Cancellation appeal rejected for missing material error: appeal timeliness based on postal dispatch rather than registry receipt

Şedinţa publică din data de 10 noiembrie 2021

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 13 mai 2019, pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2019, reclamanta A. şi Pescarilor Sportivi Suceava, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apelor şi Pădurilor, a solicitat obligarea pârâtului la respectarea prevederilor legale în legătură cu solicitările cuprinse în plângerea prealabilă nr. 376/12.03.2019, pe care a refuzat să o soluţioneze în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 407/2006.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 85 din 10 septembrie 2019, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamanta A. şi Pescarilor Sportivi Suceava, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apelor şi Pădurilor, a anulat adresa din 31.10.2018, emisă de Ministrul Apelor şi Pădurilor şi a obligat pârâtul să soluţioneze cererea cu nr. x din 15.01.2018 a A. şi Pescarilor Sportivi Suceava, înregistrată la pârât cu nr. x din 20.12.2018, în considerarea dispoziţiilor art. 12 alin. (6) din Legea nr. 407/2006.

3. Calea de atac a recursului declarată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 85 din 10 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (fost Ministerul Apelor şi Pădurilor), întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

4. Hotărârea instanţei de recurs

Prin decizia nr. 1321 din 3 martie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca tardiv declarat, recursul pârâtului Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor împotriva sentinţei nr. 85 din 10 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal.

5. Contestaţia în anulare

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 27 aprilie 2021, sub nr. x/2021, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 1321 din 3 martie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019, întemeiată pe prevederile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., solicitând admiterea contestaţiei, anularea deciziei atacate, constatarea depunerii recursului în termen şi rejudecarea recursului, cu consecinţa casării sentinţei de fond şi respingerea acţiunii.

Contestatorul susţine că recursul a fost declarat cu respectarea termenului prevăzut de lege, în raport de data comunicării sentinţei atacate (12.11.2019) şi data transmiterii recursului prin intermediul poştei militare - 27.11.2019, conform borderoului nr. x/27.11.2019, emis de UM 0356 Bucureşti.

Aşadar, recursul a fost transmis înăuntrul termenului legal, iar aprecierea instanţei de recurs în sensul că recursul ar fi fost transmis ulterior, la data de 29.11.2019, dată la care a fost înregistrat la dosar, este rezultatul unei erori materiale. Relevantă în stabilirea datei declarării recursului este, în opinia contestatorului, data depunerii documentului la serviciul de curierat ori la serviciul specializat de comunicare, nu data recepţionării lui de către destinatar, conform art. 183 alin. (3) C. proc. civ.

6. Apărările formulate în cauză

Intimata A. şi Pescarilor Sportivi Suceava a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei în anulare.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare

Analizând contestaţia în anulare formulată de contestatorul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Înalta Curte o va respinge, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., text de lege pe care contestatorul şi-a întemeiat cererea:

"(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: (...) 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;"

Înalta Curte reţine că, pentru a fi incident acest caz de contestaţie în anulare, este necesar ca hotărârea împotriva căreia se îndreaptă contestaţia să fie pronunţată în soluţionarea căii de atac a recursului, iar contestatorul să invoce existenţa unor erori materiale, săvârşite de instanţa de control judiciar, care au influenţat soluţia astfel pronunţată. În definirea cazului de contestaţie în anulare privitor la existenţa unor erori materiale, textul de lege are în vedere greşelile materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, ce conduc la retractarea hotărârii pronunţate şi pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

În speţă, pretinsa eroare materială a fost invocată de contestator prin raportare la greşita reţinere de către instanţa de recurs a datei declarării căii de atac, susţinând că această dată a fost eronat stabilită ca fiind cea a înregistrării recursului la dosar, iar nu cea a trimiterii recursului de către pârât, aspect dovedit prin prezentarea unui borderou de trimiteri a poştei militare, anexat contestaţiei în anulare, din care rezultă data expedierii căii de atac.

Înalta Curte constată că acest borderou nu a fost depus în dosarul instanţei de recurs, care a pronunţat soluţia în raport de înscrisurile aflate în dosarul său, din care rezulta că data depunerii recursului era 29.11.2019 (data înregistrării la registratura primei instanţe), în afara termenului legal. După cum s-a arătat anterior, borderoul a fost depus doar la momentul formulării contestaţiei în anulare, astfel încât nu se poate reţine existenţa unei erori materiale referitoare la înscrisuri care nu s-au aflat în dosar la momentul soluţionării recursului. Pentru a considera că instanţa de judecată a săvârşit o greşeală materială, aceasta trebuie să se raporteze cu necesitate la înscrisurile pe care le-a avut la dispoziţie, situaţie neregăsită în speţa de faţă.

Cât priveşte invocarea erorii materiale din perspectiva modului de aplicare a prevederilor art. 183 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte are în vedere că, potrivit normelor de procedură civilă, contestaţia în anulare nu are menirea de a crea o cale de atac suplimentară, un "recurs la recurs" în favoarea părţii care o exercită, ci reprezintă un remediu procedural utilizat în cazuri specifice, limitativ prevăzute de C. proc. civ.. Legiuitorul nu a intenţionat ca, pe calea contestaţiei în anulare, să deschidă părţilor posibilitatea formulării unei noi căi de atac, prin care să fie analizate ori reanalizate aspecte de temeinicie şi/sau legalitate ale hotărârii judecătoreşti, ci acest mijloc procedural a fost destinat exclusiv pentru îndreptarea unor nereguli procedurale expres şi limitativ prevăzute de C. proc. civ.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că în cauză nu se invocă de către contestator o greşeală materială a instanţei de recurs cu privire la date sau elemente ale dosarului cauzei, câtă vreme aceste date/elemente nu se regăseau în dosar la data soluţionării recursului. Motivele prezentate în contestaţia în anulare se referă la însăşi legalitatea deciziei atacate, contestatorul formulând critici cu privire la modalitatea de aplicare, de către instanţa de recurs, a dispoziţiilor art. 183 alin. (3) C. proc. civ., din perspectiva modalităţii şi termenului de declarare a căii de atac. Contestatorul invocă, aşadar, o pretinsă greşeală de judecată, susţineri în raport de care Înalta Curte constată că motivele contestaţiei în anulare nu se circumscriu noţiunii de "eroare materială", astfel cum este reglementată de prevederile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport de dispoziţiile art. 508 din acelaşi cod, va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor împotriva deciziei nr. 1321 din 3 martie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 noiembrie 2021.