Refusal of technical expert evidence and insufficient reasoning in compensation calculation under Natura 2000 fish farming regulations

Şedinţa publică din data de 27 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Acţiunea judiciară

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin Direcţia Generală Pescuit (DG Pescuit) - Autoritatea de Management pentru POPAM, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună:

- anularea parţială a Notificărilor nr. x/02.08.2017 şi nr. y/24.10.2017, ambele emise de autoritatea pârâtă;

- obligarea pârâtului la plata sumei de 1.235.285,81 RON, reprezentând compensaţie cuvenită conform contractului de finanţare nr. x/14.03.2017 încheiat între părţi.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 9394 din 13.07.2018, a respins acţiunea reclamantei, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., care a solicitat casarea acesteia şi, în urma rejudecării cauzei, admiterea acţiunii şi obligarea intimatului la plata sumei de 1.174.560 RON, reprezentând compensaţia integrală a pierderilor.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., recurenta a susţinut faptul că sentinţa contestată este insuficient motivată, cuprinde argumente contradictorii şi a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

În dezvoltarea acestor motive de casare au fost formulate de către recurentă critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.

Instanţa de fond a concluzionat în sensul că notificările contestate în cauză sunt legale şi temeinice, însă nu a analizat criticile de nelegalitate formulate de societate cu privire la neacceptarea modalităţii de calcul a compensaţiei.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa în mod eronat a arătat faptul că la calculul compensării au fost luate în considerare unele aspecte, cum ar fi: consumul direct de peşte, activităţile naturale a avifaunei acvatice, bolile, numărul mare de păsări ihtiofage, prezenţa unor specii de păsări consumatoare de furaje. În realitate, aceste aspecte au fost evidenţiate în acţiunea introductivă de instanţă, ca urmare a faptului că autoritatea intimată a înlocuit în calculul producţiei prezumate greutatea medie prognozată cu greutatea medie obţinută.

Recurenta arată faptul că înlocuirea în momentul efectuării calculului producţiei prezumate sau prognozate a greutăţii prognozate de specialistul în acvacultură cu greutatea medie obţinută nu se regăseşte în cuprinsul Ghidului şi este în măsură să diminueze artificial nivelul compensaţiilor. Mai mult decât atât, este în contradicţie chiar cu aspectele reţinute de către instanţă care precizează faptul că acest Ghid nu cuprinde un model de calcul al producţiei prognozate, motiv pentru care el este responsabilitatea exclusivă a specialistului în acvacultură.

Raportul prezentat de societate a fost elaborat de către "Staţiunea de cercetare -dezvoltare pentru piscicultură Nucet", din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice B., instituţie deţinută în integralitate de Statul român, care dispune de ingineri şi cercetători ştiinţifici în domeniul pisciculturii şi acvaculturii, cu mare expertiză în domeniu. Aceasta este instituţia care a determinat şi cuantumul pierderilor, prin raportare la producţia prognozată, iar nu la producţia realizată.

Recurenta susţine că argumentele prezentate de emitent în notificările contestate pentru a justifica reducerea compensaţiei nu se regăsesc în Ghidul solicitantului, iar această critică de nelegalitate nu a fost analizată de către instanţă.

În opinia sa, în mod greşit instanţa a concluzionat în sensul că în calculul compensaţiei aferente anului 2016 nu au fost incluse şi pierderile aferente puietul de şalău, fără a avea în vedere tabelele indicate în cererea de rambursare la pag. 51, 53 şi 55.

Mai mult decât atât, instanţa a respins cererea societăţii de administrare a probei cu expertiză tehnică în piscicultură şi acvacultură care ar fi fost în măsură să clarifice dacă aspectele prezentate în cererea de rambursare corespund realităţii, prevederilor Ghidului solicitantului, precum şi practicilor curente în domeniul pisciculturii.

În fine, recurenta menţionează şi faptul că cererea de rambursare aferentă anului 2017 a fost integral acceptată de către intimat, deşi metodologia de elaborare a fost identică şi au fost depuse aceleaşi documente ca cele prezentate în cauza de faţă. Acest aspect probează, în concepţia sa, temeinicia susţinerilor făcute în cererea de chemare în judecată.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POPAM a formulat întâmpinare în care a invocat excepţia nulităţii recursului, întrucât nu cuprinde critici care ar putea fi încadrate în motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ. În subsidiar, intimatul a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările expuse la dosar.

