Insurance compensation claim: peremption of appeal due to six-month procedural inactivity
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the court-invoked exception of peremption and confirmed the lapse of the appeal filed by the defendant insurance guarantee fund, thereby leaving the first-instance judgment in force which had ordered the fund to issue a new decision regarding the plaintiff's claim for insurance compensation; the court also ordered the appealing defendant to pay 300 RON in reduced legal costs to the opposing party. The dispute concerned a contractual administrative claim where the plaintiff sought to compel the guarantee fund to pay material and moral damages following an unsatisfied insurance claim, and the appeal was based on arguments of inadmissibility and lack of object. The decisive legal basis was the automatic peremption of proceedings under Articles 416 and 411 of the Code of Civil Procedure, triggered by the six-month inactivity of both legally cited parties following the suspension of the hearing on 20 January 2021, as no motion to reopen the case or request for judgment in default was filed within the statutory deadline.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ, art. 415 pct. 1 C. proc. civ, art. 421 alin. (2) din C. proc. civ, art. 453 C. proc. civ, art. 451 alin. (2) C. proc. civ; Insurance compensation claim: peremption of appeal due to six-month procedural inactivity: Prin încheierea de şedinţă din 20 ianuarie 2021, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursul declarat de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părţi, deşi legal citate, nu s-a înfăţişat la strigarea pricinii şi nici nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 10 noiembrie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 7 august 2017, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, a solicitat obligarea pârâtului la emiterea deciziei privind acordarea indemnizaţiei de asigurare (despăgubiri materiale şi morale), precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1480 din 28 martie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor şi a obligat pârâtul să soluţioneze cererea reclamantului prin emiterea unei noi decizii.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 1480 din 28 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în principal, admiterea excepţiei inadmisibilităţii şi respingerea acţiunii, ca inadmisibilă, iar în subsidiar, respingerea cererii de chemare în judecată, ca rămasă fără obiect.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea înregistrată în dosarul instanţei de recurs, intimatul-reclamante A. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
5. Încheierea de suspendare a judecăţii
Prin încheierea de şedinţă din 20 ianuarie 2021, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursul declarat de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părţi, deşi legal citate, nu s-a înfăţişat la strigarea pricinii şi nici nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând excepţia de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 416 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ.:
"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."
Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.:
"(1) Judecătorul va suspenda judecata: 2. Când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."
Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 20.01.2021, a fost dispusă suspendarea judecării recursului, având în vedere lipsa părţilor, legal citate, la strigarea pricinii, precum şi nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă.
Încheierea de şedinţă din data de 20.01.2021 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 20.07.2021.
Înalta Curte reţine şi faptul că în cauză nu a fost formulată de către părţi, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură şi nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanţa de judecată.
În consecinţă, faţă de lipsa de diligenţă a părţilor, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancţiunea perimării recursului, potrivit dispoziţiilor art. 420 şi art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.
În condiţiile art. 453 C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor la plata către intimatul-reclamant A. a cheltuielilor de judecată în sumă de 300 de RON, reprezentând onorariu avocaţial redus conform art. 451 alin. (2) C. proc. civ., ţinând cont de obiectul şi complexitatea cauzei, de activitatea desfăşurată de avocatul angajat în cauză, precum şi de împrejurarea că perimarea a intervenit ca urmare a lipsei de stăruinţă a ambelor părţi în judecarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia perimării.
Constată perimat recursul declarat de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor împotriva sentinţei civile nr. 1480 din 28 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Obligă recurentul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor la plata către intimatul-reclamant A. a cheltuielilor de judecată în sumă de 300 de RON, reprezentând onorariu avocaţial redus.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 noiembrie 2021.