Antitrust sanction for alleged notarial fee cartel quashed and administrative decision annulled

Şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a (veche) contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenţei au formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 76/20.12.2017, emisă de instituţia pârâtă şi comunicată, fiecăruia dintre reclamanţi, la data de 23.04.2018, solicitând să se constate imposibilitatea existenţei faptelor reţinute, în sarcina lor, respectiv de "încheiere a unei înţelegeri şi/sau realizare a unor practici concertate de stabilire a unor onorarii minimale diferite de cele aprobate prin OMJ 943/C/2005 şi 46/C/2011".

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 5521 din 21 decembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a (veche) contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenţei, ca neîntemeiată.

1.3. Căile de atac exercitate în cauză

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii A. şi B. solicitând admiterea recursului şi casarea în tot a sentinţei atacate.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Consiliul Concurenţei a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

Prin rezoluţie a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 11 noiembrie 2021, cu citarea părţilor, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018.

II. Soluţia instanţei de recurs

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

În concordanţă cu actul administrativ contestat, sentinţa atacată, în scopul dovedirii şi stabilirii vinovăţiei, precum şi în scopul menţinerii conţinutului măsurii corective comportamentale, raportează onorariile notariale practicate de noi, ulterior momentelor faptelor stabilite ca declanşatoare a încălcării normelor concurenţiale (şedinţa încheiată cu convenţie anticoncurenţială în iulie 2010, corespondenţă electronică cu conţinut anticoncurenţial în 2010 şi 2011 la onorariile notariale minimale reglementate, nu la cele practicate efectiv anterior şi ulterior faptelor declanşatoare menţionate, plecând de la premisa că notarii practică, încasează, în contraprestaţia serviciilor lor, "onorarii minimale", nu onorarii.

2. Sentinţa atacată ocoleşte faptul, sesizat repetat instanţei de contencios (pagina 5, alin. (4)-(5) sentinţă, paginile S-9 sentinţă, cuprinsul concluziilor scrise], că onorariile prezentate, evidenţiate sistematic (în tabel) de pârât, în actul contestat drept dovadă şi justificare a sancţiunii şi măsurilor dispuse, ca fiind oale minime încasate de noi, în perioada de încălcare a legii, investigată, nu sunt cele reale.

3. Sentinţa atacată ocoleşte faptul, sesizat repetat instanţei de contencios (pagina 4, alin. ultim- pagina 5, primul alineat, ale sentinţei, paginile 6 -7 ale răspunsului Ia întâmpinare, cuprinsul concluziilor scrise), că determinarea onorariilor notariale minimale reglementate, în scopul stabilirii faptelor sancţionate, potrivit raţionamentului utilizat de pârât, şi al aprecierii conduitei subiecţilor asupra cărora s-a dispus măsura corectivă comportamentală, potrivit conţinutului acesteia, nu poate fi efectuată corect pe ba2a datelor din registrele profesionale notariale, fiind necesar accesul la dosarele operaţiunilor respective.

4. Sentinţa atacată ocoleşte şi răstălmăceşte apărări de fond şi dovezi, esenţiale în stabilirea adevărului, ori răspunde acestora prin argumentele pârâtului, evident neîntemeiate,

Problema analizată şi sancţionată se sprijină pe "denunţul" unui martor - C. .

Să dai credit aproape exclusiv declaraţiei acestuia - aflat în raporturi de duşmănie nu doar cu un alt notar D. cum s-a încercat a se minimaliza, ci cu instituţia Camerei Notarilor Publici, apare profund eronat.

Sunt elocvente în acest sens plângerile penale (denunţ) împotriva Colegiului Director al Camerei Notarilor Publici Suceava (CNPS) şi alte petiţii ale acestuia adresate autorităţilor.

Chiar în Decizie se subliniază bolduit faptul că "continuitatea faptei este atestată de sesizarea trimisă UNNPR de către notarul public C. .

Iar când se referă că "mai multe birouri notariale au confirmat existenţa unei aplicaţii" se dă ca unic exemplu răspunsul aceluiaşi martor .

Câtă vreme în întregul drept procesual român nu se poate utiliza mărturia venită din partea unei persoane în duşmănie, faptul că această decizie a Consiliului Concurenţei se prijină în cea mai mare parte pe declaraţiile şi "denunţurile" unei singure persoane, face nevalid actul juridic analizat.

