţiei formulate de reclamanta şi menţinerea, în tot, a Deciziei nr. 17633 din 09.11.2018 emise de Fondul de garantare a asiguraţilor, decizie pe care o consideră temeinica şi legala.

De asemenea, în temeiul art. 453 C. proc. civ., solicită obligarea intimatei-reclamante la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate în legătură cu soluţionarea prezentei cauze.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare, solicitând, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca temeinică şi legală.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Analizând criticile invocate în recurs raportat la sentinţa atacată şi la actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin decizia nr. 17633/09.11.2018 emisă de Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA), în soluţionarea cererii de plată nr. x/23.02.2017, s-a dispus: (1) admiterea cererii de plată formulată de petenta A. pentru suma de 10.000 de RON cu titlu de despăgubiri (daune morale); (2) respingerea cererii de plată cu privire la diferenţa dintre suma solicitată şi cea acordată, .

In motivarea deciziei litigioase, pârâtul a expus, între altele, următoarele argumente:

"În fapt, la data de 22.10.2016, a avut loc un accident de circulaţie din culpa conducătorului autovehiculului cu nr. de înmatriculare x, care circula pe DJ 764/H în afara localităţii Nimaiesti din direcţia Nimaiesti spre Beius, iar într-o curbă la dreapta a pătruns pe sensul opus de mers şi a acroşat autoutilitara cu nr. de înmatriculare x care tracta semiremorca x, condusă din direcţia opusă. Din eveniment a rezultat vătămarea numiţilor C., A. şi D.. La data evenimentului, autovehiculul cu nr. de înmatriculare x, era asigurat RCA la S.C. B. S.A., conform poliţei de asigurare nr. x. Urmare avizării daunei, a fost constituit dosarul nr. x (nr. unic x).[ ].

In vederea respectării principiului egalităţii de tratament în procesul de soluţionare a pretenţiilor de despăgubire formulate de către părţile vătămate/civile pentru prejudiciul moral suferit în urma accidentelor de circulaţie produse de către asiguraţii S.C. B. S.A., despăgubirile cuvenite creditorilor de asigurări, ca urmare a unor vătămări corporale sau decese, sunt stabilite având în vedere procedura de soluţionare a pretenţiilor izvorând din vătămări corporale sau decese adoptată în cadrul FGA, raportat la jurisprudenţa în materie şi practica societăţii de asigurări, în cadrul Procedurii de soluţionare a pretenţiilor izvorând din vătămări corporale sau decese, au fost stabilite criterii determinante în cazul vătămărilor corporale, fiind stabilite praguri valorice în funcţie de gravitatea vătămării şi numărul de zile de îngrijiri medicale.[... ]

Fondul de garantare a asiguraţilor se va raporta la consecinţele negative suferite de victimă atât pe plan fizic cât şi psihic, intensitatea cu care au fost percepute aceste consecinţe, în măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, socială, profesională.

In analizarea cererii de plată a petentului, se vor stabili despăgubirile într-o măsură în care să nu se ajungă la nicio îmbogăţire fără just temei a petentului, cu individualizarea daunelor morale prin raportare la circumstanţele concrete ale producerii evenimentelor. [...]

In prezenta speţă, având în vedere faptul că vătămarea corporală a provocat drept consecinţe: fracturi costale 1-9 stânga, volet costal 2-5 stânga, fractura 1/3 superioară corp sternal, partea vătămată necesitând pentru vindecare un număr de circa 40 zile de îngrijiri medicale, s-a stabilit acordarea unei sume de 250 RON/zi de îngrijire medicală, rezultând suma de 10.000 RON daune morale.

Pentru daunele materiale nu au fost depuse înscrisuri justificative pentru cheltuieli rezultate direct din vătămarea produsă petentei în urma evenimentului rutier reclamat, conform disp. art. 50 alin. (1) lit. d) din Norma ASF nr. 23/2014." .

Se mai reţine că reclamanta A. a adresat pârâtului Fondul de Garantare a Asiguraţilor la 23.02.2017 o cerere de plată pentru daune, prin care a solicitat acordarea sumei totale de 40.000 Iei cu titlu de despăgubiri.

