Securitate collaboration status based on reporting of unauthorized border crossing attempts and listening to prohibited foreign radio broadcasts

Şedinţa publică din data de 28 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 12.12.2018, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat să se aprecieze asupra calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul A..

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1580 din data de 23 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a (veche) contencios administrativ şi fiscal a fost admisă acţiunea şi s-a constatat calitatea de colaborator al Securităţii în privinţa pârâtului A..

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs pârâtul, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia.

În motivarea recursului, a arătat că, deşi a depus la dosarul cauzei o serie de probe materiale care să ateste că situaţia nu este pe deplin reală, instanţa de fond nu le-a verificat în totalitate.

A menţionat că, urmare a expertizei efectuate în cauză, s-a constatat că angajamentul şi patru note informative sunt executate de el, aspect pe care l-a recunoscut, însă în dosar mai există alte note informative în număr mare, fără conţinut relevant, fiind redactate de altă persoană.

A apreciat recurentul că instanţa de fond nu a valorificat în totalitate argumentele şi documentele depuse. Cu privire la cele patru note informative, a arătat recurentul că au fost scrise la îndemnul ofiţerilor. Astfel, a scris personal notele, dar conţinutul lor nu îi aparţine, întrucât nu avea nicio modalitate de a obţine astfel de informaţii.

4. Apărările intimatului

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii, solicitând în subsidiar respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-reclamant, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează să o respingă, având în vedere că motivele de nelegalitate invocate de recurent pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat constatarea calităţii pârâtului A. de colaborator al Securităţii.

Soluţia primei instanţe de admitere a acţiunii este legală, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar pentru că reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente, în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. invocat de recurent vizează, în opinia acestuia, interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Înalta Curte constată că prima instanţă a reţinut în mod corect aspectele de fapt ale cauzei.

Astfel, din analiza înscrisurilor depuse la dosar, a reieşit că pârâtul A. a întocmit şi semnat olograf cu numele real un angajament (dosar nr. x, f. x), nedatat (în antet ofiţerul de legătură trece data de 28.03.1979), din cuprinsul căruia reiese că a preluat numele conspirativ "B.", acesta fiind recrutat în calitate de informator, pentru supravegherea informativă a locurilor şi mediilor frecventate de cetăţeni străini, precum şi a cetăţenilor români semnalaţi ori susceptibili de a intra în relaţii cu cetăţeni străini. A fost scos din reţeaua informativă în 1988 deoarece s-a transferat cu serviciul în comuna Strejeşti, dar şi pentru aport informativ slab.

Instanţa de fond a stabilit calitatea de colaborator a pârâtului, în accepţiunea prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, doar prin raportare la informaţiile furnizate de către acesta fostei Securităţi, în legătură cu intenţiile unor persoane de trece fraudulos frontiera de stat a României şi în legătură cu ascultarea de către cetăţenii români a postului de radio "C." şi colportarea ştirilor ascultate la acest post de radio.

Astfel, prin nota informativă - nedatată de pârât - în antetul căreia ofiţerul de legătură trece data de 12.09.1984, pârâtul a informat Securitatea în legătură cu numitele S.D. şi L.P., respectiv/.../numitele S.D., asistentă medicală la Căminul de copii Slatina/.../şi L.P., învăţătoare la Şcoala generală Catane, com. Schitu/.../au dorit să facă o excursie cu autoturismul x, proprietatea S.D., în Ungaria. Din discuţiile purtate de mine cu M.C., o prietenă apropiată a celei de-a doua, am înţeles că ele urmau să părăsească fraudulos ţara. Menţionez faptul că L.P. este o fire aventuroasă, are rude în oraşul Satu Mare, care vizitează des Ungaria, iar S.D. este, la 29 de ani, celibatară, este tot o fire dubioasă." (dosar nr. x, f. x).

Pe baza informaţiilor furnizate de pârât, ofiţerii din cadrul Securităţii au dispus următoarele:

- Nota ofiţerului:

"Sursa va informa în continuare cu privire la comportarea celor în cauză,/.../. Măsuri: Verificarea la Paşapoarte dacă cele în cauză au solicitat aprobare de plecare în străinătate. Nota în copie la Serv. 7." însemnare marginală,/.../:

"Copie la Serv. 1 şi anunţat Paşapoartele. Am anunţat personal pe Lt. col. D.G.." (dosar nr. x, f. x).

Din cuprinsul notei informative - nedatată de pârât - în antetul căreia ofiţerul de legătură trece data de 16.02.1988, pârâtul a informat Securitatea în legătură cu numitul V.V., respectiv:

"/.../V.V. audiază postul de radio C. si, uneori, mai colportează ştirile audiate. (dosar nr. x, f. x).

