Revision for contradictory judgments: failure to meet triple identity due to individualized factual analysis vs. collective framework ruling

Şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2021

Asupra cererii de revizuire de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. x/2016 reclamanţii A. şi alţii, membrii de sindicat, reprezentaţi de Sindicatul Administraţie Locală al Salariaţilor din Primăria Brăila au chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Brăila prin Primar pentru a se dispune obligarea acestuia la plata unei despăgubiri echivalente drepturilor salariale de care au fost privaţi în perioada 01.01.2011- la zi prin determinarea nelegală a salariului de bază aferent funcţiilor publice de execuţie, grad profesional asistent/principal/superior, emiterea deciziilor de reîncadrare a reclamanţilor pe funcţiile publice deţinute şi stabilirea salariului de bază aferent treptei I de salarizare aflat în plată la nivelul angajatorului în anul 2010 pentru funcţiile publice de execuţie, grad profesional asistent/principal/superior şi în subsidiar obligarea pârâtului la plata daunelor compensatorii şi moratorii aferente diferenţelor salariale rezultate din recalcularea salariului.

Prin sentinţa nr. 563/19.10.2016 a Tribunalului Brăila a fost respinsă ca nefondată acţiunea formulată de reclamanţi.

Prin Decizia nr. 728 din 13 aprilie 2017, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de reclamanţii A. şi alţii, membrii de sindicat, reprezentaţi de Sindicatul Administraţie Locală al Salariaţilor din Primăria Brăila împotriva sentinţei nr. 563/19.10.2016 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/2016.

A casat sentinţa atacată şi în consecinţă admis în parte acţiunea formulată de reclamanţi.

A obligat pârâtul Municipiul Brăila prin Primar să achite reclamanţilor eventualele diferenţe salariale rezultate din aplicarea dispoziţiilor art. (1) alin. (5)1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie şi la care se vor calcula dobânzile legale aferente, de la data exigibilităţii lunare a fiecărei diferenţe şi până la plata efectivă.

Sumele se vor calcula de la 09.04.2015, în cazul în care promovarea în grad profesional ce a determinat apariţia diferenţelor salariale este anterioară sau concomitentă acestei date, respectiv de la data promovării în grad profesional, în cazul în care acesta este ulterioară datei de 09.04.2015.

Sumele se vor calcula până la data de 01.08.2016 sau până la intervenirea situaţiei de încetare/suspendare a raporturilor de serviciu, dacă această situaţie este anterioară datei de 01.08.2016.

A respins ca nefondate celelalte cereri.

1.2. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. x/2019 reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Brăila, ca urmare a nesoluţionării în termen legal a cererii sale înregistrate la Primăria Municipiului Brăila sub nr. x/24.10.2019 prin care a solicitat să i se comunice Dispoziţia nr. 4197/11.12.2018.

La această cauză a fost conexat dosarul nr. x/2019 ce are ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Municipiul Brăila, în contradictoriu cu pârâta A., prin care s-a solicitat anularea dispoziţiei primarului Municipiului Brăila nr. 4198/11.12.2019.

Prin sentinţa civilă nr. 243/07.07.2020, Tribunalul Brăila a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Brăila şi a obligat pârâtul la punerea în executare a Dispoziţiei nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila. A respins ca rămas fără obiect capătul de cerere privind obligarea pârâtului la comunicarea către reclamantă a Dispoziţiei nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila şi a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1.504,50 de RON cu titlul de cheltuieli de judecată. A respins ca neîntemeiată cererea conexă formulată de pârâtul reclamant Municipiul Brăila în contradictoriu cu reclamanta pârâtă A. şi cererea expertului B. de majorare a onorariului.

Prin Decizia nr. 912 din 16 noiembrie 2020, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis recursul formulat de recurentul Municipiul Brăila împotriva sentinţei civile nr. 243/07.07.2020 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/2019.

A casat în parte sentinţa recurată şi în rejudecare, a respins cererea reclamantei de punerea în executare a Dispoziţiei nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila şi cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată.

A admis cererea conexă formulată de pârâtul-reclamant Municipiul Brăila în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă A. şi a dispus anularea Dispoziţiei nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila.

A menţinut dispoziţiile sentinţei civile nr. 243/07.07.2020 pronunţate de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/2019 cu privire la respingerea ca rămas fără obiect a capătului de cerere privind obligarea la comunicarea către reclamantă a Dispoziţiei nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila şi cu privire la cererea expertului B. de majorare a onorariului.