Pe fondul recursului se relevă următoarele, pentru dovedirea unor înţelegeri şi practici concertate care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea sau demiterea concurenţei art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei nr. 21/1996

- dovada înţelegerii

- punerea ei în practică de către notar

1. Pentru dovedirea înţelegerii, intimata a susţinut că

În perioada cuprinsă între anii 2010 - 2011. au fost realizate tabele cu onorariile minimale stabilite şi/sau agreate pentru cele mai importante acte şi proceduri notariale diferenţiate pentru fiecare dintre judeţele Suceava şi Botoşani. Aceste tabele au fost distribuite, în repetate rânduri, către notarii activi, în special prin e-mail, dar şi direct, în cadrul unor adunări special convocate. De asemenea, ele au fost afişate pe website-ul Camerei Notarilor Publici Suceava şi transpuse într-o aplicaţie informatică. Onorariile minimale au fost introduse în tabele atât in varianta cu TVA, cât şi fără TVA.

În perioada cuprinsa intre anii 2010-2012 onorariile minimale agreate au fost puse in practica de părţile implicate.

Notarii publici, membri ai Camerei Notarilor Publici Suceava, au participat la stabilirea unor onorarii minimale, superioare celor prevăzute.de cadrul legal în vigoare. De asemenea, notarii publici nou intraţi în profesie au consimţit să se alinieze înţelegerii şi/sau practicii concertate existente la nivelul membrilor Camerei Notarilor Publici Suceava, nedenunţând-o sau neluând măsuri clare de delimitare de aceasta.

La data de 08 iulie 2010, a avut loc una dintre întâlnirile notarilor publici membri ai CNPSV ("şedinţă"), în urma căreia s-au stabilit onorariile minimale ce urmau a fi practicate la nivelele judeţelor Suceava şi Botoşani. Unul din aceste tabele cu onorarii minimale (Valabile pentru Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei). transmis prin e-mail. în data de 09 iulie 2010. la ora 00:23, de la x@x.ro către E.. notar public din municipiul Rădăuţi, confirmă existenţa unor onorarii minimale stabilite la nivelul judeţului Suceava, la şedinţa din data de 8 iulie 2010. Textul e-mailului şedinţa din data de 08.07.2010." în ataşamentul e-mailului sunt transmise onorariile 2010 pentru Rădăuţi, Câmpulung, Vatra Dornei.

Cu toate că documentul în cauză se refera doar la 3 circumscripţii judecătoreşti, verificările efectuate asupra copiilor de pe registrele notariale furnizate de către birourile notariale relevă faptul că onorariile agreate pentru aceste localităţi s-au aplicat şi de către notarii publici ce activau în alte circumscripţii teritoriale judecătoreşti din raza teritoriala a Curţii de Apel Suceava,

Astfel, încă din luna iulie 2010, notarii publici activi în circumscripţiile judecătoreşti Suceava, Fălticeni. Gura Humorului. Câmpulung Moldovenesc. Vatra Dornei, Rădăuţi, Botoşani, Dorohoi, Darabani şi. Să veni au pus în aplicare grile de onorarii minimale diferite de cele reglementate de Normele - 2005 şi eu valori ale onorariilor minime mult superioare celor din Normele - 2005.

Onorariile minimale transmise prin e-mail la data de 8 iulie 2010 sunt, în mare pane, similare celor care au fost distribuite ulterior prin e-mail în data de 25 februarie 2011, respectiv 28 octombrie 2011 şi încărcate pe u-ebsite-ul CNPSV, fiind superioare celor prevăzute în Normele - 2005, respectiv Normele - 2011.

În realitate, deşi este cunoscută validitatea de dovezi în domeniul concurenţei tip, nu de "ceşti de cafea" în acest caz din cursul deciziei lipseşte dovada chiar deductibilă pe baza firului logic.

Trebuie subliniat dintr-un început că decizia reia faptul că onorariile aşa zis stabilite CNPSV ar fi fost superioare celor stabilite prin Normele 2005, respectiv 2011.

Este evident acest lucru acele măriri fiind "minimale" în cazul în care s-ar fi situat sub ele mai mult ca sigur intimata ar fi acuzat părţile de "dumping"

Cât priveşte Normele din 2011, evident este faptul că ele nu puteau fi aplicate în 2010.