5. Soluţia instanţei de recurs

5.1. Referitor la excepţia nulităţii recursului

Intimatul a invocat excepţia nulităţii recursului, întrucât acesta nu cuprinde veritabile critici de nelegalitate ce pot fi circumscrise cazurilor de casare reglementate de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Conform dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Analizând conţinutul recursului depus de reclamantă, Înalta Curte apreciază că acesta cuprinde critici de nelegalitate ce pot fi subsumate motivelor de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ. Mai precis, recurenta a făcut referire la insuficienta motivare a hotărârii judecătoreşti pronunţate, la existenţa în cuprinsul acesteia a unor considerente contradictorii, la încălcarea dreptului la apărare prin refuzul de administrare a probatoriului necesar pentru stabilirea corectă a situaţiei de fapt deduse judecăţii. Ca atare, Înalta Curte va respinge excepţia nulităţii recursului.

5.2. Consideraţii generale

În fapt, recurenta S.C. A. S.R.L. a depus cererea de finanţare în cadrul apelului nr. 1, Măsura 11.10, deschis în perioada 08.08.2016 - 07.10.2016, cerere înregistrată cu codul SMIS 105238, pentru Proiectul cu titlul "Compensarea pierderilor de venit cauzate de respectarea restricţiilor şi cerinţelor de management, aferente sit Natura 2000, în amenajarea A.".

Prin Notificarea nr. x/19.01.2017, solicitantul a fost informat asupra rezultatului evaluării tehnico-economice a Proiectului, a punctajului obţinut în urma acestei etape, precum şi a calculului pierderilor aferente pentru anii 2014 şi 2015, precum şi a pierderilor estimate pentru anii 2016 şi 2017.

Prin Notificarea nr. x/17.02.2017, a fost soluţionată contestaţia administrativă depusă de solicitant cu privire la rezultatul evaluării Proiectului.

Între recurentă, în calitate de beneficiar al finanţării nerambursabile din POP 2007-2013, şi MADR - DGP - POPAM, în calitate de autoritate de management, a fost încheiat contractul de finanţare nerambursabilă nr. 64/14.03.2017 pentru Proiectul anterior nominalizat.

Conform prevederilor art. 1.3 din contractul de finanţare, AM se angajează să plătească finanţarea nerambursabilă, la termenele şi în condiţiile prevăzute în prezentul contract şi în conformitate cu legislaţia europeană şi naţională aplicabile acestuia.

La art. 3.1 din acelaşi contract se precizează faptul că valoarea sa totală este de 4.699.492,35 RON, după cum urmează:

- 2014 - 1.107.404,33 RON (valoarea totală aprobată);

- 2015 - 1.242.966,80 RON (valoare totală aprobată);

- 2016 - 1.174.560,61 RON (valoare totală estimată);

- 2017 -1.174.560,61 RON (valoare totală estimată).

Potrivit dispoziţiilor art. 2 din Anexa nr. 1 lit. d) la contractul de finanţare:

1. Plata compensaţiei anuale se va face în baza cererii de finanţare depuse şi a dosarului administrativ aferent, pentru perioada 2014-2017, inclusiv, precum şi a cererilor de plată, după cum urmează:

a) o cerere de plată pentru anii 2014 şi 2015, care se va depune în maximum 30 de zile calendaristice de la semnarea contractului de finanţare;

b) o cerere de plată pentru fiecare an, respectiv pentru anul 2016 şi pentru anul 2017, inclusiv, după încheierea anului şi depunerea bilanţului contabil.

De asemenea, în alin. (3) al art. 3 din Anexa nr. 1 lit. d) la contractul de finanţare nr. x/14.03.2017 se precizează: "Compensaţia calculată şi aprobată pentru anul 2016, respectiv anul 2017 nu poate depăşi valoarea menţionată la art. 2 alin. (2) din prezenta Anexă."

Cu adresa nr. x/15.03.2017, recurenta a depus dosarul primei cereri de plată aferente anilor 2014 şi 2015 în valoare de 2.350.371,13 RON. Cererea a fost autorizată la plată la valoarea solicitată, respectiv cea prevăzută în contractul de finanţare.

Cu adresa nr. x/17.07.2017, recurenta a depus la C. dosarul cererii de plată nr. x la contractul de finanţare în discuţie prin care a solicitat plata compensaţiei în sumă de 1.236.285,81 RON, valoare care depăşeşte cuantumul compensaţiei stabilit în contractul de finanţare, respectiv de 1.174.560,61 RON.

Prin Notificarea nr. x/02.08.2017, recurenta a fost înştiinţată asupra faptului că valoarea cererii de plată nr. x/17.07.2017 în cuantum de 1.236.285,81 RON a fost diminuată cu:

- 61.725,20 RON, conform art. 3 alin. (3) Anexa 1 lit. d) la contract, ca urmare a depăşirii valorii maxime aferente anului 2016 stabilită în contractul de finanţare x/14.03.2017;

- 612.651,95 RON, potrivit Raportului de vizită în teren nr. x/17.07.2017 şi Analizei Raportului de evaluare a pierderilor şi calculului compensaţiilor pentru pierderi de venit în urma desemnării zonelor Natura 2000, realizată în baza documentelor depuse de către beneficiar în cadrul cererii de plată nr. 2.

