Broadcasting penalty upheld for minor protection breach: no exception to absolute ban on high-intensity psychological violence despite visual warnings

Şedinţa publică din data de 27 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 21.10.2019, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, anularea deciziei CNA nr. 840/26.09.2019 şi, pe cale de consecinţă, exonerarea sa de la plata amenzii aplicate, în cuantum de 35.000 RON.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 369 din 5 iunie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 369 din 5 iunie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., prin care a solicitat admiterea căii de atac, casarea sentinţei recurate, cu consecinţa anulării deciziei contestate şi exonerarea sa de la plata amenzii.

În susţinerea recursului, recurenta-reclamantă a arătat că deşi instanţa de fond a descris în mod corect situaţia de fapt, aceasta a reţinut doar poziţia exprimată de intimata-pârâtă, iar cele reţinute de judecătorul fondului nu reflectă realitatea, deoarece postul de televiziune a respectat întocmai prevederile legale aplicabile în speţă, fiind respectate dispoziţiile art. 39 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 şi prevederile art. 29 alin. (2) din Decizia CNA nr. 220/2011. Astfel, pe durata difuzării imaginilor respective a existat atenţionarea grafică "Atenţie, imagini care vă pot afecta emoţional", respectiv "Înregistrări cu puternic impact emoţional", aşa încât, soluţia instanţei de fond este una eronată în opinia sa.

În drept a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în recurs

Intimatul-pârât Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a depus întâmpinare la cererea de recurs prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate ca fiind legală şi temeinică.

5. Răspunsul la întâmpinare

Recurenta-reclamantă a transmis răspunsul la întâmpinare, prin care a reiterat, în esenţă, aceleaşi aspecte prezentate prin memorial de recurs.

6. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 14 ianuarie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 27 octombrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

7. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Prin decizia nr. 840/26.09.2019 emisă de Consiliul Naţional al Audiovizualului s-a dispus sancţionarea reclamantei A. cu amendă în cuantum de 35.000 RON, pentru încălcarea prevederilor art. 39 alin. (2) din Legea nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, s-a reţinut potrivit constatărilor din raportul de monitorizare, că, pe parcursul zilei de 30.07.2019, postul B. (ce aparţine A.) a difuzat, în cadrul mai multor ediţii de ştiri, stenogramele convorbirilor C. cu operatorul sau cu poliţistul de la numărul de urgenţe 112, stenograme citite de angajaţi ai postului de televiziune şi însoţite de textul acestora titrat pe ecran. În acest context, pe parcursul ediţiei emisiunii "Jurnalul de seară" de la ora 20:00, s-a difuzat şi înregistrarea audio originală a convorbirii de la 112, înregistrare care a conţinut vocea minorei, aflată într-o situaţie dramatică şi critică, apreciindu-se că această modalitate de difuzare contravine grav prevederilor legale care reglementează obligaţia radiodifuzorului de a asigura protecţia minorilor în cadrul programelor.

În acest context, instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu o cerere, prin care reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului, a solicitat anularea deciziei nr. 840/26.09.2019 emise de pârât, cu consecinţa exonerării sale de la plata amenzii în cuantum de 35.000 RON.

Prin sentinţa recurată s-a respins acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., aceasta înţelegând să exercite calea de atac a recursului din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a cărui incidenţă nu poate fi reţinută în cauză.

Reţine Înalta Curte că potrivit art. 39 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 "(1) Este interzisă difuzarea, în cadrul serviciilor de programe de televiziune şi de radiodifuziune, de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special programele care conţin pornografie sau violenţă nejustificată. (2) Difuzarea în serviciile de televiziune şi de radiodifuziune a programelor care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor se poate face numai dacă, prin alegerea intervalului orar de difuzare, prin codare sau ca efect al altor sisteme de acces condiţionat, se asigură faptul că minorii din zona de transmisie, în situaţii normale, nu pot auzi sau vedea emisiunile respective. (3) Difuzarea într-o formă necodată sau fără alte măsuri tehnice de restricţionare a accesului a programelor prevăzute la alin. (2) se poate face numai după prezentarea unei atenţionări acustice sau grafice, pe toată durata programului asigurându-se prezenţa unui simbol vizual de avertizare".

De asemenea, art. 18 din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, care clasifică programele audiovizuale din punct de vedere al protecţiei minorilor şi detaliază condiţiile în care acestea pot fi difuzate, prevede că "(1) Nu pot fi difuzate în intervalul orar 6:00-23:00 producţii care prezintă: a) violenţă fizică, psihică sau de limbaj, în mod repetat sau cu un grad mare de intensitate sau gravitate (...)".

Totodată, conform art. 29 din acelaşi Cod, "(1) Programele de ştiri şi de actualităţi se supun cerinţelor de protecţie a minorilor şi vizionării în familie. (2) Înainte de difuzarea unor imagini şocante, a unor scene de violenţă sau cu impact emoţional negativ care pot impresiona în mod neplăcut telespectatorii, aceştia vor fi avertizaţi verbal: «Atenţie! Imagini care vă pot afecta emoţional», menţiune ce va fi şi afişată static şi lizibil; radiodifuzorii nu pot prezenta scene de violenţă în mod repetat în cadrul aceleiaşi producţii audiovizuale".

Din interpretarea acestor dispoziţii legale rezultă că interdicţia instituită de art. 18 din Codul audiovizual, de a difuza, în intervalul orar 6:00-23:00 producţii care prezintă violenţă psihică cu un grad mare de intensitate sau gravitate, se impune şi în cazul programelor de ştiri şi de actualităţi, întrucât prevederile art. 29 alin. (2) din Cod nu instituie în favoarea programelor de ştiri şi de actualităţi o excepţie de la restricţiile pe care le impun cerinţele de protecţie a minorilor.

Analizând hotărârea recurată din această perspectivă, Înalta Curte constată că instanţa de fond a aplicat în mod corect normele de drept material incidente în speţă, reţinând că înregistrarea menţionată intră în categoria vizată de prevederile art. 18 alin. (1) lit. a) din Codul audiovizual.

Astfel, nu pot fi primite susţinerile recurentei referitoare la respectate dispoziţiile art. 29 alin. (2) din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, câtă vreme, înregistrarea litigioasă intră în categoria vizată de dispoziţiile art. 18 alin. (1) lit. a) din Codul audiovizual, care, alături de celelalte dispoziţii din Cod, interzice expres "producţiile" care "prezintă" violenţă cu un grad mare de intensitate sau gravitate, cerinţă satisfăcută în speţă, prin difuzarea în cadrul emisiunii "Jurnalul de seară" a unei înregistrări conţinând violenţă psihică de înalt nivel.

În al doilea rând, din conţinutul hotărârii atacate rezultă că această critică a fost invocată şi analizată de prima instanţă care, în mod corect a reţinut că aceste dispoziţiile nu constituie o excepţie de la interdicţia instituită de art. 18 alin. (1) lit. a) din Codul audiovizual.

Înalta Curte nu poate avea în vedere nici alegaţiile recurentei referitoare la reţinerea de către prima instanţă doar a poziţiei exprimate de intimata-pârâtă, întrucât, este evident, din analiza conţinutului hotărârii, că instanţa a analizat în detaliu apărările şi susţinerile ambelor părţi.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor invocate de recurentă, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 369 din 5 iunie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 octombrie 2021.