Instanţa dă o altă interpretare decât cea emisă de intimată prin Decizie paragraful- 93, nefiind nici o logică în a te întâlni pentru a fixa onorarii mai mari decât cele transmise ca parteneri forului superior.

Din contră, realitatea acestor ultimii zeci de ani a vădit faptul că propunerile au vizat întotdeauna valori mai mari, de la care forurile decizionale să aibă de unde scădea/tăia.

Că lucrările nu sunt aşa cum pretinde intimatul rezidă şi din cuprinsul pct. 85 al Deciziei care se referă la onorarii 2010 (deşi erau în a doua parte a anului pentru Rădăuţi Câmpulung şi Vatra Dornei.

Nemaiinsistând, asupra faptului că actualmente notarii nu au sediile doar în localităţile în care se aflau Judecătorii - şi Notariate de Stat, acest e-mail face referire doar la trei dintre localităţile judeţului Suceava, neexistând o dovadă, ci dincontră, asupra acoperii sale la nivelul de judeţ, în timp ce pentru judeţul Botoşani o astfel de dovadă lipseşte cu desăvârşire.

Pentru anul 2011, neclaritatea este şi mai pregnantă. Singura pretinsă dovadă fiind un document ridicat de la F. data de 19 octombrie 2011, deci aproape de finalul anului cu înscrisurile citate de intimată ca relevante scrise de mână.

Cât priveşte aplicaţia informatică care a fost instalată pe staţiile de lucru ale notarilor publici trebuie amintit că data iniţială a acesteia ar fi conform intimatei 28 octombrie 2011.

Concluzia intimatei de la pct. 128 din Decizie conform căreia faptul că aplicaţia informatica a fost realizată pentru crearea unor onorarii minimale diferite decât cele din Normele - 2005 sau Normele - 2011 rezultă din precizările" făcute de notarul public G., cu ocazia inspecţiei inopinate, care relevă faptul ca că tabelele şi calculatoarele cu onorarii minimale au reprezentat "« încercare în baza unui program IT, de calcul a unor onorarii care să constituie bara de negociere pentru ca, prin reducerile cerute de clienţi, sa se ajungă la cuantumul prevăzut de Ordinul ministrului şi de asemenea cuprind unele operaţiuni ce au fost introduse prin C. civ. din 2015, este forţată, din cele expuse nerezultând aspectul invocat.

De altfel, la acest subcapitol se relevă,pct. 132, faptul că un notar - H. afirmă că nu a folosit-o, neexistând nicio repercursiune în acest caz, iar, concluziile intimatei se sprijină doar pe afirmaţiile notarului C., despre capacitatea acestora dea fi luate în considerare din punct de vedere probator, instanţa pronunţându-se anterior.

Şi ca un ultim punct de critică, cum Decizia vădeşte onorarii diferite pentru judeţul Suceava şi Botoşani faţă de organizarea unitară a CNPSV adoptarea de hotărâri de acest gen nu apare sustenabilă.

Cu referire la aspectele concrete ale înţelegerii, respectiv transpunerea lor în practică, singura probă ar fi un tabel comparativ (tabelul nr. 2 din Decizie) .

Dincolo de acelaşi aspect al faptului că unul din tabele aparţine aceluiaşi notar C., care, de altfel, acţionând în judeţul Botoşani, nu ar fi avut de a face cu onorariile din judeţul Suceava unde acţionează notarul G., ca tabelul acesteia avea unele sume scrise de mână - nefiind deci vorba despre acelaşi print, nimic nu dovedeşte faptul că în concret toţi notarii sanţionaţi au solicitat aceleaşi onorarii.

De altfel, în Registrul General Naţional se regăsesc o multitudine de acte de onorarii diferite de cele pretins a fi făcut obiectul înţelegerii însă asupra acestui aspect Consiliul Concurenţei nu se pronunţă pretinzând în Decizie pct. 6.3.4.1 că ar fi practicat clar anumite onorarii, iar ulterior nu răspunde în concret acestei critici.

Instanţa de recurs concluzionează că atâta vreme cât nu s-a făcut dovada aplicării acestor tarife în mod exclusiv de către toţi notarii, trimiterile din analizele individuale (pct. 6.3) care se raportează la un minim legal mai mic, probabil tocmai pentru a sugera nerespectarea legii, deşi nu aceasta a fost analizată în prezenta decizie, afirmaţiile intimatei nu apar a fi reale.

