Nullity of cassation appeal for failure to formulate statutory grounds of illegality in administrative procurement dispute

Şedinţa publică din data de 10 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

1.1. Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 15 iulie 2013, reclamantul Judeţul Bacău, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administraţiei şi Internelor, a solicitat anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 03.12.2012 şi a Deciziei nr. 433.433/18.01.2013, emise de pârât.

1.2. Având în vedere precizările formulate de pârâtul Ministerul Administraţiei şi Internelor la data de 24 iulie 2013, instanţa de fond a dispus modificarea cadrului procesual pasiv, fiind introdus în cauză, în calitate de pârât, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care a preluat activitatea în domeniul administraţiei publice de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, conform O.U.G. nr. 71/2013 şi H.G. nr. 1/2013.

1.3. Prin sentinţa civilă nr. 154 din 19 septembrie 2013, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul Judeţul Bacău, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi a dispus anularea Notei de constatare nr. x din 03.12.2012 şi a Deciziei nr. 433.443 din 18.01.2013.

1.4. Prin decizia nr. 2758 din 11 iunie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice împotriva sentinţei nr. 154 din 19 septembrie 2013 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

1.5. În rejudecare, conform indicaţiilor deciziei de casare, instanţa de fond a dispus citarea în cauză, în calitate de pârât, şi a Ministerului Fondurilor Europene, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 28 din 7 martie 2019, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantul Judeţul Bacău, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Fondurilor Europene, prin mandatar Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 28 din 7 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul Judeţul Bacău, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii şi anularea actelor administrative atacate.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată în dosarul instanţei de recurs, intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Alte aspecte procesuale

Prin dispoziţiile O.U.G. nr. 212/2020, denumirile intimaţilor-pârâţi Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice au fost modificate, în prezent figurând sub denumirile Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi, respectiv, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, sens în care a fost rectificat citativul cauzei în calea de atac.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziţii legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamantul îşi întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport de conţinutul concret al hotărârii atacate.

Astfel, motivarea recursului se rezumă la reluarea fidelă a conţinutului cererii introductive, singurele adăugiri fiind ultimul paragraf al primei pagini şi paragraful 7 din pagina a doua a recursului, în cuprinsul cărora recurentul-reclamant susţine că instanţa de fond a reţinut în mod eronat încălcarea regulilor de publicitate şi a considerat greşit solicitările de calificări ca fiind modificări aduse documentaţiei de atribuire, fără a expune criticile şi raţionamenul logico-juridic care susţin această concluzie.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind investită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport de dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ.. De aceea, simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii şi va anula, ca nemotivat, recursul declarat de reclamantul Judeţul Bacău.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului.

Anulează, ca nemotivat, recursul declarat de reclamantul Judeţul Bacău împotriva sentinţei civile nr. 28 din 7 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 noiembrie 2021.