Public procurement financial correction: validity of 10% sanction for restrictive participation guarantee and absent objective evaluation algorithm under pre-amendment procurement norms

Şedinţa publică din data de 11 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II - a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 19 ianuarie 2016, reclamantul Municipiul Piteşti, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a solicitat revocarea măsurii aplicării corecţiei financiare de 10% din valoarea contractului de servicii de proiectare nr. 33948/16.06.2009, cu consecinţa rambursării sumei.

2. Hotărârea pronunţată în primul ciclu procesual

Prin sentinţa civilă nr. 83/F-Cont/05.04.2016, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamantului, reţinând, în esenţă, că Decizia nr. 10/12.01.2016, prin care pârâtul a respins contestaţia administrativă formulată de reclamant împotriva Notei de constatare nr. x/18.11.2015, nu a fost contestată de către reclamant în faţa instanţei de judecată, astfel că motivele de fapt şi de drept reţinute prin Nota de constatare nr. x/18.11.2015 au rămas definitive.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul Municipiul Piteşti, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, cu consecinţa admiterii acţiunii, revocarea măsurii aplicării corecţiei financiare de 10% din valoarea contractului de servicii de proiectare nr. 33948/16.06.2009 şi rambursarea sumei.

3. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în primul ciclu procesual

Prin decizia nr. 440 din 01 februarie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de reclamantul Municipiul Piteşti împotriva sentinţei civile nr. 83/F-Cont din 05 aprilie 2016 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

4. Hotărârea pronunţată în cel de al doilea ciclu procesual

Prin sentinţa civilă nr. 78/F/-CONT din 17 mai 2019, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiată, contestaţia formulată de reclamantul Municipiul Piteşti, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

5. Cererea de recurs declarată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 78/F/-CONT din 17 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul Municipiul Piteşti, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.

Recurentul-reclamant a învederat, în esenţă, că sentinţa atacată a fost pronunţată cu greşita aplicare a prevederilor H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, în forma în vigoare la 27 iulie 2009, cu precădere cele ale art. 86 alin. (1), (3) şi (5).

Printr-un prim set de critici, recurentul-reclamant a arătat că în formularea factorilor de evaluare, autoritatea contractantă a avut în vedere respectarea principiilor tratamentului egal, nediscriminării şi proporţionalităţii, prin raportare la obiectul contractului, asigurându-se că factorii stabiliţi şi algoritmul de calcul conduc la declararea ca şi câştigătoare a ofertei care asigură obţinerea celor mai mari avantaje calitative utile autorităţii contractante, în condiţiile respectării principiilor statuate de legislaţia achiziţiilor publice. Cuantificarea poate fi făcută, iar modul de evaluare nu este subiectiv, în condiţiile în care există un punctaj.

Pritr-un alt set de critici, recurentul-reclamant a susţinut că posibilitatea constituirii garanţiei de participare prin OP vizat de bancă reprezintă excepţia, pe când constituirea acesteia prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare reprezintă regula, autoritatea contractantă respectând prevederile legale în vigoare la momentul respectiv.

Deşi instanţa de fond a trecut peste caracterul de excepţie al prevederilor cuprinse la alin. (5) al art. 86, ca excepţie de la prevederile alin. (1), care reprezintă regula generală şi a considerat că "cele două modalităţi de constituire a garanţiei sunt alternative, opţiunea fiind la latitudinea ofertantului, esenţial fiind ca în orice situaţie, garanţia de participare să fie prezentată cel mai târziu la deschiderea ofertelor, după cum se prevede expres la alin. (4) al art. 86", în opinia recurentului-reclamant caracterul de excepţie al unei prevederi legale exclude posibilitatea unei opţiuni, cu atât mai mult a unei opţiuni "la latitudinea ofertantului".

Recurentul-reclamant a arătat faptul că stabilirea gradului de gravitate a unei abateri în funcţie de respingerea/admiterea uneia sau mai multor oferte nu este justificată, cu atât mai mult cu cât admiterea ofertanţilor la procedură s-a făcut numai cu respectarea normelor legislative în domeniul achiziţiilor publice, astfel că, apreciază titlul de creanţă rezultat în urma aplicării corecţiei financiare de 10% din valoarea contractului de servicii de proiectare nr. 33948/16.06.2009 din cadrul proiectului "Sistem de supravehere pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona Podul Viilor-Parc Ştrand din Municipiul Piteşti" ca fiind incorect.

6. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 25 iulie 2019, intimatul-pârât a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat, reiterând, în esenţă, apărările formulate în faţa instanţei de fond.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul Municipiul Piteşti este nefondat, pentru următoarele considerente:

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ce vizează aplicarea sau interpretarea greşită a normelor de drept material este nefondat, iar în acest sens, Înalta Curte are în vedere că, potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe fiind expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura judiciară.

