Appeal against Judicial Inspectorate resolution classification struck as inadmissible; final judgment upheld.

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Circumstanţele cauzei, cadrul procesual

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a Contencios Administartiv şi Fiscal la data de 14.07.2017, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia judiciară, a formulat contestaţie împotriva Rezoluţiei de clasare nr. 3639/1J/674/DIP/2017 din 14.06.2017, solicitând admiterea contestaţiei, desfiinţarea Rezoluţiei de clasare si trimiterea cauzei la Inspecţia judiciară pentru procurori în vederea cercetării abaterilor disciplinare prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind Statutul magistraţilor art. 99 lit. t) "exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă" raportat la art. 991 alin. (1) şi alin. (2).

Reclamanta a invocat excepţia de neconstituţionalitate "in integrum" a O.U.G. nr. 80/26 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 392/29 iunie 2013, arătând că este emisă cu încălcarea Constituţiei României art. 61, art. 108 şi art. 115, întrucât nu există lege specială de abilitare a Guvernului României întrucât Parlamentul României era în activitate în luna iunie 2013; O.U.G. nr. 80/2013 nu a fost supusă dezbaterii parlamentare si nu există o lege de aprobare sau de respingere din partea Parlamentului la data publicării O.U.G. nr. 80/2013 în Monitorul Oficial a/României nr. 392/29 iunie 2013, iar O.U.G. nr. 80/2013 a intrat în vigoare în termen de 3 zile şi a fost pusă în aplicare la nivel naţional în complicitate cu puterea judecătorească, căreia îi asigură o finanţare substanţială în baza taxelor judiciare majorate cu peste 100% pe care sunt nevoiţi să le plătească justiţiabilii din România, în condiţiile în care veniturile salariale sau din pensii au crescut cu cel mult 10 % din 2013 şi până în prezent, ordonanţă care putea fi publicată constituţional în Monitorul Oficial al României doar după aprobarea sa de către Parlamentul României.

La data de 29.09.2018, pârâta Inspecţia Judiciară a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

Cu privire la cererea reclamantei de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate "in integrum" a O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi a art. 16 din O.U.G. nr. 80/2013, a arătat că, potrivit prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia, or, condiţia legăturii cu cauza nu este îndeplinită, dat fiind obiectul cererii de chemare în judecată, excepţia vizată presupunând analiza unor texte legale care nu au legătură cu obiectul cauzei deduse judecăţii şi cu soluţionarea acesteia.

În drept, pârâta a invocat dispoziţiile art. 205-208 C. proc. civ., art. 45-47 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, Legea nr. 554/2004, prevederile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, precum şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată şi modificată.

Prin răspunsul la întâmpinare depus de reclamantă la data de 06.11.2017, aceasta a solicitat respingerea excepţiei lipsei procedurii prealabile, precum şi admiterea sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată.

Prin încheierea de şedinţă din 20.03.2018, Curtea a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, ca neîntemeiată.

Hotărârea ce face obiectul recursului dedus judecăţii

Prin sentinţa civilă nr. 3376 pronunţată în data de 17 iulie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia formulată de A., in contradictoriu cu INSPECŢIA JUDICIARĂ, ca neîntemeiată.

Totodată, a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 80/2013.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei hotărâri - Sentinţa Civilă nr. 3376 pronunţată în data de 17 iulie 2018 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A., solicitând admiterea recursului, desfiinţarea Sentintei civile nr. 3376 din 17 iulie 2018 pronunţată în dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Bucuresti, secţia a VIII-Contencios Administrate si Fiscal, si în rejudecare a solicitat admiterea contestaţiei şi desfiinţarea Rezolutiei de clasare nr. x/2017 din 14.06.2017 emisă de Inspecţia Judiciară pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor privind abaterile disciplinare prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind Statutul magistraţilor, respectiv art. 99 lit. t) raportat la art. 99' alin. (1) si alin. (2), săvârşite de procuror B. şi de procuror C..

A considerat că în mod netemeinic şi nefondat s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a contestaţiei formulate împotriva Rezolutiei de clasare nr. x/2017 din 14.06.2017 emisă de Inspecţia Judiciară, apreciind că hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv dispoziţiile art. 6 C. proc. pen. şi art. 4 pct. 1 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004.

Apărările formulate în cauză

Intimata Inspecţia Judiciară a formulat întâmpinare la recursul promovat de reclamantă, solicitând respingerea recursului, ca inadmisibil.

A susţinut, astfel, că prin Soluţia de principiu adoptată la data de 13 februarie 2017 de secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a hotărât că:

"Rezoluţia de clasare a sesizării pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii - Direcţia de Inspecţie Judiciară în temeiul dispoziţiilor art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, poate fi contestată, în faţa instanţei de contencios administrativ, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile."

Totodată, a mai arătat că, pentru a dispune în acest sens, secţia de contencios administrativ si fiscal a reţinut că soluţia corectă, din punct de vedere procedural, este aceea a judecăţii pricinilor privind contestarea rezoluţiei de clasare potrivit dispozitiilor edictate pentru instituţia juridică asemănătoare (cea mai apropiată), respectiv conform regimului juridic aplicabil acţiunii exercitate împotriva rezoluţiei de respingere a sesizării (art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii).