Totodată, s-a reţinut că potrivit certificatului medico-legal nr. 3723/If/294/09.11.2016 "Numita A. prezintă leziunile posttraumatice care datează din 22.10.2016. Leziunile s-au produs prin lovirea victimei de componente dure din interiorul unui autovehicul, ce a suferit modificări bruşte de acceleraţie, în urma coliziunii cu un alt autovehicul. Leziunile necesită 40 zile de îngrijire medicală, dacă nu survin complicaţii". Potrivit Biletului de ieşire din spital din 27.10.2016 pacienta A. în vârstă de 52 de ani s-a internat în urgenţă pentru durere toracică stg. la câteva ore de la un accident rutier în care a fost implicată ca ocupant al locului din dreapta şoferului. Examenul clinic la internare a evidenţiat pacienta dispneică, cu saturaţii pulsoximetrice scăzute, dar echilibrată hemodinamic, prezentând durere toracică stg. spontană şi la palparea peretelui toracic anterior şi lateral stg. Examenul imagistic a arătat fracturi ale arcurilor costale anterioare şi laterale l-9stg. cu volet 2-5, fractura fără deplasare a treimii superioare a corpului sternal şi a exclus alte leziuni traumatice ale toracelui sau în alte regiuni ale corpului. S-a administrat în urgenţă oxigenoterapie, analgzie, antibioprofilaxie şi drenaj pleural stg., prin care s-au evacuat o cantitate sumată de cea 400 ml lichid serohematic şi seros. S-a instituit program de gimnastică respiratorie de reabilitare cu tuse voluntară, spirometrie incentiva şi EPAP, ajutate de aerosoli.

S-a mai constatat că, potrivit Biletului de ieşire din spital/4.11.2016, pacienta A. în vârstă de 52 de ani s-a reinternat pentru colecţie pleurală stg. posttraumatică recidivantă evidenţiată la controlul după internarea iniţială. S-a efectuat drenajul pleural stg. prin care s-a evacuat o cantitate sumată de circa 400 ml lichid seros paucicelular steril şi s-a obţinut reexpansiune stg. completă. Sub controlul durerii s-a continuat programul orar de mobilizare şi reabilitare respiratorie cu tuse voluntară spirometrie incentiva şi EPAP. Evoluţia a arătat la refacerea lentă a revărsatului traumatic pleural stg. Totodată s-a recomandat pacientei să continue exerciţiile de reabilitare respiratorie conform programului orar, folosind analgezice minore Ia nevoie; să păstreze tratament antiinflamator şi diuretic conform Rp/lornoxicam 8mg/12 h, spironolactone 50 mg/zi, încă 14 zile; control cu CT torace în prima săptămână a lunii decembrie a.c, în ambulatorul integrat spitalului.

În cadrul cazului de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul arată că instanţa de fond nu a motivat hotărârea.

Or, instanţa de control judiciar constată că prima instanţă a analizat probele administrate la dosarul cauzei, solicitările reclamantei prin acţiunea formulată şi apărările pârâtei, argumentând soluţia prin care a admis în parte acţiunea reclamantei, răspunzând şi la apărările formulate de pârâtul FGA, astfel încât nu se poate reţine critica recurentului potrivit căreia hotărârea instanţei este nemotivată.

A mai arătat recurentul că, deşi instanţa de fond a avut in vedere aceleaşi criterii avute in vedere si de recurent, FGA raportandu-se la Procedura de soluţionare amiabila a pretenţiilor pecuniare (morale si materiale) izvorand din cazuri de vătămări corporale sau decese, în lipsa unor criterii si limite legale, in stabilirea cuantumului daunelor morale, Fondul a apreciat întinderea prejudiciului prin raportare la procedura interna, cat si la conţinutul Normei ASF nr. 14/2011, respectiv a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 49 din aceasta norma, dispoziţii menţinute in cuprinsul Normei ASFnr. 14/2011, prima instanţă in mod greşit a admis in parte contestaţia formulata, deşi a aplicat Procedura internă standardizată de acordare a daunelor materiale si morale în caz de vătămare corporală si/sau decese, procedură care nu contravine vreunei prevederi legale.

