Proportionality of restrictive qualification criteria and double sanctioning in EU-funded public procurement for water infrastructure supervision

Şedinţa publică din data de 22 octombrie 2021

Asupra cauzei de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj sub nr. x/2014* la data de 17 ianuarie 2014, reclamanta "A." S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR - DIRECŢIA GENERALĂ AM POS MEDIU, anularea Deciziei nr. 153075/17.07.2013 şi anularea Notei de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare nr. x/28.05.2013.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 12 din 17 ianuarie 2019, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta "A." S.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 12 din 17 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.A. Bistriţa prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi rejudecând cauza să se admită cererea de chemare în judecată.

Motivând calea de atac exercitată, recurentul susţine că un prim motiv de casare al sentinţei atacate rezidă din faptul că hotărârea nu este motivată corespunzător exigenţelor impuse de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. precum şi de cele dezvoltate de CEDO în jurisprudenţa sa pe marginea obligaţiei de motivare a hotărârii judecătoreşti.

În concret, recurenta reclamantă susţine că instanţa fondului nu a efectuat o cercetare judecătorească efectivă, de natură a asigura părţilor dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în care judecătorul cauzei nu a analizat deloc susţinerile şi argumentele reclamantei.

În acelaşi context, recurenta reclamantă afirmă că prima instanţă, dezlegând problematica dublei sancţionări în cauză, nu a procedat la o analiză comparativă a celor două note de constatare, apreciind, fără suport, că prin nota de constatare nr. x/28.05.2013 au fost reţinute şi alte fapte faţă de nota anterioară.

Argumentele circumscrise celui doilea motiv de casare, grefat pe dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., pornesc de la aceeaşi premisă invocată mai sus şi anume dubla sancţionare a recurentei pentru aceeaşi neregulă.

Sub acest aspect, recurenta reclamantă arată că prin nota de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare nr. x/03.11.2011 intimata, în urma unui alt control, a aplicat o corecţie financiară în cuantum de 5% din valoarea contractului pentru faptul că în documentaţia de atribuire a fost solicitat, în cadrul capitolului criterii de calificare, ca ofertanţii să facă dovada experienţei similare prin contracte realizate/finalizate în valoarea de 144.760.000 RON respectiv 35.000.000 euro.

Cu acel prilej s-a constatat că pentru atribuirea contractului de servicii nr. x/07.12.2010, Asistenţă Tehnică pentru supervizarea lucrărilor din cadrul proiectului " Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bistriţa Năsăud " în fişa de date a achiziţiei la cap. 5 criterii de calificare şi/sau selecţie alin. (5).4 - capacitate tehnică şi profesională, autoritatea contractată a solicitat ca si cerinţă minimă de calificare ca operatorii economici şă facă dovada că valoarea lucrărilor supervizate în cadrul contractelor prezentate ca experienţă similară să fie cel puţin 144.760.000 RON, respectiv 35.000.000 euro. Autoritatea Contractantă nu a justificat această notă justificativă pentru stabilirea cerinţelor minime de calificare nr. 11367/15.09.2010, ceea ce a avut ca efect încălcarea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) - garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici."

Prin nota de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare nr. x/28.05.2013 echipa de control din cadrul intimatei la cap. 7 Motivele de fapt a reţinut ca abatere identificată impunerea ca şi criteriu de calificare " Lucrările supervizate în cadrul oricăruia din cele două contracte trebuie să fie cuprins staţii de tratare a apei potabile, staţii de pompare, reţe de alimentare cu apă, reţele de canalizare şi staţii de epurare iar lucrările supervizate în cadrul ambelor contracte să fie de cel puţin 144.760.000 RON, respectiv 35.000.000 euro. Echipa de control consideră că impunerea cumulării valorii impune obstacole nejustificate în cadrul proceduri de atribuire afectând principiul liberei concurenţe. Echipele de control consideră că cerinţa este restrictivă şi disproporţionată prin raportare la obiectul şi complexitatea contractului şi apare nerelevantă prin raportare la obiectul contractului (supervizarea) solicitarea ca valoarea lucrările supervizate în cadrul ambelor contracte să fie de cel puţin 144.760.000 RON, respectiv 35.000.000 euro, iar cap. 9 Concluziile activităţi de verificare " în conformitate cu prevederile pct. 1.7, din Anexa la Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 66/2011, privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi conform art. 1.7 al Ghidului COCOF 07/0037/03, pentru utilizarea de către autoritatea contractantă a unor criterii de calificare şi selecţie restrictive şi disproporţionate, se aplică o corecţie financiară de 25% din valoarea fără TVA a contractului de servicii nr. x/07.12.2010.