Prin urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, exercitând rolul său unificator al jurisprudenţei, conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 304/2003, a apreciat că, în ceea ce priveşte rezoluţiile de clasare emise de Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 317/2004, în defavoarea dispoziţiilor Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, contestabile urmând a fi exercitate în aceleaşi condiţii de procedură prevăzute pentru rezoluţiile de respingere a sesizărilor.

Astfel, a arătat că, în acord cu Soluţia de principiu mentionată anterior, prin Procesul-verbal al şedinţei din data de 9 octombrie 2017 a judecătorilor secţiei de contencios administrativ si fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost adoptată, în unanimitate, soluţia de unificare a jurisprudenţei în sensul că, în ipoteza în care contestatia formulată împotriva rezolutiei de clasare a sesizării a fost soluţionată pe fond de prima instantă prin prisma dispoziţiilor de procedură din Legea nr. 317/2004, recursul este inadmisibil.

Răspunsul la întâmpinare

Recurenta - reclamantă A. a formulat Răspuns la întâmpinarea intimatei, solicitând respingerea excepţiei inadmisibilităţii recursului, ca fiind invocată netemeinic şi nelegal.

Procedura de soluţionare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin Rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului, din data de 5 septembrie 2019 s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 16 noiembrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Înalta Curte, înainte de a păşi la analizarea criticilor formulate de recurenta - reclamantă A. pe fondul recursului, va analiza mai întâi admisibilitatea acestei căi de atac, din perspectiva dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, forma în vigoare la data sesizării instanţei (14.07.2017), reţinând următoarele:

Articolul 457 alin. (1) C. proc. civ. statuează că "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei", iar potrivit art. 129 din Constituţia României:

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentei cauze este întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, precum şi pe dispoziţiile art. 45 şi art. 47 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, instanţa fiind învestită cu cererea de anulare a unei rezoluţii de clasare, emisă de pârâta Inspecţia Judiciară.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 3376 din 17 iulie 2018, supusă spre analiză instanţei de control judiciar, a respins actiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.

În şedinţa Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 9 octombrie 2017, în unanimitate, a fost adoptată soluţia de unificare a practicii în sensul că, în ipoteza în care contestaţia formulată împotriva rezoluţiei de clasare a sesizării pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii- Direcţia de Inspecţie Judiciară în temeiul dispoziţiilor art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, a fost soluţionată pe fond de prima instanţă prin prisma dispoziţiilor de procedură din Legea nr. 317/2004, recursul este inadmisibil.

Analizând sentinţa de fond din această perspectivă, Înalta Curte constată că aceasta este definitivă, având în vedere prevederile art. 47 din Legea nr. 317/2004, în vigoare la data sesizării instanţei - 14.07.2017- conform cărora:

"(1) În cazul în care sesizarea s-a făcut potrivit art. 45 alin. (2), inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată:

a) admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;

b) clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt care a determinat sesizarea, precum şi în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluţia de clasare este definitivă;

c) respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

(3) Rezoluţia inspectorului judiciar este supusă confirmării inspectorului-şef. Inspectorul-şef poate dispune completarea cercetării disciplinare de către inspectorul judiciar. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef.

(4) Rezoluţia inspectorului judiciar poate fi infirmată de inspectorul-şef, în scris şi motivat, acesta putând dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, una din soluţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau c).

(5) Rezoluţia de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. c) şi alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.

(6) Soluţiile pe care le poate pronunţa secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt:

a) respingerea contestaţiei;

b) admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului judiciar sau, după caz, a inspectorului-şef şi trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare.

(7) Hotărârea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este irevocabilă."

În speţă, se constată că rezoluţia de clasare emisă de Inspecţia Judiciară, contestată de recurenta-reclamantă din prezenta cauză a fost întemeiată pe prevederile art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată, menţionat la articolul 47 alin. (1) lit. b) din acelaşi act normativ, conform căruia " rezoluţia de clasare este definitivă".

Cu toate că acest text de lege menţionează că această rezoluţie de clasare este definitivă, prin Decizia nr. 397 din 03 iulie 2014, Curtea Constituţională a constatat că sintagma "rezoluţia de clasare este definitivă" din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, este neconstituţională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeaşi lege.

După pronunţarea Curţii Constituţionale cu privire la această excepţie de neconstituţionalitate, în jurisprudenţă au fost exprimate opinii diferite cu privire la regimul juridic al căilor de atac formulate împotriva rezoluţiilor de clasare emise de Inspecţia Judiciară. Astfel, unele instanţe au apreciat că rezoluţiile pot fi atacate în condiţiile reglementate de dispoziţiile dreptului comun (Legea nr. 554/2004), alte instanţe au opinat pentru aplicarea regimului juridic prevăzut de Legea nr. 317/2004 referitor la rezoluţiile de respingere a sesizărilor adresate Inspecţiei Judiciare.

Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţia României, legile şi ordonanţele în vigoare, constatate a fi neconstituţionale, "îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept".