În concret, recurenta-pârâtă retine in fundamentarea deciziei contestate faptul ca prejudiciul moral este supus unui proces de apreciere prestabilit, dar cu toate acestea afirma faptul ca daunele morale reprezintă o reparaţie simbolica a suferinţelor fizice si psihice pe care victima unui accident rutier le-a încercat, stabilita din perspectiva consecinţelor in planul vieţii personale si sociale ale victimei.

Cu ocazia soluţionării acţiunii civile a intimatei-reclamante, instanţa de fond a reţinut în mod corect faptul ca sumele ce vor fi acordate de instanţa trebuie sa fie circumscrise intru totul principiului de baza al răspunderii civile, respectiv repararea prejudiciului si fata de imposibilitatea repunerii in situtatia dinaintea producerii accidentului, acordarea unor sume cu titlu de daune materiale si morale care sa reprezinte o dezdaunare si o justa compensaţie, fara a atinge limita unei imbogatiri fara justa cauza, prin raportare si la jurisprudenta naţionala in materie.

Cu alte cuvinte, este rezonabila acordarea sumei de 30.000 RON cu titlu de daune morale pentru un prejudiciu constând in afectarea integrităţii fizice si psihice, iar vătămările corporale constând in fracturi costale si ale pârtii superioare a corpului sternal, din cauza cărora s-a manifestat o deficienta respiratorie acuta, fiind montat un tub de dren intrapleural bazai lateral stâng, rezultând si o serie de arii echimotice la nivelul braţului stâng si hemitoracelui stâng, in urma impactului violent cu autovehiculul cu nr. de inm . x, au necesitat 40 de zile de îngrijiri medicale, astfel cum rezulta din certificatul medico-legal nr. x din 09.11.2016.

Fiind întrunite elementele răspunderii civile delictuale, in virtutea contractului de asigurare în baza căruia s-a emis poliţa RCA seria x/I7/GI7/HR nr. x, si prevederilor O.U.G. nr. 54/2016, art. 12: (1) Asigurătorul RCA are obligaţia de a despăgubi partea prejudiciata pentru prejudiciile dovedite suferite in urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat.

Potrivit principiului reparării integrale a prejudiciului cauzat prin fapta delictuala, repararea atât a prejudiciului material dovedit cu înscrisurile anexate, dar mai ales a prejudiciului moral suferit in urma accidentului rutier din 22.10.2016, este pe deplin dovedită şi recunoscută de instanţa de primă jurisidicţie.

Sub aspectul cuantificării prejudiciului moral, este justificata si rezonabila suma acordata - 30.000 RON - daune morale, in raport de suferinţele pricinuite, şocul emoţional ocazionat, tulburarea si durerea suportate, dar mai ales restrângerea vieţii sociale si familiale normale, toate acestea constituind premise pentru acordarea despăgubirilor morale indicate, nu in ultimul rând acestea incadrandu-sc in limitele stabilite la nivelul practicii instanţelor de apel in procesele penale.

Literatura de specialitate a arătat că prejudiciul moral este cu atât mai grav cu cat valoarea lezata are o importanta mai mare pentru partea civila, creste proporţional cu nivelul de resimtire al suferinţelor fizice si psihice, iar prejudiciul este si mai grav când consecinţele faptei cauzatoare de prejudicii are o rezonanta in planul vieţii familiale a victimei.

Instanţa suprema, de asemenea, a apreciat in privinţa criteriilor de stabilire a despăgubirilor de ordin moral ca acestea se raportează la consecinţele negative suferite de partea civila in plan fizic si psihic, importanta valorilor lezare, măsura in care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării atât de victima, cat si de famile, dar si măsura in care i-a fost afectata viata sociala si familiala.