Raportat la acesta menţiune din Notă, corecţia financiară în cuantum de 25 % din valorea contractului s-a aplicat pentru "utilizarea de către autoritatea contractantă a unor criterii de calificare şi selecţie restrictive şi disproporţionale, şi nu pentru neîndeplinirea/nerespectarea de către ofertant a criterilor de calificare.

Intimata, la momentul aplicării corecţiei financiare prin nota de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare nr. x/28.05.2013, şi-a întemeiat acesta măsură în baza prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, pct. 1.6 din anexă.

Punctul 1.6 din anexa Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 prevede că pentru Aplicarea de criterii de atribuire (factori de evaluare nelegali) - Contractul a fost atribuit prin aplicarea de criterii de atribuire (factori de evaluare) nelegale se aplică o corecţie de 25% din valoarea contractului în cauză/rata reducerii/corecţiei poate fi diminuată la 10% sau la 5% în funcţie de gravitate.

Or, susţine recurenta, pentru aceeaşi neregulă intimata a mai aplicat o corecţie de 5% iar prin nota de constatare atacată în cauza de faţă se reţin aceleaşi încălcări, dar acum se aplică o corecţie de 25 % din valoarea contractului.

Corecţiile fiind o sancţiune pentru încălcarea prevederilor legale în materia utilizări fondurilor europene, fiind asimilată cu o contravenţie intimata nu poate aplica pentru aceeaşi faptă două corecţii financiare.

Sentinţa atacată este nelegală şi sub aspectul reţinerii existenţei criteriilor de calificare restrictive, susţine recurenta reclamantă.

Prin Fisa de date a achiziţiei la cap. III.2.3. Capacitatea tehnica s-a solicitat: "Operatorul economic sau membrii grupului de operatori economici sa dovedească ca, in ultimii 3 ani împliniţi la data depunerii ofertei, a implementat si finalizat cel mult 2 (doua) contracte finalizate de asistenta tehnica pentru supervizarea lucrărilor de infrastructura de apa si apa uzata, a căror valoare cumulata sa fie 12.408.000 RON, respectiv 3.000.000 euro. Lucrările supervizate in cadrul oricăruia din cele doua contracte trebuie sa fi cuprins: staţii de tratare a apei potabile, staţii de pompare, reţele de alimentare cu apa, reţele de canalizare si staţii de epurare, iar valoarea lucrărilor supervizate in cadrul ambelor contracte (cumulat) sa fie cel puţin 144.760.000 RON, respectiv 35.000.000 euro (conform Fisa de date),,.

În elaborarea documentaţiei de atribuire au fost solicitate aceste criterii de calificare raportat la obiectul contractului de Asistenta Tehnica pentru supervizarea contractului prevede atat supervizarea proiectării si execuţiei lucrărilor in conformitate cu clauzele de contract Fidic, cat si urmărirea si supravegherea acestora in conformitate cu prevederile legislaţiei romane privind asigurarea calităţii atât in construcţii cât şi a echipamentelor mecanice si electrice care urmează sa fie furnizate si montate in obiectivele realizate.

Raportat la obiectul contractului, recurenta consideră că impunerea cumulării valorii nu a impus obstacole nejustificate, astfel cum afirma echipa de control si nici nu s-a incalcat principiul liberei concurente.

Luând in considerare exigentele specifice impuse de valoarea, natura si complexitatea acestui contract si pentru a se asigura ca potenţialii ofertanţi au acumulat suficienta experienţa in supervizarea unui pachet de lucrări atat de complexe (care implica proiectare si execuţie de lucrări), Autoritatea contractanta a considerat ca acest criteriu este relevant pentru îndeplinirea contractului.

De asemenea, impunerea unor subcriterii asociate valoric/cantitativ respectiv maxim 2 contracte cu valoare cumulata de minim 3 mii. Euro a căror valoare de investiţie sa fie de minim 35 milioane Euro care sa fi avut ca obiect supervizarea de staţii de tratare, staţii de pompare, reţele de apa si canal, staţii epurare nu este o cerinţa restrictiva si nici disproporţionata sau nerelevanta, astfel cum afirma echipa de control, având in vedere ca valoarea de 12.408.000 RON, respectiv 3.000.000 euro solicitata nu depăşeşte valoarea estimata cumulata a contractelor de lucrări care urmează a fi supervizate (293.096.462 RON, respectiv 70.864.715 euro), valori solicitate pentru a permite accesul a cat mai multor ofertanţi la procedura de atribuire a contractului mai sus menţionat. Cu alte cuvinte, experienţa solicitată reprezintă 5% din ceea ce urma să se execute. or în atare condiţii cerinţa nu poate fi considerată discriminatorie.

În opinia recurentei, criteriu restrictiv si disproporţionat, era solicitarea către ofertantă de a-şi justifica experienţa similară doar printr-un contract de minim 3 milioane de euro şi a cărui valoare investiţională de fie de 35 milioane de euro.