S-a precizat faptul că, existenţa faptei anticoncurenţiale în sarcina reclamanţilor-recurenţi rezidă şi din aceea că:

- tabelele cu onorariile ce fac obiectul faptei sancţionate prin decizia contestată se regăseau pe website-ul CNPSV - Secţiunea 2011/adrese x secţiune des vizitată de către notarii publici, având în vedere că în acest loc apar atât minute ale unor şedinţe de cooperare profesională cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală sau Agenţia Naţională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară, cât şi întreaga corespondenţă cu UNNPR;

- potrivit declaraţiilor notarului public C. aveau loc întâlniri regulate ale membrilor CNPSV. Astfel, acestea au reprezentat contextul favorabil pentru schimbul de informaţii sensibile din punct de vedere comercial, care a condus la atingerea unui anumit nivel de înţelegere şi reciprocitate în ceea ce priveşte conduita părţilor implicate. Notarii publici nu puteau, în niciun caz, să nu ia în considerare, în mod direct sau indirect, informaţiile obţinute în cursul acestor reuniuni regulate sau schimburi de informaţii;

- onorariile practicate de reclamantul notar public I., care a început să profeseze ca notar public definitiv din aprilie 2013, ar fi trebuit stabilite prin raportare la Ordinele Ministrului Justiţiei nr. 943/C/2005 şi nr. 46/C/2011. Or, aşa cum se arată la subsecţiunea 6.3.41 din decizia contestată, deşi susţine că nu cunoştea existenţa onorariilor ce fac obiectul deciziei, reclamantul s-a aliniat practicii anticoncurenţiale existente la nivelul membrilor CNPSV şi a aplicat, în activitatea derulată, onorarii prin raportare la nivelul minim stabilit de părţile implicate în înţelegerea şi/sau practica concertată ce face obiectul deciziei contestate;

- potrivit jurisprudenţei UE din cauzele Anic Partecipazioni şi J. atunci când întreprinderile iau cunoştinţă sub orice formă despre existenţa unei înţelegeri şi/sau practici concertate pe piaţa relevantă, acestea ţin seama de informaţiile schimbate cu concurenţii, inclusiv prin intermediul asociaţiilor profesionale, în determinarea comportamentului pe piaţă, cu atât mai mult atunci când înţelegerea şi/sau practica concertată îşi produce efectele în mod regulat şi pe o perioadă lungă de timp;

A menţine astfel de considerente ca valide prin suspiciuni atât asupra întâlnirilor regulate ale unor organizaţii profesionale, la faptul că pe site-ul organizaţiei se găsea o Secţiune din 2011 ce cuprinde după cum se vede o multitudine de informaţii, nu şi aşa-zisele tabele obligatorii de onorarii, a afirma fără nicio probă că reclamantul, "avea posibilitatea să cunoască practică" apare o eroare de logică formală nu doar juridică ce trebuie înlăturată.

În final trebuie să se reamintească asupra deselor raportări la Ordinele MJ din 2005 şi 2011 privind onorariile .

Acestea erau minimele deci nimic nu ţinea notarul să nu aplice tarife superioare, interdicţia vizând doar coborârea sub barem. Trebuie subliniat acest lucru întrucât în toată Decizia contestată şi ulterior prin apărările formulate s-au făcut trimiteri repetate, chiar excesive, la aceste valori de parcă era obligatorie aplicarea doar a acelor tarife.

În concluzie, în raport de analiza de mai sus, instanţa reţine că Decizia nr. 76/20.12.2017 a Consiliului Concurenţei a fost emisă cu nerespectarea dispoziţiilor legale, neexistând o înţelegere în sensul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea Concurenţei nr. 21/1996.

2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs

Cum în raport de motivele analizate apar incidente prevederile art. 488 alin1 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmează în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. să admită recursul, să caseze sentinţa, să admită acţiunea şi să anuleze Decizia nr. 76/2017 în ceea ce-i priveşte pe reclamanţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 5521 din 21 decembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a (veche) contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, în rejudecare:

Admite acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B..

Anulează Decizia nr. 76/20.12.2017 emisă de pârâtul Consiliul Concurenţei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 noiembrie 2021.