Pe baza informaţiilor furnizate de pârâtul A., ofiţerul de legătură din cadrul fostei Securităţi a dispus următoarele:

- Nota ofiţerului:

"Nota se va da în copie spre exploatare Serv. 2." însemnare marginală,/.../:

"Să verificăm la Paşapoarte adeverinţa lui M. şi, dacă se confirmă, facem raport şi cerem aprobare să informăm secretarul Comitetului P.C.R. de la I.P.A.C. să-l atenţioneze ", I.J, (dosar nr. x, f. xv).

Potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, colaborator al Securităţii este "persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (...) Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor".

Astfel, notele informative date de către recurentul-pârât au avut ca urmare anumite măsuri dispuse de ofiţerii care le-au preluat, acestea constând în urmărirea şi supravegherea persoanelor despre care acesta a relatat.

Totodată, instanţa de control judiciar apreciază că informaţiile furnizate de recurentul-pârât au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, iar pentru ca o persoană să fie încadrată în categoria colaboratorilor poliţiei politice nu este necesar ca activitatea acesteia să fi adus efectiv atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, fiind suficient ca ea să fi fost îndreptată împotriva acestor drepturi şi libertăţi şi să fi fost de natură, aptă să le aducă atingere.

Înalta Curte subliniază că reţinerea calităţii de colaborator al Securităţii nu este condiţionată de producerea unor repercusiuni împotriva persoanelor denunţate.

Contrar susţinerilor recurentului-pârât, acesta a adus atingere dreptului la liberă circulaţie şi dreptului la viaţă privată a persoanelor vizate de informările sale, cele două drepturi fiind garantate de art. 12 şi art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice din 16.12.1966, publicat în Buletinul Oficial al RSR din 20.11.1974 prin Decretul de ratificare nr. 212/31.10.1974. Potrivit art. 49 pct. 2 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, pentru fiecare stat care va ratifica sau adera la acesta, Pactul va intra în vigoare la 3 luni de la data depunerii instrumentului de ratificare la Secretariatul ONU. Aşadar, pentru România, Pactul a intrat în vigoare la 19.03.1975, documentul de ratificare fiind depus la data de 19.12.1974.

Prin urmare, chiar dacă prin Constituţia de la 1965, cu modificările aduse acesteia prin legile ulterioare, nu era prevăzută expres garantarea dreptului la liberă circulaţie şi la viaţă privată, aceste garanţii erau oferite de Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice din 16.12.1966, act internaţional ratificat şi de Republica Socialistă România prin Decretul nr. 212/1974 şi în vigoare în RSR din 19.03.1975.

Pe de altă parte, trebuie menţionat că Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a fost ratificată de România la 14 decembrie 1955, iar printre drepturile garantate de aceasta sunt drepturile civile - dreptul la viaţă, libertatea şi securitatea persoanei, libera circulaţie.

Or, îngrădirea drepturilor în discuţie prin activităţile întreprinse de recurentul-pârât s-a realizat tocmai prin informările întocmite de acesta, fiind binecunoscut faptul că în perioada comunistă intenţia unor persoane de a emigra, ca modalitate de exercitare a dreptului la liberă circulaţie, reprezenta, aşa cum a arătat practica judiciară în această materie, o atitudine potrivnică regimului comunist, indiferent de motivul care ar fi determinat o astfel de decizie.

Totodată, instanţa de fond a reţinut în mod corect că ascultarea emisiunilor posturilor de radio interzise înainte de 1989, în special a postului de radio "C.", constituia un act de sfidare a regimului comunist, precum şi faptul că, înainte de anul 1989, postul de radio "C." a avut în permanenţă o poziţie anticomunistă, fiind atent monitorizat de organele de Securitate, iar ascultarea emisiunilor acestui post de radio constituia un act de sfidare a regimului.

Audierea şi eventual colportarea ştirilor transmise de acest post de radio reprezentau atitudini potrivnice regimului comunist, întrucât persoanele semnalate de recurentul-pârât ca ascultătoare ale unor programe de ştiri sportive, aparent inofensive şi fără implicaţie politică, au intrat în atenţia ofiţerilor de Securitate, care au dispus exploatarea informaţiei prin trasarea de sarcini şi măsuri.

În aceste condiţii, în mod corect a constatat prima instanţă că şi cea de-a doua condiţie legală este îndeplinită în cauză, deoarece nu se poate susţine că furnizarea unor informaţii de asemenea natură nu a fost făcută conştient, recurentul-pârât având reprezentarea clară a faptului că relatări precum cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări.

Prin urmare, Înalta Curte constată că, în speţă, în mod corect s-a apreciat că activitatea recurentului-pârât a fost aceea de colaborator al Securităţii, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 1580 din data de 23 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a (veche) contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 1580 din data de 23 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a (veche) contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 28 octombrie 2021.