Reiterând faptul că a acceptat ca ofertanţi să-şi dovedească experienţa similară prin 2 contracte, care cumulate să ajungă la valoarea solicitată, neîngrădind astfel în niciun mod liberul acces la procedură, recurenta susţine că impunerea unui prag minim al valorii de investiţie pentru proiectele prezentate de experţii propuşi pentru demonstrarea experienţei specifice nu sunt restrictive şi nici nu au împiedicat vreun operator economic să participe la procedura de atribuire, având in vedere complexitatea contractului supus procedurii de atribuire si implicit faptul ca experţii propuşi trebuie sa aiba experienţa relevanta in domeniu, pentru a fi capabili sa rezolve problemele care ar putea apare pe parcursul derulării proiectului, experienţa dovedita prin participarea in contracte de supervizare a unor lucrări in valoarea menţionata in Caietul de sarcini, valoare care a fost raportata la valoarea estimata a contractelor de lucrări care urmează a fi supervizate.

Un aspect foarte important de reţinut, în opinia recurentei, este faptul că nici un operator economic nu a contestat criteriile de calificare, fapt pentru care consideră că eventualii ofertanţi nu s-au considerat discriminaţi si obstructionati de a participa la procedura de achiziţie publică, şi aceasta cu atât mai mult cu cât documentaţia a fost publicată atât în SEAP cât şi JUOE - SIMAP (jurnalul UE de achiziţii publice).

Sentinţa atacată este nelegală şi în ceea ce priveşte reţinerile instanţei de fond privind neîndeplinirea criteriilor de către ofertantul declarat câştigător.

Cerinţa privind exeperienţa similară valorică şi cantitativă a fost îndeplinită de către ofertantul desemnat câştigător prin contractul de Asistenţă Tehnică pentru managementul si supervizarea contractelor ISPA în Craiova, beneficiar OPCP Ministerul Economiei si Finatelor, valoare contract 3.433.505 euro, implementat in perioada 15.01.2002 - 15.05.2009, valoare lucrări supervizate 84.063.879 euro. Menţionează recurenta că B. (firma care a realizat acest contract) este asociat unic al S.C. B. România S.R.L, dupa cum reiese din certificatul constatator nr. x/25.10.2010.

Referitor la persoana nominalizata in funcţie de Lider echipa - C. -se arată că din Certificatul privind activitatea profesionala, emis de B. România S.R.L, reiese că expertul în discuţie a participat in calitate de lider de echipa/inginer rezident in cadrul următoarelor proiecte: AT pentru supervizarea Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata din jud. Cluj/Salaj, AT lucrărilor si supervizarea lucrărilor in cadrul Măsurii ISPA Bistriţa si Supervizarea contractelor de lucrări de alimentare cu apa SAMTID Cluj. Prin Fisa de date a achiziţiei s-au solicitat certificate emise de angajatori sau referinţe care sa probeze experienţa indicata in CV (certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate ori de catre clientul privat beneficiar). Având in vedere ca Certificatul privind activitatea profesionala este emis de angajator, respectiv B. ROMÂNIA S.R.L, s-a considerat îndeplinita cerinţa.

Referitor la persoana nominalizata in funcţie de Lider adjunct echipa D.- recurenta arată că cerinţa privind cel puţin 10 ani de experienţa profesionala in proiecte de apa, canalizare si epurare apelor uzate sau in cadrul unor proiecte de natura si complexitate similara cu prezentul contract a fost îndeplinita prin activitatea desfăşurata in cadrul S.C. A. S.A in perioada 1991 -2001 si respectiv prin activitatea desfăşurata in cadrul B. ROMÂNIA in perioada 2008-2010, perioade care au fost confirmate prin recomandarea emisa de A. si respectiv prin Certificatul privind activitatea profesionala emis de B. ROMÂNIA S.R.L. De asemenea, peste 10 ani in proiecte de apa, canalizare si epurare apelor uzate sau in cadrul unor proiecte de natura si complexitate similara cu prezentul contract.

Referitor la persoana nominalizata în funcţia de Inginer rezident CL4-E., cerinţa privind cel puţin 5 ani de experienţa in supervizarea construcţiei proiectelor de apa si apa uzata este dovedita prin recomandarea nr. 3188/12.03.2010, emisa de Consiliul Judeţean Arad, din care reiese ca a participat in calitate de inginer in cadrul Programului SAMTID Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa in localităţile Curtid, Pecica, Nadlac, F., Pancota, Lipova in perioada iulie 2006- decembrie 2008, si din Certificatul privind activitatea profesionala emis de angajator, respectiv B. ROMÂNIA S.R.L. din care reiese ca a participat in calitate de inginer rezident lucrări canal in cadrul AT si supervizare reiese ca a fost implicat in calitate de diriginte de şantier in cadrul Programului SAMTID Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa in localităţile Curtici, Pecica, Nadlac, F., Pancota, Lipova in perioada iulie 2006- decembrie 2008.

