Fund's standardized bodily-injury compensation upheld; insured's moral damages claim dismissed in full on appeal.

Şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2021

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor a solicitat: anularea Deciziei Fondului de Garantare a Asiguraţilor nr. 6155/23.05.2017, obligarea pârâtei la plata sumei de 40.000 euro cu titlu de daune morale reprezentând despăgubiri garantate ca urmare a falimentului S.C. B. S.A., precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată prilejuite de soluţionarea acestui litigiu.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2415 din 23 mai 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, a anulat parţial Decizia nr. 6155/23.05.2017 în privinţa cuantumul despăgubirilor şi, în consecinţă, a obligat pârâtul să emită în favoarea reclamantului o nouă decizie, pentru suma de 30.000 RON. A respins restul pretenţiilor reclamantului.

1.3. Căile de atac exercitate în cauză

Împotriva acestei sentinţe au declarat recursuri reclamantul A. şi pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor

1.3.1. Recursul reclamantului A. nu este motivat în drept şi vizând mai mult aspecte de temeinicie a hotărârii, ce putea fi eventual încadrat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

1.3.2. Recursul pârâtului Fondul de Garantare a Asiguraţilor, indică ca temei în drept al cererii prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

1.4. Apărările formulate în cauză

Recurentul-reclamant A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de pârât ca nefondat.

Recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de reclamant ca nefondat.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

Prin rezoluţie a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursurilor în şedinţă publică, la data de 11 noiembrie 2021, cu citarea părţilor, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursurilor, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018.

II. Soluţia instanţei de recurs

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

În ceea ce priveşte recursul reclamantului acesta critică suma acordată ca fiind derizorie fără a explicita de ce i s-ar cuveni o sumă cât mai apropiată de cea pretinsă.

Recursul pârâtei FGA explicitează modalitatea sa de calcul a sumelor acordate astfel.

In privinţa numărului zilelor de îngrijiri medicale, învederam ca acesta reprezintă un indicator al leziunilor traumatice suferite si nu o contabilizare propriu- zisa a zilelor de tratament suportate in total de victime.

Stabilirea zilelor de îngrijiri medicale prin certificatul medico-legal se face corelând mai multe criterii printre care diagnosticul, topografia, pronostic, terapia aleasa, programul de recuperare, comorbiditati sau alte particularităţi individuale ale pacientului.

Totodată, numărul de îngrijiri medicale este reprezentat de evaluarea celei mai grave leziuni, întrucât pana la vindecarea acesteia toate celelete leziuni vor fi deja vindecate. Timpul de îngrijire medicala nu se însumează pentru fiecare leziune in parte.

Acesta nu este echivalent cu zilele de spitalizare, concediu medical, zile de tratamente recuperatorii sau zile necesare tratării comorbiditatilor.

Apariţia unei complicaţii va fi cuantificata o singura dala prin acordarea perioadei corespunzătoare de zi le de îngrijiri medicale, aplicandu-se acelaşi principiu, asemănător leziunilor unde se cuantifica complicaţia cea mai grava,

Ca urmare a numărului de îngrijiri medicale se are in vedere incadrarea petentului in unul din cele 3 praguri, iar in funcţie de elementele concrete ale cazului exista posibilitatea in cadrul fiecărui prag de variere a sumei, având in vedere si criteriile referitoare la consecinţele negative suferite de cel in cauza, importanta valorilor lezate, măsura in care au fast lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării măsura in care a fost afectata situaţia familiala, profesionala si sociala, toate aceste criterii fiind subordonate condiţiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila. corespunzătoare prejudiciului real si efectiv produs petentului

Prin urmare, Fondul s-a raportat la această procedură internă, respectiv la Anexa 2 din Procedura de soluţionare pe cale amiabila a pretenţiilor pecuniare (morale si materiale) izvorâte din cazuri de vătămări corporale sau decese - criterii determinate vătămări corporale - în cazul vătămării corporale cu respectarea integrala a functionalitaţii fiind considerata vătămare grava cea pentru care partea vătămata a necesitat îngrijire medicală de cel puţin 30 de zile si de maxim 90 de zile incadrarea in punctaj se va face spre minim daca vătămarea corporala a avut ca urmare una dintre consecinţele expuse in cadru) acestui prag si spre maxim daca vătămarea corporala a cumulat cel puţin doua consecinţe dintre cele expuse - 210 - 500 RON/zi de îngrijire medicala (procedură folosită în prezent de lichidatorul judiciar) având în vedere particularităţile speţei, a acordat valoarea de 270 de RON pentru fiecare zi de îngrijire medicală, rezultând 12.150 RON.

Soluţia instanţei de fond este greşita, având în vedere, pe de o parte, dreptul de apreciere de care dispune subscrisa, care nu a fost exercitat discreţionar sau prin abuz/exces de putere, ci în baza unor reguli clare şi concrete, cu aplicabilitate generală, ce asigură respectarea unui tratament egal şi nediscriminatoriu faţă de oricare victimă a accidentelor rutiere, iar pe de altă parte, rolul Fondului de Garantare a Asiguraţilor, lipsa criteriilor şi limitelor legale de stabilire a cuantumului daunelor morale.

Astfel că recurgerea la o procedură internă standardizată nu contravine vreunei prevederi legale şi nici nu este de natură a leza dreptul persoanei îndreptăţite de a primi daune morale, ci, dimpotrivă, are rolul de a asigura transparenţa în procesul adoptării soluţiei administrative, precum şi a unui tratament echitabil pentru fiecare dintre persoanele îndreptăţite la primirea unor astfel de despăgubiri.

Examinând cauza prin prisma motivelor invocate, instanţa reţine, în consens cu o jurisprudenţă constantă că acordarea daunelor morale trebuie să ţină seama atât de numărul de zile de îngrijire medicală - ceea ce subliniază şi instanţa de fond, dar şi de cuantumuri băneşti constante cum de altfel a explicitat şi pârâtul în legătură cu cele trei praguri.

Este adevărat faptul că, funcţie de anumite circumstanţe personale sau excepţionale, acestea pot fi depăşite, însă în cazul de faţă declaraţia martorului C. se referă la aspecte medicale neconfirmate de niciun înscris de specialitate - semipareză, mai mult certificatul medico-legal şi Biletul de ieşire din spital neprecinzând aceasta, în timp ce declaraţia martorului D. relevă existenţa unor traume pentru care se impune acordarea de daune morale, ceea ce nu s-a contestat în prezenta.

Ceea ce face în mod real obiectul cauzei, este cuantificarea daunelor morale.

Criteriile clare la care jurisprudenţa s-a consolidat nu sunt relevate în hotărârea instanţei de fond care a acordat o sumă globală, ce nu a legat-o de numărul de zile de îngrijire medicală.

În realitate faţă de acest număr şi de valoarea de 270 RON pe zi, instanţa de recurs reţine că FGA a reprezentat criteriile mai sus enunţate, motiv pentru care Decizia nr. 6155/23.05.2017 apare a fi corect emisă.

Ca şi consecinţă recursul reclamantului nu poate fi admis

2.2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul formulat de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, va casa sentinţa atacată şi, în consecinţă, va respinge acţiunea formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată. Pe baza aceloraşi temeiuri, va respinge recursul formulat de reclamant, ca nefondat.

În temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga partea care a pierdut procesul la plata sumei de 200 RON către recurentul-pârât, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de împotriva sentinţei civile nr. 2415 din 23 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată.

Respinge acţiunea formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată.

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 2415 din 23 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul-reclamant la plata către recurentul-pârât a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 200 RON, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată în recurs.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 noiembrie 2021.