Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 5099/2021 AI generated

University teaching certification costs: Appeal against costs award dismissed, maintaining obligation for defendant to pay litigation expenses

Case Number Decizia nr. 5099/2021
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, thereby upholding the lower court's order for the defendant to pay the claimant's litigation costs. The case involved a dispute over the refusal to issue a university teaching certification, where the claimant's action had become moot because the defendant, a state ministry, issued an order recognizing the claimant's entitlement during the pending litigation. The defendant appealed the award of 4,000 RON in legal costs, arguing that they did not lose the case and were not at fault. The court held that the defendant remained liable for the costs under Article 453(1) of the Code of Civil Procedure due to procedural fault, as the defendant failed to satisfy the claimant's claims by the first hearing and only recognized the debt approximately two years after the lawsuit was filed, failing to meet the exemption criteria of Article 454.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 453 alin. (1) din C. proc. civ, art. 454 din C. proc. civ, art. 496 din C. proc. civ; University teaching certification costs: Appeal against costs award dismissed, maintaining obligation for defendant to pay litigation expenses: Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs pârâtul, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului şi respingerea capătului de cerere cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată.

Keywords

AI generated
liability for costs civil dispute action for debt recognition state obligation order to pay e-justice

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 28 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara la data de 28.06.2016 sub nr. x/2016 şi completată la data de 19.09.2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice prin Direcţia Generală Învăţământ Universitar şi Direcţia Titluri Universitare, anularea Deciziei Consiliului General al CNATDCU din data de 04.12.2015, referitoare la propunerea de neacordare a atestatului de abilitare în domeniul Fizica reclamantului ca fiind nelegală şi neîntemeiată, şi pe cale de consecinţă, obligarea pârâtei la acordarea atestatului de abilitare, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa nr. 271 din 31 octombrie 2016 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a respins acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice prin Direcţia Generală Învăţământ Universitar şi Direcţia Titluri Universitare, având ca obiect anularea Deciziei Consiliului General al CNATDCU din 04.12.2015 şi a Rezoluţiei Consiliului General al CNATDCU din 26.05.2016, cu referire la persoana reclamantului.

Prin decizia civilă nr. 1001/28.02.2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul formulat de A. împotriva sentinţei nr. 271 din 31 octombrie 2016 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara la data de 06.06.2019 sub număr unic de dosar x/2016

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 205 din 26 iunie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă ca rămasă fără obiect acţiunea formulată de reclamant.

A fost obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată către reclamant, în cuantum de 4000 RON, reprezentând onorariu avocat.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs pârâtul, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului şi respingerea capătului de cerere cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului, recurentul a arătat că, în ceea ce priveşte culpa procesuală, reclamantul a depus acţiunea în perioada în care contestaţia împotriva deciziei atacate se afla în soluţionare, astfel că nu sunt incidente prevederile art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., instituţia recurentă nefiind în întârziere.

Totodată, cum în speţă recurentul nu a pierdut procesul, acţiunea reclamantului fiind respinsă ca rămasă fără obiect, cheltuielile de judecată revin reclamantului.

4. Apărările intimatului

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Recurentul-pârât Ministerul Educaţiei Naţionale a invocat greşita interpretare şi aplicare a prevederilor art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., arătând că instituţia nu se afla în întârziere şi că nu a pierdut procesul, acţiunea reclamantului fiind respinsă ca rămasă fără obiect.

Potrivit art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., "(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată."

Înalta Curte reţine că temeiul acordării cheltuielilor de judecată îl reprezintă culpa procesuală, astfel că respingerea acţiunii ca rămasă fără obiect nu înlătură obligaţia pârâtului de la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâtul este în culpă procesuală când cererea reclamantului este admisă în tot sau în parte ori dacă îşi execută obligaţiile pe parcursul procesului şi cererea reclamantului este respinsă ca rămasă fără obiect.

Ca urmare, recurentul-pârât ce şi-a executat cu întârziere obligaţiile, pe parcursul procesului declanşat de reclamant, respectiv la aproximativ doi ani după declanşarea litigiului de faţă, este în culpă procesuală, intimatul-reclamant fiind îndreptăţit la recuperarea cheltuielilor de judecată.

În speţa de faţă, se constată că recurentul-pârâtul a emis ordinul nr. 4262 prin care a recunoscut pretenţia reclamantului la 08.08.2018, pe parcursul derulării litigiului, acţiunea fiind înregistrată iniţial pe rolul instanţei la 28.06.2016.

Înalta Curte are în vedere şi faptul că cheltuielile de judecată solicitate reprezintă onorariu avocaţial solicitat în primul ciclu procesual, precum şi faptul că nu este îndeplinită situaţia privind exonerarea de la plată prevăzută de art. 454 din C. proc. civ., respectiv pârâtul nu a recunoscut pretenţiile reclamantului până la primul termen de judecată, având în vedere stadiul dosarului nr. x/2016- fond după casare.

În concluzie, Înalta Curte constată că toate criticile recurentului sunt neîntemeiate şi că instanţa de fond a realizat o corectă aplicare şi interpretare a dispoziţiilor legale incidente cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Ministerul Educaţiei Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 205 din data de 26 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Educaţiei Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 205 din data de 26 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 28 octombrie 2021.