Astfel, între pârât şi reclamantul Municipiul Piteşti s-a încheiat contractul de finanţare nr. x/20.01.2011 privind implementarea proiectului cod SMIS 18129 cu titlu "Sistem de supraveghere pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona Podul Viilor-Parc Ştrand din municipiul Piteşti".

În urma unui control documentar a cazului de suspiciune de neregulă ce a vizat aspectele menţionate în sesizarea Unităţii Gestionare Nereguli Fonduri Europene nr. x/10.08.2015 conţinând constatări cu implicaţii financiare privind procedura de achiziţie ce s-a finalizat prin încheierea contractului de servicii de proiectare nr. 33948/16.06.2009 între U.A.T. Municipiul Piteşti şi A. S.R.L., potrivit Notei de constatare nr. x/2015, s-a constatat că se confirmă:

- sesizarea potrivit căreia autoritatea contractantă a restricţionat participarea la procedura de atribuire prin solicitarea de cerinţe restrictive privind experienţa profesională a ofertanţilor, garanţia de participare, forma de atestare ori apartenenţa din punct de vedere profesional la organisme legal constituite privind consultanţa în management, astfel autoritatea prin impunerea acestei cerinţe a stabilit limite pentru viitorii ofertanţi, limite care nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urma să fie atribuit;

- sesizarea privind aplicarea incorectă a factorilor de evaluare şi/sau a criteriului de atribuire stabilit, în speţă fiind reţinută în fond o stabilire şi o aplicare discriminatorie şi nelegală a unor facturi de evaluare, alegerea ofertantului câştigător fiind astfel una arbitrară ca rezultat al unui tratament preferenţial.

Cu titlu preliminar, instanţa de control judiciar reţine că nici prin contestaţia administrativă formulată împotriva notei de constatare, nici prin cererea de chemare în judecată, Municipiul Piteşti nu a contestat, respectiv nu a motivat în fapt şi în drept abaterile menţionate la pct. II.1.2 şi 4 de la Motivele de fapt din Nota de constatare nr. x/18.11.2015, referitoare la ne/legalitatea şi/sau ne/temeinicia:

- cerinţei privind dovada referitoare la forma de atestare profesională ori apartenenţa la organisme legal constituite privind consultanţa în management;

- impunerea pentru expert fonduri structurale: minim 3 proiecte, elaborate şi acceptate, pentru finanţare din fonduri structurale, respectiv dovada că au întocmit cel puţin 2 documentaţii pentru administraţii publice în vederea obţinerii de finanţări prin POR.

Prin Decizia nr. 101/12.01.2016 nu a fost soluţionat şi fondul acestor constatări, aspect necriticat în vreun fel de recurentul-reclamant prin cererea de chemare în judecată ori prin recursul declarat în cauză.

În consecinţă, Înalta Curte constată că în mod judicios a reţinut prima instanţă faptul că în aceste condiţii corecţia financiară de 10% aplicată la valoarea contractului afectat de neregulă ca urmare a constatărilor menţionate la pct. II.1.2 şi 4 de la Motivele de fapt din Nota de constatare nr. x/18.11.2015, a rămas definitivă ca urmare a necontestării de către reclamant. De altfel, această dezlegare dată de prima instanţă nu a făcut obiectul criticilor formulate de recurentul-reclamant prin cererea de recurs, intrând astfel sub autoritatea lucrului judecat.

Criticile recurentului-reclamant care vizează factorii de evaluare şi garanţia de participare în raport de greşita aplicare a prevederilor art. 86 alin. (1), (3) şi (5) din H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, în forma în vigoare la 27 iulie 2009, sunt nefondate.

Sub un prim aspect, instanţa de recurs reţine că procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică de servicii de proiectare pentru proiectul "Sistem de supraveghere pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona Podul Viilor-Parc Ştrand din municipiul Piteşti" a fost iniţiată în data de 29 mai 2009, fiind finalizată în cursul aceluiaşi an, prin încheierea contractului nr. x/16.06.2009 cu societatea A. S.R.L. Iaşi.

Prin urmare, contrar susţinerilor recurentului-reclamant, care invocă dispoziţiile H.G. nr. 925/2006 în forma modificată prin H.G. nr. 834/22.07.2009, în vigoare din data de 27 iulie 2009, în cauză sunt aplicabile prevederile H.G. nr. 925/2006 în forma avută anterior modificării intervenite prin H.G. nr. 834/22.07.2009, valabilă pentru toată perioada procedurii de atribuire.

Înalta Curte reţine că una dintre neregulile imputate concret reclamantului constă în aceea că acesta, în calitate de autoritate contractantă, a solicitat în fişa de date a achiziţiei, la pct. VI-Prezentarea ofertei, să se constituie garanţia de participare doar prin scrisoare de garanţie bancară şi, în consecinţă, a eliminat din procedură ofertantul care a prezentat garanţia într-un alt format decât cel impus (s-a depus un ordin de plată în loc de scrisoare de garanţie bancară), restricţionându-se astfel accesul ofertanţilor la procedura de atribuire.

