Territorial jurisdiction for public institutions challenging financial corrections under Article 10(3) of Law 554/2004
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction, assigning exclusive competence to the Bucharest Court of Appeal, Second Administrative and Tax Division, thereby reversing the Gorj Court's declination of the case. The dispute arose when a public urban authority, acting as a beneficiary rather than an administrative authority, challenged a 25% financial correction note and a subsequent decision issued by a central ministry regarding a regional operational program contract. The legal issue centered on the interpretation of Article 10(3) of Law No. 554/2004, where the Court held that when a public institution acts as the plaintiff in administrative litigation, it must address the court at the defendant's domicile, irrespective of whether the public entity is suing as an injured party or an issuing authority. Consequently, the Court applied the exclusive territorial jurisdiction rule for public institution plaintiffs, rejecting the argument that the specific context of challenging financial corrections altered the statutory baseline for determining the competent court.
Legislator headnote
AI generatedart. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011; Territorial jurisdiction for public institutions challenging financial corrections under Article 10(3) of Law 554/2004: Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut în esenţă că, în ipoteza în care instanţa de contencios administrativ este sesizată în temeiul art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 de o persoană juridică de drept public, acesta nu acţionează in regim de putere publică, astfel că este competentă instanţa de la sediul beneficiarului reclamant.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 27 octombrie 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 22 decembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Ţicleni, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional 2014 - 2020, a solicitat anularea Notei de neconformitate nr. x din 26 august 2020, emisă de Direcţia Generală Programul Operaţional Regional Bucureşti - Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud - Vest Oltenia, privind corecţia financiară de 25 % aplicată la valoarea contractului nr. x din 13 februarie 2020, a Deciziei nr. 450 din 17 noiembrie 2020, emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiei din cadrul aceleiaşi instituţii şi, implicit, declararea valorii aferente, în cuantum de 287.950.000 RON, ca fiind cheltuială eligibilă.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa civilă nr. 172 din 5 martie 2021, Tribunalul Gorj a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, care instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului, în situaţia în care reclamant este o autoritate publică, aşa cum este ipoteza dedusă judecăţii. Având în vedere că sediul pârâtului Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei este în municipiul Bucureşti, din perspectiva competenţei teritoriale, Tribunalul Bucureşti este competent să judece cauza.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 15.04.2021, sub acelaşi număr de dosar.
2.2. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa civilă nr. 3635 din 28 mai 2021, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut în esenţă că, în ipoteza în care instanţa de contencios administrativ este sesizată în temeiul art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 de o persoană juridică de drept public, acesta nu acţionează in regim de putere publică, astfel că este competentă instanţa de la sediul beneficiarului reclamant.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
În cauză, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Ţicleni a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 şi ale Legii nr. 554/2004, prin care a solicitat anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 450/17.11.2020, emisă de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, precum şi a Notei de neconformitate nr. x/26.08.2020.
Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă vizează aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, instanţele aflate în conflict exprimând opinii diferite în ceea ce priveşte consecinţele pe care le atrage încadrarea reclamantului instituţie publică în categoria persoanelor vătămate prin actele administrative contestate, asupra instanţei competente să judece cauza.
Înalta Curte reţine că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanţei:
"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."
De asemenea, Înalta Curte are în vedere că reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Ţicleni are calitatea de instituţie publică, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, care include în această sintagmă comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora.
Înalta Curte constată că legiuitorul a instituit o competenţă teritorială exclusivă, stabilind că, în situaţia în care reclamantul din cauză are calitatea de instituţie publică, acesta se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului, în speţă pârâtul având sediul în municipiul Bucureşti. Norma cuprinsă în art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 nu instituie nicio distincţie în funcţie de obiectul litigiului ori de calitatea pârâtului chemat în judecată, elementul esenţial în determinarea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei reprezentându-l calitatea reclamantului de instituţie publică.
Deşi în prezenta cauză reclamantul acţionează în calitate de persoană vătămată printr-un act administrativ emis de o autoritate publică, iar nu ca emitent al unui act administrativ, în regim de putere publică, Înalta Curte constată că, în lipsa unor distincţii în textul de lege care reglementează competenţa, în situaţia în care o instituţie publică are calitatea de reclamant într-o acţiune în contencios administrativ, aceasta trebuie să se adreseze instanţei de la sediul sau domiciliul pârâtului, dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 instituind o normă de competenţă teritorială exclusivă în favoarea acestei instanţe.
Totodată nu este relevantă nici definiţia noţiunii de beneficiar dată de art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011, în condiţiile în care art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 stabileşte competenţa în raport de calitatea reclamantului, iar în prezenta cauză, reclamantul nu este persoană juridică de drept privat, ci o persoană juridică de drept public.
Cum aplicarea tezei I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este exclusă, aceasta reprezentând o normă specială, de strictă aplicare, întrucât vizează situaţia reclamanţilor persoane fizice sau juridice, competenţa trebuie tranşată în raport de dispoziţiile tezei a II-a a art. 10 alin. (3) din acelaşi act normativ, care reglementează în mod expres ipoteza reclamantului instituţie publică, fără a face distincţie între situaţiile în care instituţia publică acţionează în calitate de parte vătămată şi cele în care acţionează ca emitent al actelor atacate.
Prin urmare, în considerarea calităţii de instituţie publică a reclamantei U.A.T. Oraşul Ţicleni şi a locului situării sediului pârâtului Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Înalta Curte constată că instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză, în fond, este tribunalul aflat în circumscripţia teritorială a municipiului Bucureşti.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVEE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Ţicleni şi pe pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - Direcţia Generală a Programului Operaţional Regional 2014-2020, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 octombrie 2021.