Suspension of administrative tax litigation pending resolution of related civil lease validity dispute
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, upholding the Court of Appeal's order to suspend the proceedings and thereby allowing the administrative agency to prevail in maintaining the procedural stay. The dispute concerned an individual enterprise's challenge to an administrative act that rejected its agricultural subsidy application for the 2013 campaign, based on suspected forgeries in multiple land lease contracts, including one under review in a separate pending civil case. The decisive legal basis was Article 413(1)(1) of the Civil Procedure Code, which permits the suspension of proceedings when the resolution of the current case depends on the existence or non-existence of a right that is the subject of another pending judgment; the court determined that the validity of the specific lease contract at issue was inextricably linked to the outcome of the parallel civil litigation, rendering the suspension necessary despite the appellant's argument that the disputed land area was below the threshold for subsidy withdrawal.
Legislator headnote
AI generatedart. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 496 din C. proc. civ; Suspension of administrative tax litigation pending resolution of related civil lease validity dispute: The dispute concerned an individual enterprise's challenge to an administrative act that rejected its agricultural subsidy application for the 2013 campaign, based on suspected forgeries in multiple land lease contracts, including one under review in a separate pending civil case. The decisive legal basis was Article 413(1)(1) of the Civil Procedure Code, which permits the suspension of proceedings when the resolution of the current case depends on the existence or non-existence of a right that is the subject of another pending judgment; the court determined that the validity of the specific lease contract at issue was inextricably linked to the outcome of the parallel civil litigation, rendering the suspension necessary despite the appellant's argument that the disputed land area was below the threshold for subsidy withdrawal.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThis provision provided the legal basis for dismissing the cassation appeal as unfounded in the final order.
Full text
Şedinţa publică din data de 28 octombrie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman, reclamanta Întreprinderea Individuală A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Teleorman, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/11.11.2019 pentru campania agricolă din 2013 şi Deciziei nr. 924/03.03.2020 şi menţinerea deciziilor de plată nr. x/17.10.2013 pentru plata avansului şi nr. x/14.01.2014 pentru plata regulară.
Prin sentinţa 332/16.09.2020 a fost admisă cererea de chemare în judecată, au fost anulate procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 11.11.2019 şi Decizia nr. 924 din 03.03.2020 şi au fost menţinute deciziile de plată nr. x din 17.10.2013 pentru plata avansului şi nr. x din 14.01.2014 pentru plata regulară.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, acesta fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.
2. Soluţia atacată în prezenta cauză
Prin încheierea din data de 8 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a fost suspendată judecata recursului, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2016
3. Cererea de recurs
Împotriva încheierii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs Întreprinderea Individuală A., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii atacate şi trimiterea cauzei la instanţa de recurs pentru continuarea judecăţii.
În motivarea recursului, a arătat că soluţionarea definitivă a dosarului civil nr. x/2016 nu condiţionează soluţionarea plângerii formulate în prezentul dosar împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/11.11.2019, pentru campania agricolă din 2013, ca act administrativ. Acest act administrativ a fost emis în baza notei de control DLAF nr. 1176/01.10.2019 care a constatat că există anumite suspiciuni de fals cu privire la încheierea unor contracte de arendare de către fermier, în sensul că nouă dintre aceste contracte, printre care şi cel care face obiectul dosarului nr. x/2016, nu erau semnate de arendator.
A menţionat că nici cauza penală aflată pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA şi nici cea aflată pe rolul instanţei de drept comun nu pot influenţa dreptul dedus judecăţii, adică anularea/menţinerea actului administrativ emis de APIA Teleorman, întrucât acest act a avut la bază nota de control DLAF cu privire la anumite suspiciuni de fals neconfirmate de vreun organ judiciar şi nicidecum vreo ordonanţă sau hotărâre judecătorească penală sau civilă rămasă definitivă ce poate face ulterior obiectul emiterii unui alt act administrativ.
