Accessory intervention inadmissible without direct personal interest in administrative challenge to public flag display

Şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/2018, din data de 30.07.2018, reclamanta Asociaţia Civică Pentru Demnitate În Europa (ADEC)a chemat în judecată pe pârâtul Primarul Municipiului Gheorgheni, solicitând instanţei următoarele:

- obligarea pârâtului la îndepărtarea steagului Consiliului Naţional Secuiesc, cunoscut şi ca steagul secuiesc, de pe domeniul public al municipiului Gheorgheni, din faţa Casei de cultură;

- obligarea pârâtului la îndepărtarea steagului Consiliului Naţional Secuiesc, cunoscut ca şi steagul secuiesc, din orice loc de pe domeniul public al municipiului Gheorgheni;

- obligarea pârâtului la îndepărtarea steagului albastru, steagul municipiului din orice loc de pe domeniu public al municipiului Gheorgheni;

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa nr. 1654 din 27 noiembrie 2018, Tribunalul Harghita a dispus următoarele:

- A respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, a lipsei interesului şi a lipsei dovezii calităţii de reprezentant invocate de pârât;

- A admis acţiunea, în parte, formulată de reclamanta A., cu sediul în Bucureşti, B-dul x, nr. 68 împotriva pârâtului Primarul Municipiului Gheorgheni, cu sediul în municipiul Gheorgheni, judeţul Harghita.

- A obligat pârâtul să îndepărteze steagul Consiliului Naţional Secuiesc, cunoscut şi ca "steagul secuiesc",de pe domeniul public al mun. Gheorgheni, din faţa casei de cultură.

- A obligat pârâtul să îndepărteze steagul albastru, steagul mun. Gheorgheni de pe domeniul public al mun. Gheorgheni, din faţa Primăriei Gheorgheni.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Primarul Municipiului Gheorgheni, dosarul fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal .

În cauză, B. a formulat cerere de intervenţie accesorie prin care a solicitat respingerea acţiunii.

2. Hotărârea recurată

Prin încheierea de şedinţă din 18 mai 2021, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie accesorie formulată B. .

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii de şedinţă atacate a formulat recurs B.., solicitând admiterea în principiu a cererii de intervenţie formulată, invocând în susţinerea recursului prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul a susţinut în esenţă, că soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii sale de intervenţie, este dată cu încălcarea a prevederilor art. 22 alin. 7din C. proc. civ., instanţa de fond neglijând în totalitate faptul că a arătat motivat, că cererea sa se încadrează în prevederile art. 32, 33, 61 şi 63 din C. proc. civ.

Cu ocazia respingerii cererii sale de intervenţie Curtea de Apel Tg-Mureş a încălcat art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., fiindcă în loc să stăruie să afle adevărul şi să prevină orice greşeală, a respins fără motiv temeinic cererea sa de intervenţie, şi astfel urmează să nu ţină cont de cele expuse în acea cerere.

În opinia recurentului, este faptic neadevărat că aspectele invocate în susţinerea cererii de intervenţie ar fi de ordin etnic, de vreme ce cererea care face obiectul dosarului se referă la două dosare, cel al Municipiului Gheorgheni, respectiv cel al regiunii istorice în care se află, deci steaguri care reprezintă teritorii. Recurentul a susţinut că nu a făcut referiri de natură etnică.

Nefiind chestiuni de natură etnică în discuţie, nici nu se poate pune problema ca el să fie reprezentant al unei comunităţi etnice, astfel încât constatarea că nu are această calitate, este lipsită de relevanţă

Consideră totodată relevant de menţionat, că a depus o cerere de intervenţie accesorie, despre care alin. (3) din art. 61 C. proc. civ. spune, că "sprijină numai apărarea uneia dintre părţi.", iar în astfel de cazuri nu este nevoie de nici un fel de interes propriu, este suficient că am interesul de a apăra interesul conducătorului ales al oraşului său, prin argumente proprii.

De altfel, conform art. 33 din C. proc. civ., chiar dacă nu ar avea interes născut şi actual pentru a interveni în acest dosar, are dreptul de a interveni "cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv ameninţat", adică încălcarea dreptului ca steagul legal aprobat a municipiului Gheorgheni să fie arborat într-un loc public din oraş. Aşa stând lucrurile, neadmiterea în principiu a cererii de intervenţie nu se poate justifica.

În opinia sa, recurentul consideră că dacă s-ar afla în primă instanţă, atunci ar fi fost îndreptăţit să depună cerere de intervenţie principală, pentru apărarea dreptului său de a vedea arborat în spaţiul public steagul oraşului şi nicidecum al unei etnii, cum total eronat susţine instanţa.

Recurentul a susţinut că respingerea în principiu a cererii de intervenţie este şi mai controversată având în vedere faptul, că - aşa cum primarul municipiului a arătat în întâmpinarea depusă la dosar - asociaţia care a intentat acest proces în mod evident nu a dovedit nici un interes, cu toate că asta ar fi fost o condiţie de admisibilitate.