2. Cererea de revizuire

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 16 decembrie 2020 sub numărul x/2020, revizuenta A., în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat revizuirea deciziei nr. 912/16.11.2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul civil nr. x/2019, conexat cu dosarul civil nr. x/2019, întrucât nesocoteşte efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al deciziei civile nr. 728/13.04.2017, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul civil nr. x/2016

În motivarea cererii de revizuire, a arătat următoarele:

a) Instanţa de recurs a dispus anularea Dispoziţiei nr. 4198/11.12.2018, fără să arate care sunt elementele de nelegaliate ale acestui act administrativ, dat fiind faptul că a fost învestită chiar în acest sens, însă, fără a fi învestită a procedat în mod nelegal la cercetarea unor chestiuni litigioase asupra cărora se pronunţase deja o altă instanţă, respectiv Curtea de Apel Galaţi prin Decizia nr. 728/2017;

b) Fără a pune în discuţia părţilor şi fără o minimă cercetare judiciară, cu ignorarea totală a probelor aflate la dosar, instanţa a stabilit că nu îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii în care îşi desfăşoară activitatatea şi ceilalţi şefi de serviciu. A stabilit acest fapt fără să indice care sunt acele condiţii privind desfăşurarea activităţii pe care ceilalţi şefi de serviciu le îndeplinesc şi ea nu le îndeplineşte;

c) Incidenţa dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din O.U.G. nr. 83/2014, în ceea ce o priveşte a fost stabilită cu putere de lucru judecat în Decizia nr. 728/2017, deci, instanţa care a pronunţat această hotărâre a stabilit fără tăgadă faptul că, îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, are aceleaşi studii şi aceiaşi vechime ca şi ceilalţi şefi de serviciu la care se raportează şi care au fost analizaţi prin Raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză. Pe cale de consecinţă, nici o altă instanţă nu putea stabili o altă situaţie de fapt, decât cu nesocotirea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat stabilit iniţial de o instanţă;

d) Instanţa de recurs avea obligaţia să pună în discuţia părţilor noţiunea de funcţie publică similară, care de altfel este definită de art. 7 lit. g) din Legea nr. 153/2017;

f) În considerentele Deciziei nr. 728/2017, instanţa a reţinut faptul că, există diferenţe salariale pentru toţi funcţionarii publici pentru care au fost emise dispoziţii de salarizare ca urmare a Deciziei CCR nr. 794/2016, aşa cum este şi cazul său, beneficiară a Dispoziţiei nr. 6301/30.12.2016, iar prin Decizia nr. 912/2020 instanţa de recurs din dosarul nr. x/2019, a reţinut în considerente faptul că nu are de încasat diferenţe salariale, neocotind efectul pozitv al autorităţii de lucru judecat al Decizia nr. 728/2017, ignorând toate considerentele Deciziei CCR nr. 794/2016;

g) La pct. 26 din Decizia nr. 794/2016, Curtea Constituţională a stabilit că, hotărârile judecătoreşti prin care s-au stabilit sporuri cum este şi sporul de dispozitiv de 25% au aplicabilitate generală şi se deosebesc de sporul cu caracter particular, cum este sporul de doctorat recunoscut în mod individual;

Astfel, toţi funcţionarii publici care nu aveau calitatea de reclamanţi în dosarul civil prin care s-a obţinut sporul de dispozitiv de 25 %, ar fi trebuit să beneficieze de acest spor, cel puţin pentru intervalul de timp prevăzut în O.U.G. nr. 83/2014, respectiv 09.04.2015 - 01.08.2016, ulterior aceste aspecte fiind reglementate definitiv prin Decizia CCR nr. 794/2016.

În raport cu situaţia de fapt descrisă, sunt îndeplinite condiţiile dispoziţiilor prevăzue de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., referitoare la existenţa unor hotărâri potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, astfel cum reiese din dispoziţiile legale.

Aceste condiţii sunt pe deplin îndeplinite întrucât, decizia civilă nr. 728/2017, pronunţată în dosarul civil nr. x/2016 şi decizia civilă nr. 912/2020, ambele pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, sunt hotărâri potrivnice având în vedere considerentele reţinute de cele două instanţe.

Cererea de revizuire este admisibilă atât atunci când există contrarietate între considerentele hotărârilor, cât şi atunci când există contrarietate între dispozitivele acestora.