Dosarul nr. x/2016 are ca obiect contractul de arendare nr. x/06.05.2012 ce vizează o suprafaţă de 1,65 ha, aflată sub limita procentului de 50% din suprafaţa totală arendată, pentru a putea fi retrasă subvenţia agricolă şi acceptată aplicarea instituţiei suspendării.
A concluzionat recurenta că suspendarea în funcţie de soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2016 este nelegală întrucât la baza emiterii actului administrativ nu a stat acţiunea civilă promovată în menţionatul dosar, pe de o parte, iar pe de altă parte, suprafaţa de 1,65 ha ce face obiectul contractului de arendare nr. x/06.05.2012 din dosar nr. x/2016 nu este mai mare decât toleranţa permisă de 50% pentru a permite retragerea subvenţiei agricole potrivit art. 80 alin. (1) din Regulamentul UE, respectiv suspendarea cauzei.
4. Apărările intimatei
Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea încheierii instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, încheierea recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.
În conformitate cu prevederile art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.:
"(1) Instanţa poate suspenda judecata:
1. când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi;"
Înalta Curte constată că obiectul dosarului îl reprezintă cererea reclamantei Întreprinderea Individuală A. privind anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/11.11.2019 pentru campania agricolă din 2013 şi Deciziei nr. 924/03.03.2020 şi menţinerea deciziilor de plată nr. x/17.10.2013 pentru plata avansului şi nr. x/14.01.2014 pentru plata regulară.
În dovedirea dreptului de folosinţă asupra terenului agricol pentru care a fost solicitat ajutorul financiar de către reclamantă, aceasta a anexat mai multe contracte de arendă, printre care şi contractul nr. x/2012 încheiat cu numita B., ce face obiectul analizei de legalitate în cadrul dosarului nr. x/2016, din înscrisurile avute în vedere de instanţă rezultând că sentinţa pronunţată în fond în acest dosar a fost atacată cu apel, nefiind definitivă.
A mai avut în vedere curtea de apel faptul că, în sentinţa recurată, tribunalul a reţinut cu privire la contractele de arendă, printre care şi contractul menţionat anterior, următoarele:
"contractele de arendă nu au fost anulate de instanţele de judecată, deci sunt prezumate a fi valabil încheiate"
Totodată, în recursul declarat împotriva sentinţei, recurenta APIA a arătat că patru dintre contractele de arendă prezentate de reclamantă pentru obţinerea ajutorului financiar şi menţionate în cuprinsul actului administrativ contestat au fost anulate de instanţele de judecată, unele hotărâri fiind definitive, astfel că soluţia pronunţată în fond este nelegală sub acest aspect.
În aceste condiţii, în mod corect s-a apreciat că modul de soluţionare a unora dintre criticile recurentei, referitoare la înlăturarea din ordinea juridică a unora dintre contractele de arendă, este în strânsă legătură cu soluţia ce urmează a fi pronunţată asupra acţiunii în anulare în dosarul nr. x/2016.
Înalta Curte constată că sunt lipsite de relevanţă susţinerile recurentei privind faptul că dosarul nr. x/2016 are ca obiect contractul de arendare nr. x/06.05.2012 ce vizează o suprafaţă de 1,65 ha, aflată sub limita procentului de 50% din suprafaţa totală arendată, pentru a putea fi retrasă subvenţia agricolă şi acceptată aplicarea instituţiei suspendării, nefiind important pentru stabilirea legăturii de cauzalitate cuantumul suprafeţei ce face obiectul contractului de arendare.
Raportat la aspectele deduse judecăţii, Înalta Curte constată că în mod corect instanţa de recurs a reţinut incidenţa prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., ce reglementează suspendarea cauzei, şi a apreciat că este oportună această suspendare, reţinând că este îndeplinită legătura de cauzalitate între modul în care va fi soluţionat dosarul nr. x/2016 şi soluţia ce urmează a se pronunţa asupra recursului declarat împotriva sentinţei nr. 332/16.09.2020.
2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Întreprindere Individuală A., reprezentată de A. împotriva încheierii din data de 8 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Întreprindere Individuală A., reprezentată de A. împotriva încheierii din data de 8 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 28 octombrie 2021.