În fine, recurentul a arătat că pentru a motiva interesul personal de interveni, a arătat că are şi un interes material legat de acest caz, argument ignorat în totalitate de prima instanţă, care i-a încălcat în acest mod dreptul la un proces echitabil.

II Chestiuni prealabile soluţionării recursului

Cu privire la taxele de timbru achitate în prezenta cauză, Înalta Curte a constatat faptul că cererea de repunere pe rol a cauzei a fost timbrată în mod eronat cu taxă judiciară de timbru de 50 RON, cererea nefiind supusă timbrajului în raport de împrejurarea că recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de intervenţie accesorie nu este supus timbrajului, precum şi faptul că în mod eronat s-a pus în vedere părţilor, prin citaţiile emise, cu ocazia repunerii pe rol, obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru.

Raportat la dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, când taxa plătită nu era datorată, părţile vor avea la dispoziţie posibilitatea de solicita restituirea taxelor judiciare de timbru în condiţiile expres prevăzute de art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013.

III. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Analizând cererea de recurs, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat şi îl va respinge pentru următoarele considerente:

Obiectul dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal este recursul formulat de Primarul Municipiului Gheorgheni împotriva sentinţei civile nr. 1654 din 27 noiembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Harghita prin care a fost obligat Primarul Municipiului Gheorgheni să îndepărteze steagul Consiliului Naţional Secuiesc, cunoscut şi ca "steagul secuiesc",de pe domeniul public al mun. Gheorgheni, din faţa casei de cultură şi steagul albastru, steagul mun. Gheorgheni de pe domeniul public al mun. Gheorgheni, din faţa Primăriei Gheorgheni.

La termenul din 18 mai 2021, instanţa de recurs a pus în discuţie admisibilitatea în principiu a cererii de intervenţie accesorie formulată de B., reţinând inadmisibilitatea acestei cereri pentru lipsa unui interes direct şi personal.

Înalta Curte reţine că obiectul cauzei este cererea în contencios administrativ prin care reclamanta a solicitat obligarea Primarul Municipiului Gheorgheni la îndepărtarea steagului Consiliului Naţional Secuiesc, cunoscut şi ca steagul secuiesc, de pe domeniul public al municipiului Gheorgheni şi a steagului albastru, steagul municipiului din orice loc de pe domeniu public al municipiului Gheorgheni.

Susţinerile recurentului referitoare la chestiunile legate de lipsa argumentelor de natură etnică, nu constituie motive pentru admisibilitatea în principiu a cererii de intervenţie.

Potrivit art. 61 C. proc. civ., "1) Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părţile originare.(2) Intervenţia este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecăţii sau un drept strâns legat de acesta.(3) Intervenţia este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părţi."

De asemenea, art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. stabileşte interesul ca fiind una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii civile (în cauză, a cererii de intervenţie), interes care "...trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual", şi, chiar dacă nu este născut şi actual, "se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv ameninţat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara" (art. 33 C. proc. civ.). În toate situaţiile, însă, interesul trebuie să fie personal.

În analiza admisibilităţii în principiu a cererii de intervenţie accesorie, potrivit art. 61 alin. (3) C. proc. civ., trebuie avut în vedere interesul propriu al persoanei care solicită să intervină într-un proces aflat în curs de judecată în legătură cu modul de soluţionare a acţiunii principale, deoarece terţul care intervine nu este un simplu apărător al părţii în favoarea căreia intervine, trebuie să aibă, chiar dacă nu pretinde un drept propriu, un interes personal în participarea la judecata procesului ce se desfăşoară între alte persoane.

Având ca reper aceste dispoziţii legale, în contextul factual redat, se constată că în mod corect Curtea de apel nu a reţinut existenţa interesului propriu al persoanei care a formulat cererea de intervenţie accesorie, câtă vreme aspectele invocate în cererea de intervenţie şi reiterate prin cererea de recurs referitoare la apărarea dreptului său de a vedea arborat în spaţiul public steagul cu privire la care s-a formulat cererea de chemare în judecată ce formează obiectul prezentului dosar se subsumează noţiunii de interes a comunităţii etnice din care provine.

În acest sens, în mod corect a reţinut prima instanţă că persoana fizică, respectiv numitul B., nu se prevalează de calitatea de reprezentant al unei minorităţi, nu susţine şi nu poate justifica că ar fi un organism social interesat în sensul art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004, astfel încât nu se poate stabili că acesta justifică un interes personal şi direct, ci doar interesul comunităţii din care face parte.

Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că susţinerile recurentului sunt nefondate, iar instanţa de recurs a pronunţat o încheiere legală.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu prevederile art. 496 C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de intervenientul B., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de intervenientul B. împotriva încheierii din 18 mai 2021 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2018, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 4 noiembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.