Deşi recurentul-reclamant susţine că a procedat în acest mod având în vedere dispoziţiile art. 86 alin. (5) din H.G. nr. 925/2006, aşa cum s-a reţinut şi în precedent, aceste prevederi nu sunt aplicabile în cauză, alin. (5) fiind introdus prin H.G. nr. 834/2009 din 27 iulie 2009, modificarea intervenind ulterior derulării procedurii de atribuire.

În consecinţă, în speţă este aplicabil art. 86 alin. (3) din H.G. nr. 925/2006 în forma avută anterior modificării intervenite prin H.G. nr. 834/22.07.2009, valabilă pentru toată perioada procedurii de atribuire, care permitea ca garanţia de participare să se poată constitui şi prin depunerea la casieria autorităţii contractante a unui ordin de plată sau filă cec, cu condiţia confirmării acestora de către banca emitentă, până la data deschiderii ofertelor, singura condiţie impusă autorităţii contractante, aşa cum se prevede la art. 86 alin. (4) din H.G. nr. 925/2006, fiind ca garanţia de participare să fie prezentată cel mai târziu la deschiderea ofertelor.

În acest sens, Înalta Curte are în vedere şi că scopul garanţiei de participare este relevat de prevederile art. 84 din H.G. nr. 925/2006, fiind acela de a proteja autoritatea contractantă faţă de riscul unui eventual comportament necorespunzător al ofertantului pe întreaga perioadă derulată până la încheierea contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru.

În aceste condiţii ofertantul eliminat trebuia acceptat, cu atât mai mult cu cât un ordin de plată dă dreptul autorităţii de a dispune de suma respectivă în orice moment şi pe o perioadă chiar nelimitată, în comparaţie cu o scrisoare bancară, cu o valabilitate prestabilită.

Prin urmare, având în vedere că procedând în acest mod recurentul-reclamant a limitat participarea unui număr mai mare de agenţi economici interesaţi, care ar fi stimulat competitivitatea şi obţinerea unor oferte mai avantajoase pentru autoritatea contractantă, Înalta Curte constată că în mod corect a reţinut instanţa de fond că prin restricţionarea nemotivată a participării la procedura de atribuire a oricăror posibili ofertanţi prin impunerea de criterii de calificare nerelevante şi restrictive, nu a fost asigurată o competiţie adecvată, încălcându-se principiul concurenţei cu efecte directe asupra eficientei utilizări a fondurilor publice.

Cu privire la factorii de evaluare se constată că sunt nefondate criticile recurentului deoarece acesta nu a elaborat o modalitate obiectivă de departajare a ofertanţilor, bazată pe o metodologie concretă de calcul, o grilă de punctare care să permită stabilirea în mod obiectiv a punctajului acordat fiecărui potenţial ofertant în intervalul stabilit, ţinând cont de gradul de îndeplinire a cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini.

Astfel potrivit notei justificative nr. x/13.05.2009, recurentul-reclamant Municipiul Piteşti, în calitate de autoritate contractantă, a utilizat drept criteriu de atribuire "Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", aceasta având ca factori:

1. punctaj financiar-55 puncte;

2. punctaj tehnic-45 puncte, astfel:

1. metodologia de elaborare a propunerii tehnice-max. 12 puncte, după cum urmează:

1.1.diagnosticarea, formularea obiectivelor şi a viziunii pentru implementarea sistemului de supraveghere, max.-6 puncte;

1.2.condiţii necesare pentru dezvoltarea sistemului de supraveghere ofertat-max. 4 puncte;

1.3.evidenţierea posibilităţilor de utilizare a energiei verzi ca posibilitate complementară de alimentare cu energie electrică a sistemului de supraveghere-max.-2 puncte;

2. Planificarea activităţilor-max. 21 puncte, după cum urmează:

2.1. realizarea fazei I în termenul cel mai scurt ofertat (mai mic decât 30 zile) se acordă 21 puncte;

Pentru alte termene cuprinse în termenul minim ofertat şi termenul precizat în caietul de sarcini se aplică formula B. = (termen ofertă min/termen ofertă) x C..;

2.2. pentru termen de realizare mai mari sau egale cu 30 zile se acordă 0 puncte;

3. matricea cadru logic-max. 12 puncte;

3.1.condiţiile externe care sunt necesare pentru realizarea sistemului de supraveghere (care nu intră în responsabilitatea autorităţii contractante)-max. 6 puncte;

3.2. riscurile care trebuie luate în considerare-max. 4 puncte;

3.3. costurile estimate pentru întreţinerea şi funcţionarea sistemului-max. 2 puncte.