În acest sens, sunt şi dispoziţiile art. 461 alin. (2) C. proc. civ. prin care s-a recunoscut posibilitatea atacării doar a considerentelor, ceea ce înseamnă că şi revizuirea poate fi folosită pentru a înlătura considerentele ce încalcă autoritatea de lucru judecat a altor considerente.

În acesta ipoteză, pentru admisibilitatea revizuirii, cerinţa vizând tripla identitate de părţi, obiect şi cauză se analizează prin raportare strict la considerentele socotite contradictorii, iar nu la cele două hotărâri în întregul lor.

Principiul autorităţii de lucru judecat fiind de ordine publică, întrucât serveşte securităţii raporturilor juridice, nu poate fi redus la excepţia autorităţii de lucru judecat (cu tripla identitate de elemente prevăzute de lege) deoarece acoperă deopotrivă şi efectul pozitiv (prezumţia de adevăr absolut în raporturile dintre părţi, a celor stabilite judiciar anterior, fără posibilitatea contrazicerii ulterioare).

3. Apărările formulate în cauză

Intimatul Municipiul Brăila a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondată.

4. Hotărârea supusă revizuirii

Prin Decizia nr. 912 din 16 noiembrie 2020, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis recursul formulat de recurentul Municipiul Brăila împotriva sentinţei civile nr. 243/07.07.2020 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/2019.

A casat în parte sentinţa recurată şi în rejudecare, a respins cererea reclamantei de punerea în executare a Dispoziţiei nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila şi cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată.

A admis cererea conexă formulată de pârâtul-reclamant Municipiul Brăila în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă A. şi a dispus anularea Dispoziţiei nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila.

A menţinut dispoziţiile sentinţei civile nr. 243/07.07.2020 pronunţate de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/2019 cu privire la respingerea ca rămas fără obiect a capătului de cerere privind obligarea la comunicarea către reclamantă a Dispoziţiei nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila şi cu privire la cererea expertului B. de majorare a onorariului.

4. Hotărârea instanţei competente să se pronunţe asupra revizuirii

Examinând cererea de revizuire prin prisma art. 513 alin. (3) C. proc. civ., conform cărora, în cadrul acestei căi de atac, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

De asemenea, conform art. 431 alin. (1) din C. proc. civ. "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect", iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, "oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă".

Dispoziţiile citate au în vedere situaţia în care se pronunţă soluţii contradictorii, în una şi aceeaşi cauză, înfrângându-se principiul puterii lucrului judecat. Raţiunea reglementării acestui motiv de revizuire o constituie necesitatea înlăturării încălcării acestui principiu şi conduce, în final, la anularea ultimei hotărâri pronunţate cu încălcarea acestui principiu.

De asemenea, trebuie precizat că pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti contradictorii, de aceeaşi instanţă sau de către instanţe diferite, poate fi evitată prin invocarea excepţiei puterii lucrului judecat. Dacă din diferite motive partea interesată nu a invocat excepţia puterii lucrului judecat situaţia creată poate fi înlăturată pe calea extraordinară a revizuirii. De aceea, în termeni semnificativi s-a apreciat că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri reprezintă "constatarea cu întârziere a autorităţii lucrului judecat".

Totodată, existenţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză, este condiţia fundamentală, întrucât finalitatea revizuirii este aceea de a remedia erorile determinate de nesocotirea principiului autorităţii lucrului judecat.

Instanţa competentă să se pronunţe asupra revizuirii întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conţine soluţia corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre şi, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

Pentru a fi admisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile anterior menţionate este necesar ca hotărârile potrivnice să soluţioneze, cu autoritate de lucru judecat, dar în mod diferit, fie fondul procesului, în tot sau în parte, fie aceeaşi excepţie procesuală, acelaşi incident procesual sau aceeaşi chestiune litigioasă, situaţii care, însă, nu sunt identificate în prezenta cauză.

În cauza de faţă, revizuenta A. a solicitat anularea deciziei civile nr. 912 din 16 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul civil nr. x/2019, conexat cu dosarul civil nr. x/2019, apreciind că aceasta nesocoteşte efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al deciziei civile nr. 728/2017, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul civil nr. x/2016, invocând contrarietatea horărârilor în ceea ce priveşte considerentele reţinute de cele două instanţe.