Având in vedere vătămările suferite de intimata-pârâtă, suferinţele pe care le-a suportat si care încă se perpetuează, nevoile speciale de îngrijire si situaţia de actuală in ce priveşte starea de sănătate, capacitatea motorie si mobilitatea, cu luarea in considerare a afectării permanente a desfăşurării normale a vieţii sale, dar si in scopul asigurării unui tratament juridic similar in cazul tuturor victimelor accidentului rutier produs in aceleaşi împrejurări, în mod corect prima instanţă a apreciat, în parte, întemeiate si rezonabile solicitările reclamantei, situaţie în care s-a dispus acordarea de despăgubiri materiale în cuantum de 3.624,16 RON si daune morale în cuantum de 30.000 RON.

În mod corect a reţinut prima instanţă disp. art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ potrivit cărora:

"Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, (...) poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale".

De asemenea, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor defineşte la lit. b) şi d) creditorul de asigurări şi despăgubirea ca fiind persoană păgubită (în cazul asigurării de răspundere civilă) - persoana îndreptăţită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract de asigurare de răspundere civilă", respectiv "suma pe care Fondul o plăteşte fiecărui creditor de asigurare al asigurătorului aflat în faliment, în limita plafonului de garantare şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege".

Totodată, potrivit art. 1349 C. civ.:

"(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale. drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral", iar potrivit art. 13 57, având denumirea marginală Condiţiile răspunderii, din acelaşi act normativ, "(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă".

Condiţiile generale cumulative ale răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie sunt prin urmare: - existenţa unui prejudiciu; - existenţa unei fapte ilicite; - existenţa unui raport de cauzalitate ca raport cauză-efect între fapta ilicită şi prejudiciu; - existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat.

În mod corect a mai reţinut prima instanţă că, în cauză, deşi Fondul de Garantare a Asiguraţilor a stabilit cuantumul daunelor morale prin raportare la un criteriu obiectiv (zilele de îngrijiri medicale), nu a luat în calcul şi particularităţile speţei astfel cum rezultă din probele administrate respectiv faptul că reclamanta a suferit leziuni serioase la nivelul toracelui, fracturi costale şi ale părţii superioare a corpului sternal care au determinat o deficienţă respiratorie acută, fiindu-i montat un tub de dren intrapleural bazal lateral stg. Totodată nu s-a avut în vedere faptul că recuperarea reclamantei în urma fracturilor suferite a fost una anevoioasă, care a implicat dureri la nivelul toracelui şi efectuarea o perioadă îndelungată de timp a unui program e gimnastică medicală respiratorie şi terapie cu aerosoli, dar şi tratament medicamentos antiinflamator şi diuretic.

Aceste aspecte nu au fost avute în vedere de pârât la evaluarea daunelor morale acordate reclamantei, nefiind reflectate corespunzător în cuantumul acestora. Din această perspectivă, sunt întemeiate susţinerile reclamantei relativ la faptul că leziunile provocate de accidentul în care a fost implicată au cauzat traume semnificative de ordin fizic şi moral, care impun o reparare adecvată.

Într-adevăr, numărul zilelor de îngrijiri medicale în cazul accidentelor rutiere este utilizat şi în cadrul procedurilor interne folosite de către asigurători, fiind aplicată în prezent de lichidatorii judiciari în analiza cererilor de creanţă formulate de creditori pentru înscrierea la masa credală, însă acesta trebuie corelat cu suferinţele efective ale victimei.

În ceea ce priveşte daunele materiale, în mod corect prima instanţă a reţinut că sunt relevante dispoziţiile art. 20 alin. .1 din Norma ASF 16/2015, din care rezultă că dovada întinderii prejudiciului revine persoanei care pretinde un drept de creanţă de asigurări prin depunerea documentelor în condiţiile legii, iar din cercetarea dosarului de daună, în ceea ce priveşte daunele materiale, rezultă că reclamanta a depus odată cu cererea de despăgubire ca documente justificative relevante, în copii certificate pentru conformitate, deconturi de cheltuieli aferente spitalizărilor şi chitanţele aferente, bonuri fiscale pentru consultaţie şi tratament, astfel încât, intimata-reclamanta a depus înscrisuri justificative pentru plata daunelor materiale în sumă totală de 3.624,16 RON.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor împotriva sentinţei civile nr. 2457 din 25 octombrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 18 noiembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.