Întrucât, la expirarea termenului de 45 de zile, nu au fost operate modificările legislative necesare punerii în acord a dispoziţiilor Legii nr. 317/2004 cu prevederile constituţionale, Înalta Curte, în exercitarea rolului de unificator al jurisprudenţei, prin Soluţia de principiu adoptată la data de 13 februarie 2017, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal, a stabilit că:

"Rezoluţia de clasare a sesizării pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii - Direcţia de Inspecţie Judiciară în temeiul dispoziţiilor art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, poate fi contestată, în faţa instanţei de contencios administrativ, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile."

La adoptarea acestei soluţii s-a avut în vedere aplicarea principiului prevăzut de art. 5 alin. (3) C. proc. civ., referitor la judecata pricinilor potrivit dispoziţiilor edictate pentru instituţia juridică asemănătoare (cea mai apropiată), în speţă a regimului juridic aplicabil acţiunii exercitate împotriva rezoluţiei de respingere a sesizării (art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată). Aplicarea art. 5 alin. (3) C. proc. civ., reprezintă o concretizare a principiului "ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet" (unde există aceeaşi raţiune, soluţia trebuie să fie identică).

Aceste considerente sunt, însă, valabile, şi în ceea ce priveşte restul dispoziţiilor de ordin procedural, dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 317/2004 neputând fi aplicate parţial, doar în ceea ce priveşte îndeplinirea procedurii prealabile, şi ignorate în privinţa altor aspecte procedurale (o astfel de situaţie putând duce la aplicarea unei lex tertia, prin combinarea dispoziţiilor legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi dispoziţiilor legii nr. 317/2004)

De asemenea, prin Soluţia de principiu adoptată la data de 09 octombrie 2017, în şedinţa judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit că:

"În ipoteza în care contestaţia formulată împotriva rezoluţiei de clasare a sesizării pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii - Direcţia de Inspecţie Judiciară în temeiul dispoziţiilor art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 a fost soluţionată pe fond de prima instanţă prin prisma dispoziţiilor de procedură din Legea nr. 317/2004, recursul este inadmisibil."

Această interpretare a fost generată de împrejurarea că dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 317/2004 nu pot fi aplicate parţial, doar în ceea ce priveşte aspectele legate de îndeplinirea procedurii prealabile şi ignorate în privinţa altor aspecte procedurale, precum regimul căilor de atac, o astfel de situaţie putând duce la aplicarea unei lex tertia, prin aplicarea concomitentă a dispoziţiilor Legii nr. 554/2004 şi ale Legii nr. 317/2004.

Aşadar, prin Soluţia de principiu adoptată la 09 octombrie 2017 s-a reţinut aplicabilitatea dispoziţiilor art. 47 alin. (6)-(7) şi în ceea ce priveşte procedura de contestare a rezoluţiilor de clasare şi regimul căii de atac formulate împotriva hotărârii instanţei de fond, aceste prevederi stabilind că: (6) Soluţiile pe care le poate pronunţa secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt:

a) respingerea contestaţiei;

b) admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului judiciar sau, după caz, a inspectorului-şef şi trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare.

(7) Hotărârea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este irevocabilă."

În conformitate cu dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. " de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească " definitivă şi irevocabilă" sau, după caz " Irevocabilă", se vor înţelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească " definitivă".

Astfel, având în vedere soluţia de principiu adoptată, de aplicare prin analogie a prevederilor legale sus-enunţate, dar şi dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, în forma în vigoare la momentul introducerii acţiunii (14.07.2017), Înalta Curte constată că sentinţa civilă nr. 3376 din 17 iulie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin care a fost soluţionată pe fond contestaţia formulată de reclamanta A. împotriva Rezoluţiei din data de 14.06.2017, de clasare a sesizării ce a format obiectul dosarului nr. x/2017, este definitivă.

Înalta Curte reţine că exercitarea căilor de atac este guvernată de principiul legalităţii, potrivit căruia căile de atac sunt instituite de lege, ceea ce înseamnă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege.

Potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege".

Prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".

În cauză, recurenta - reclamantă A. a formulat recurs împotriva unei hotărâri care, potrivit dispoziţiilor anterior reţinute, este definitivă.

Prin urmare, întrucât prin dispoziţiile art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, în forma în vigoare la momentul introducerii acţiunii, 14.07.2017, s-a reţinut că hotărârile curţii de apel sunt irevocabile ("definitive" în sistemul actualului C. proc. civ.), iar aceste prevederi legale sunt incidente şi în cazul contestării rezoluţiilor de clasare, Înalta Curte constată că recursul promovat de recurenta - reclamantă A. este inadmisibil, fiind declarat împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Pe cale de consecinţă, instanţa de control judiciar constată că recurenta nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva sentinţei atacate, întrucât aceasta nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimata - pârâtă Inspecţia Judiciară şi, pe cale de consecinţă, va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta A., făcând aplicarea dispoziţiilor art. 499 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimata - pârâtă Inspecţia Judiciară.

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 3376 din 17 iulie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 16 noiembrie 2021.