Din examinarea hotărârilor pretins potrivnice, se observă că prin Decizia nr. 728 din 13 aprilie 2017, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de reclamanţii A. şi alţii, membrii de sindicat, reprezentaţi de Sindicatul Administraţie Locală al Salariaţilor din Primăria Brăil, a casat sentinţa atacată şi, în consecinţă, admis în parte acţiunea formulată de reclamanţi.

A obligat pârâtul Municipiul Brăila prin Primar să achite reclamanţilor eventualele diferenţe salariale rezultate din aplicarea dispoziţiilor art. (1) alin. (5)1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie şi la care se vor calcula dobânzile legale aferente, de la data exigibilităţii lunare a fiecărei diferenţe şi până la plata efectivă.

Un aspect relevant reţinut de Curtea de Apel Galaţi, în considerentele Deciziei nr. 728/2017 a fost acela că situaţiile juridice ale reclamanţilor sunt diferite, prin raportare la momentul acordării unor clase de salarizare succesive celei deţinute pentru funcţia respectivă şi că "se va analiza situaţia fiecărui reclamant începând cu 09.04.2015, având în vedere că, din dispoziţiile din 30.12.2016 emise în aplicarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2016 şi din centralizatorul cu numele reclamanţilor, cu drepturile salariale anterioare şi ulterioare O.U.G. nr. 20/2016, nu rezultă dacă promovarea în grad profesional este anterioară sau concomitentă acestei date şi dacă prin aceasta au apărut diferenţe salariale pentru toţi reclamanţii din prezenta cauză sau numai pentru cei cărora li s-au emis decizii în aplicarea deciziei Curţii Constituţionale."

De asemenea, prin Decizia nr. 912 din 16 noiembrie 2020, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis recursul formulat de recurentul Municipiul Brăila, a casat în parte sentinţa recurată şi în rejudecare, a respins cererea reclamantei de punerea în executare a Dispoziţiei nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila şi cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată.

A admis cererea conexă formulată de pârâtul-reclamant Municipiul Brăila în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă A. şi a dispus anularea Dispoziţiei nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila.

În considerentele acestei decizii s-a reţinut că în cazul reclamantei A., perioada pentru care trebuiau calculate eventualele diferenţe salariale rezultate din aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5)1 din Legea nr. 71/2015 conform Deciziei nr. 728 a Curţii de Apel Galaţi, este 09.04.2015 - 01.08.2016, problema centrală a cauzei, care a făcut şi obiectul criticilor din recurs, constând în a stabili dacă în perioada 09.04.2015 - 01.08.2016, în cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Brăila, a existat un funcţionar care să aibă aceeaşi funcţie, gradaţie şi să desfăşoare activitatea în aceleaşi condiţii cu reclamanta, care să fi beneficiat de un salariu mai mare.

Prin urmare, în cauză, Înalta Curte observă că demersul judiciar al revizuentei nu a fost determinat de existenţa unor hotărâri judecătoreşti potrivnice, în sensul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., ci de nemulţumirea acesteia faţă de soluţia nefavorabilă pronunţată de Curtea de Apel Galaţi prin decizia nr. 912 din 16 noiembrie 2020, dosar în care s-a analizat în concret situaţia reclamantei-revizuente şi s-a constatat că aceasta nu avea de încasat diferenţe salariale din perioada 09.04.2015-01.08.2016, nefăcându-se dovada faptului că a beneficiat de un nivel de salarizare mai mic decât cel aflat în plată în cadrul instituţiei, pentru aceeaşi funcţie/grad/treaptă/gradaţie şi în aceleaşi condiţii de activitate.

Or, prin decizia nr. 728 din 13 aprilie 2017 nu s-a analizat în concret situaţia reclamantei-revizuente şi nu s-a stabilit că ar avea de încasat diferenţe salariale din perioada 09.04.2015-01.08.2016, dimpotrivă s-a reţinut că "se va analiza situaţia fiecărui reclamant începând cu 09.04.2015, pentru a se stabili dacă există eventuale diferenţe salariale rezultate din aplicarea dispoziţiilor art. (1) alin. (5)1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014.

Rezultă, aşadar, că hotărârile pretins potrivnice soluţionează situaţii juridice diferite nefiind, îndeplinită condiţia triplei identităţi, de părţi, obiect şi cauză, impusă de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

5. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în revizuire

În baza dispoziţiilor art. 513 din C. proc. civ., raportat la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 912 din 16 noiembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2019.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 noiembrie 2021.