În conformitate cu capitolul II, art. 6 alin. (3) din Anexa 1 lit. d) la contractul de finanţare, valoarea aferentă anului 2016 a fost redusă, suma totală autorizată la plată fiind de 561.908,66 RON.

Prin adresa nr. x/17.08.2017, recurenta a solicitat, în conformitate cu pct. 8.4.2.7. din Manualul de procedură pentru verificarea, autorizarea şi plata cheltuielilor solicitate la rambursare - cod M15 e.ll.r.l - reverificarea cererii de plată nr. x/17.07.2017 .

Prin adresa nr. x/24.10.2017, recurenta a fost înştiinţată asupra rezultatului reverificării Raportului de evaluare a pierderilor de venit aferente anului 2016 din care a reieşit o valoare mai mică cu 43.213,73 RON decât cea din primul raport, respectiv de 518.694,928 RON. În motivarea deciziei, emitentul a arătat că diminuarea a rezultat ca urmare a faptului că, din eroare, în raportul iniţial au fost calculate pierderi de venit şi pentru specia şalău, specie pentru care beneficiarul nu a solicitat compensaţii.

Prin adresa nr. x/30.10.2017, înregistrată la AMPOPAM cu nr. x/30.10 2017, recurenta a solicitat reevaluarea cererii de plată nr. x, iar, prin adresa nr. x/12.12.2017, aceasta a fost înştiinţată că cererea nu mai poate face obiectul unei noi reverificări, deoarece procedura aplicabilă Proiectului nu o permite.

Aşa cum s-a prezentat la pct. 1 din decizia de faţă, recurenta a dedus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ Notificările nr. x/02.08.2017 şi nr. y/24.10.2017, ambele emise de autoritatea intimată.

Prima instanţă a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamantei, soluţie care nu este împărtăşită de instanţa de control judiciar.

5.3. Referitor la recurs

Reevaluând materialul probator administrat în cauză prin prisma cadrului normativ aplicabil şi răspunzând la criticile formulate în cadrul memoriului de recurs, ce pot fi subsumate motivelor de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ., dar şi la apărările intimatului din cadrul întâmpinării depuse la dosar, instanţa de control judiciar constată următoarele:

5.3.1. Motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. ("când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii")

Motivul de casare în discuţie are în vedere neregularităţi procedurale, precum şi nerespectarea unor principii fundamentale care guvernează desfăşurarea procesului, în speţă, principiul dreptului la apărare şi principiul dreptului la un proces echitabil.

Recurenta invocă încălcarea celor două principii anterior nominalizate în condiţiile în care instanţa de fond a respins în mod nelegal cererea sa referitoare la încuviinţarea probei cu expertiză tehnică în domeniul pisciculturii şi acvaculturii care ar fi fost în măsură să clarifice dacă aspectele prezentate în cererea de rambursare corespund realităţii faptice, prevederilor din Ghidul solicitantului, precum şi practicilor curente în domeniul pisciculturii.

Înalta Curte constată că recurenta a solicitat în faţa instanţei de fond administrarea probei cu expertiza anterior arătată cu obiectivele prezentate la dosar, iar instanţa a respins proba, apreciind că nu este utilă soluţionării cauzei.

Instanţa de control judiciar reţine că judecătorul fondului cauzei a respins cererea recurentei de administrare a probei cu expertiză cu încălcarea normelor de procedură ce reglementează desfăşurarea procesului, întrucât această probă era necesară în raport de circumstanţele cauzei. Mai precis, prin intermediul acestei probe se prezenta instanţei opinia unui specialist asupra documentaţiei existente la dosar în vederea stabilirii corecte a situaţiei de fapt cu privire la care instanţa urma a aplica normele de drept material.

Relevante în acest sens sunt dispoziţiile art. 330 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora administrarea probei cu expertiză tehnică judiciară este necesară ori de câte ori în cauză se impune opinia unui specialist într-un anumit domeniu.

În concret, administrarea probei cu expertiză tehnică în domeniul pisciculturii şi acvaculturii era necesară pentru soluţionarea cauzei, întrucât părţile au poziţii contradictorii cu privire la aplicarea algoritmului de calcul prevăzut de Ordinul MADAR nr. 211/2017 pentru aprobarea Ghidului solicitantului Măsurii II.10 "Acvacultura care furnizează servicii de mediu" din Programul Operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020.