Potrivit art. 14 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 925/2006, (1) "În cazul în care criteriul utilizat este "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", astfel cum este prevăzut la art. 198 alin. (1) lit. a) din ordonanţa de urgenţă, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul.

(2) Algoritmul de calcul, precum şi factorii de evaluare a ofertelor, care vor fi luaţi în considerare în cazul aplicării criteriului "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi".

Conform dispoziţiilor art. 15 alin. (3) din H.G. nr. 925/2006, ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. Pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect: a) importanţa caracteristicii tehnice/funcţionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ ce poate fi punctat; sau b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini.

Nu în ultimul rând, potrivit dispoziţiilor art. 199 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006 privind achiziţiile publice cu modificările şi completările ulterioare, în sensul prevederilor alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza, în mod clar, în invitaţia/anunţul de participare, precum şi în documentaţia de atribuire, factorii de evaluare a ofertei cu ponderile relative ale acestora sau algoritmul de calcul, precum şi metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi. Factorii de evaluare cu ponderile relative ale acestora, algoritmul de calcul, precum şi metodologia de punctare a avantajelor trebuie să aibă legătură concretă cu specificul contractului şi, după ce au fost stabiliţi, nu se pot schimba pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire.

Din interpretarea logico-sistematică a acestor prevederi legale rezultă că în situaţia în care autoritate contractantă utilizează drept criteriu de atribuire "Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic" are obligaţia de a elabora o metodologie clară de evaluare şi punctare care să facă posibilă predictibilitatea analizei de către comisia de evaluare a gradului de îndeplinire a cerinţelor impuse ofertanţilor cu privire la factorii de evaluare şi, pe cale de consecinţă, stabilirea în mod obiectiv a unui punctaj (note) acordate fiecărei oferte, care să asigure respectarea principiului tratamentului egal impus de legislaţia în materie.

În cauză, din analiza fişei de date a achiziţiei rezultă că nivelul detalierii factorilor de evaluare nu permite verificarea modului de punctare a ofertanţilor, în vederea stabilirii corectitudinii procedurii de atribuire, astfel că, în mod corect a reţinut instanţa de fond că recurentul-reclamant nu a elaborat o modalitate obiectivă de departajare a ofertanţilor, bazată pe o metodologie concretă de calcul, o grilă de punctare care să permită stabilirea în mod obiectiv a punctajului acordat fiecărui potenţial ofertant în intervalul stabilit, ţinând cont de gradul de îndeplinire a cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini.

Cu alte cuvinte, pentru a asigura respectarea principiilor consacrate de art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la necesitatea asigurării unui tratament egal al procedurii de achiziţie, nu este suficientă indicarea unui punctaj maxim pentru factorii de evaluare, fiind necesar a se institui un sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau a unui algoritm de calcul - prezentate în mod explicit în fişa de date a achiziţiei, cu scopul de a permite departajarea ofertanţilor în funcţie de soluţiile propuse.

Astfel, urmează să fie înlăturate susţinerile reclamantului conform cărora au fost respectate dispoziţiile legale incidente în cauză, în lipsa unei metodologii clare de evaluare şi punctare care să fie stabilită în fişa de date a achiziţiei.

În acest context, rezultă încălcarea legislaţiei în materia achiziţiilor publice, respectiv a prevederilor art. 2 şi art. 199 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006, precum şi art. 14 alin. (2) şi 15 alin. (3) din H.G. nr. 925/2006, ceea ce echivalează cu o abatere ce poate fi subsumată unei nereguli sancţionabilă potrivit pct. 8 şi 9 partea I lit. A) din Anexa la H.G. nr. 519/2014.

Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte aplicarea principiului proporţionalităţii, se constată că potrivit art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, "orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi al stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia".

Respectarea acestui principiu este dovedită de faptul că, în anexa la acest act normativ, s-au stabilit corecţiile financiare ce pot fi aplicate beneficiarilor finanţărilor comunitare în funcţie de neregula constatată şi se poate ajunge, în raport de încălcarea constatată, la retragerea întregii finanţări.

Totodată, prin H.G. nr. 519/2014 s-a stabilit ratele aferente reducerilor procentuale/corecţiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexele la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

Având în vedere că în cauză au fost reţinute mai multe nereguli în sarcina recurentului-reclamant, o parte dintre acestea nefiind contestate nici măcar de acesta, corecţia de 10% din valoarea contractului verificat a fost stabilită în raport de gravitatea abaterilor constatate, cu respectarea principiului proporţionalităţii, conform prevederilor art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011.

În consecinţă, nefiind incident motivul de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul Municipiul Piteşti, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Municipiul Piteşti împotriva sentinţei civile nr. 78/F/-CONT din 17 mai 2019 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II - a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 noiembrie 2021.