Jurisdictional conflict over civil versus administrative competence for claims arising from the execution of an administrative concession contract

Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, reclamantul Cabinet Medical Veterinar Individual Dr. A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Harghita, obligarea pârâtei

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor să aloce din bugetul propriu către pârâta DSVSA HARGHITA fondurile necesare plăţii către reclamant a sumei prevăzute de O.U.G. nr. 117/2020 pentru luna august 2020.

Totodată, a solicitat obligarea pârâtei Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Harghita la plata sumei de 10.000 RON, aferente drepturilor cuvenite pentru luna august 2020 în baza O.U.G. nr. 117/2020, precum şi dobânda legală calculată asupra sumelor datorate lunar, de la data scadenţei acestora şi până la data plătii efective, sume ce urmează a fi actualizate cu rata inflaţiei calculată pentru aceeaşi perioadă, respectiv de la data scadenţei acestora şi până la data plătii efective.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 1697 din 30 iunie 2021, Judecătoria Odorheiu Secuiesc a admis excepţia de necompetenţă materială, invocată prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a III-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reţinând că reclamantul îşi întemeiază pretenţia pe prevederile art. III din O.U.G. nr. 117/22.07.2020 coroborate cu cele ale art. IV din Legea nr. 236/11.12.2019, aşa încât pretenţia nu rezultă din contractul de concesiune încheiat intre părţi.

Cum în prezentul litigiu nu se pune în discuţie executarea unor contracte administrative, ci existenţa unui refuz din partea unor autorităţi publice, cu privire la care reclamantul susţine că este nejustificat, s-a apreciat că sunt aplicabile prevederile art. 2 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, norme care atrag competenţa materială a instanţelor de contencios administrativ.

Totodată, în raport cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, observând că una dintre pârâte este o autoritate publică judeţeană, iar cealaltă pârâtă este o autoritate publică centrală, a considerat că devin aplicabile şi prevederile art. 99 alin. (2) din C. proc. civ.

2.2. Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a III-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 58 din 17 septembrie 2021, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a sesizat instanţa competentă pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, suspendând judecata cauzei.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut că sumele pretinse de reclamant în temeiul O.U.G. nr. 117/2020 sunt prevăzute de legiuitor în executarea unor contracte, reprezentând "decontarea activităţilor sanitar-veterinare publice", pentru prestaţiile concrete pe care le realizează medicii veterinari în executarea contractelor de concesiune încheiate, fiind, totodată, necontestată în speţă natura administrativă a contractelor de concesiune/contractelor de prestări servicii.

Astfel, a apreciat că litigiul dedus judecăţii decurge din executarea unui contract de concesiune asimilat unui act administrativ, valoarea pretenţiei deduse judecăţii fiind de 10.000 RON, iar art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a stabilit competenţa de soluţionare a unor astfel de litigii în favoarea instanţei civile de drept comun.

Aşadar, s-a reţinut, în privinţa primului capăt de cerere, că nu ne aflăm în prezenţa unui capăt de cerere independent având ca obiect cenzurarea unui refuz nejustificat, ci este vorba de o pretenţie subsecventă capătului de cerere privind obligarea Direcţiei la plata sumei de 10.000 RON aferentă drepturilor cuvenite pentru luna august 2020, urmărindu-se de fapt asigurarea executării pretenţiei principale având ca obiect neexecutarea contractului de concesiune de către această pârâtă.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (1), (13)4 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.

Obiectul cauzei deduse judecăţii îl constituie obligarea autorităţii publice pârâte Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor la achitarea sumei de 10.000 RON/lună de la data intrării în vigoare a Legii 236/2019 şi până la data apariţiei O.U.G 117/2020, adică de la data de 16.12.2019 până la data de 24.07.2020), conform art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019.

Prin art. IV alin. (1) din Legea nr. 236 din 2019 s-a prevăzut că beneficiarii contractelor de concesiune şi/sau de prestări servicii încheiate anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi pentru realizarea activităţilor prevăzute la alin. (2) al art. 15 din O.G. nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, primesc lunar, pentru fiecare contract, suma de 10.000 RON din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, până la finalizarea acestora.

Se reţine că suma în litigiu solicitată derivă din calitatea de concesionar a reclamantei, neputând fi disociată de executarea contractului de concesiune încheiat între părţi.

Aşadar, prezentul litigiu a fost generat de executarea contractului de concesiune încheiat, iar împrejurarea că partea a solicitat obligarea pârâtei la plata unei sume de bani în temeiul acestuia nu determină schimbarea naturii sale juridice de contract administrativ, astfel de litigii, ce decurg din executarea contractelor administrative, fiind atribuite în competenţa instanţelor de drept comun, neavând relevanţă calitatea pârâţilor de autorităţi publice.

Altfel spus, sumele pretinse de reclamant în temeiul O.U.G. nr. 117/2020 sunt prevăzute de legiuitor în executarea unor contracte, în cauză obligaţia plăţii respectivelor sume de bani fiind asumată de către pârâte prin contractul de concesiune încheiat între părţi, situaţie în care prezenta cauză are natură civilă.

Din această perspectivă sunt relevante prevederile art. 8 alin. (2) din Legea 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea 212/2018, potrivit cărora

"(2) Instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competenţa de soluţionare a instanţelor civile de drept comun".

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Odorheiu Secuiesc.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Cabinet Medical Veterinar Individual Dr. A. în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Direcţia

Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Harghita în favoarea Judecătoriei Odorheiu Secuiesc.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 18 noiembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.