Astfel, intimatul susţine faptul că în cadrul Raportului de evaluare a pierderilor şi de calcul al compensaţiilor pentru pierderile de venit în urma desemnării zonelor Natura 2000, anexă la Notificarea nr. x/02.08.2017, evaluarea pierderilor şi calculul compensaţiilor s-a realizat în funcţie de criteriile stabilite prin Ghidul solicitantului; mai precis, evaluarea făcută cuprinde analiza lunară a ritmului de creştere al materialului piscicol populat în fermă, analiza rapoartelor de populare şi de producţie în anul 2016, analiza producţiei, nedeterminată fizic şi valoric, înregistrată în contabilitate la data de 31.12.2015, a bilanţului contabil însoţit de contul de profit şi de pierdere şi balanţele de verificare pentru anul 2016, a planurilor de producţie întocmite pentru anul 2016 pentru fiecare bazin utilizat în cadrul procesului tehnologic, a rapoartelor de populare în primăvară pentru anul 2016, a proceselor-verbale întocmite cu ocazia pescuitului de control în anul 2016, a situaţiei consumului de furaje, a facturilor de achiziţie pentru puiet şi furaje, precum şi a centralizatorului livrări material piscicol în anul 2016.

De asemenea, intimatul opinează în sensul că stabilirea pierderilor suferite de către recurentă, din perspectiva criteriilor menţionate de aceasta, ar fi de natură să determine cuantificarea aleatorie şi eventuală a prejudiciului încercat de societate, pe baza unei situaţii de fapt ipotetice, a cărei existenţă nu poate fi stabilită pe baza unor criterii obiective în condiţiile legii.

La rândul său, recurenta susţine faptul că atât autoritatea intimată - la momentul evaluării cererii de plată - cât şi prima instanţă nu au ţinut seama de concluziile Raportului prezentat de societate care a fost elaborat de către "Staţiunea de cercetare -dezvoltare pentru piscicultură Nucet", din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice B.. Acest raport a însoţit cererea de finanţare depusă de parte.

Aşadar, prin probatoriul propus, recurenta a dorit să demonstreze faptul că a respectat cerinţele din Ghidului solicitantului aferent cererii sale de plată. În atare situaţie, opinia unui specialist, cu cunoştinţe în domeniul pisciculturii şi acvaculturii era necesară pentru stabilirea corectă a situaţiei de fapt. Instanţa de fond era ţinută să stabilească motivat care dintre cele două teze propuse de către părţi reflectă realitatea.

Instanţa de control judiciar apreciază că judecătorul fondului, procedând la respingerea probei solicitate de recurentă, anterior arătate, a încălcat dreptul la apărare al acesteia, precum şi principiul contradictorialităţii.

În acelaşi timp, instanţa a nesocotit şi prevederile art. 22 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora: "Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.

Minima motivare a instanţei de fond în ceea ce priveşte respingerea probei solicitate de recurentă apare ca fiind insuficientă din perspectiva aspectelor ce se impuneau a fi clarificate în speţa de faţă.

Or, dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă observaţiile părţilor sunt corect examinate de către instanţă, care are, în mod necesar, obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor de probă şi argumentelor invocate de părţi.

În consecinţă, Înalta Curte apreciază că este fondat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În aceste condiţii, vătămarea procesuală cauzată prin încălcarea dreptului la apărare nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru a se asigura părţilor accesul la dublul grad de jurisdicţie, ca garanţie a legalităţii şi temeiniciei hotărâre judecătoreşti ce va fi dată în cauză.

Prin urmare, pentru clarificarea situaţiei de fapt, respectiv a aspectelor aflate în divergenţă, instanţa de trimitere urmează să procedeze la încuviinţarea probei cu expertiză tehnică în piscicultură şi acvacultură.

5.3.2. Motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.: ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta nu îndeplineşte exigenţele menţionate de textul legal mai sus citat.

Judecătorul fondului nu a clarificat aspectele esenţiale ale speţei, ci doar s-a rezumat să prezinte cadrul normativ aplicabil pentru dezlegarea problemei de drept litigioase, poziţia părţilor, fără însă a prezenta argumentele pentru care nu îşi însuşeşte concluziile din Raportul prezentat de societate care a fost elaborat de către "Staţiunea de cercetare-dezvoltare pentru piscicultură Nucet", din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice B. şi fără a răspunde la susţinerile recurentei din acţiunea dedusă judecăţii.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că este fondat şi motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

5.4. În raport cu această soluţie, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analizarea criticilor de nelegalitate subsumate motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., acestea urmând a fi avute în vedere de către instanţa de trimitere cu ocazia judecării cauzei.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 şi art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Admite recursul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 9394 din 13 iulie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 27 octombrie 2021.