Referitor la persoana nominalizata in funcţia de Inginer rezident CL6 -G.- cerinţa privind experienţa profesionala specifica de minim 5 ani in supervizarea construcţiei proiectelor de apa si apa uzata este dovedita prin Certificatul privind activitatea profesionala emis B. ROMÂNIA S.R.L., din care reiese ca a participat in calitate de inginer rezident sisteme apa- canal in cadrul AT pentru supervizarea lucrărilor Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata din jud. Cluj/Salaj in perioada martie 2009- noiembrie 2010. De asemenea, experienţa profesionala prezentata in CV este confirmata prin recomandările emise de H. si I. din care reiese ca a participat in calitate de inginer rezident in cadrul programului PHARE 2002-SAMTID "Reabilitarea sistemului de alimentarea cu apa in localităţile urbane din jud. Sălaj" in perioada 03.2005-08.2006. De asemenea, experienţa profesionala specifica in supervizarea proiectelor de apa prezentat in CV este dovedita prin recomandările emise de J. S.R.L si S.C. K. S.A. din care reiese ca a participat in calitate de diriginete de şantier la supervizarea lucrărilor executate la L. in perioada 09.2006-12.2007; din recomandările emise de M. (perioada martie 2003 - oct 2004), N. (perioada iunie 2003- sept 2004), Congregaţia Surorilor de Caritate Dominicane ale Prezentării Sfintei Fecioare (perioada mai 2001- sept 2003), Universitatea Babes Bolay Cluj (perioada nov. 1999-oct. 2001). De asemenea, in CV-ul prezentat reiese in mod clar experienţa profesionala specifica de peste 14 ani in supervizarea construcţiei proiectelor de apa si apa uzata.

Referitor la persoana nominalizata in funcţia de Expert principal II, Inginer cantităţi - O.- cerinţa privind experienţa profesionala specifica de minim 5 ani in supervizarea lucrărilor si măsurarea cantităţilor pentru contracte de lucrări de infrastructura de apa si apa uzata si/sau construcţii civile este dovedita prin recomandările emise de P. si din Certificatul privind activitatea porfesionala emis de B. ROMÂNIA S.R.L din care reiese ca a participat in calitate de inginer de cantităţi in cadrul Servicii de consultanta pentru supervizarea lucrărilor de construcţii civile - Proiectul Băncii Mondiale, Continuarea AT cu supervizării contractelor de lucrări - Măsura ISPA Timişoara, Servicii pentru supervizarea contractelor de lucrări finanţate din Programul Phare-2003- Componenta SAMTID, Programul SAMTID, etapa a 2-a Supervizare de şantier pentru proiecte SAMTID fmatate in cadrul Phare -2003- lucrări prezentate in CV, supervizate in perioada iulie 2008- oct 2010. De asemenea, menţionam ca din CV-ul prezentat reiese in mod clar experienţa profesionala specifica de peste 7 ani in supervizarea lucrărilor si măsurarea cantităţilor pentru contracte de lucrări de infrastructura de apa si apa uzata si/sau contructii civile.

Pentru personalul aflat în discuţie şi analizat mai sus, câştigătoarea a făcut dovada experienţei necesare în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire, documentaţie care niciun moment nu a fost contestată de niciun profesionist, fiind astfel considerat şi acceptat ca pe deplin legală.

Faţă de aceste considerente, reclamanta solicită admiterea recursului declarat în cauză, casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii sale, aşa cum a fost formulată.

4. Apărarea formulată în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Fondurilor Europene a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a hotărârii recurate.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând recursul de faţă, Înalta Curte, cu opinie majoritară, constată că este nefondat, urmând a-l respinge în consecinţă.

Pentru a decide astfel, instanţa de recurs constată că recurenta reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o contestaţie formulată cu privire la Decizia nr. 153075/17.07.2013, prin care a fost respinsă contestaţia administrativă formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare nr. x/28.05.2013.

Prin sentinţa civilă nr. 184 din 1 aprilie 2015, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamanta A. S.A. Bistriţa în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene şi a dispus anularea Deciziei nr. 153075/17.07.2013 emisă de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, precum şi a notei de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare nr. x/28.05.2013, emisă de Ministerul Mediului şi Pădurilor prin Direcţia Generală AM POS Mediu.

Motivând soluţia de admitere a acţiunii, instanţa fondului, în primul ciclu procesual, a reţinut, cu privire la nota de constatare a neregulilor si stabilire a corecţiilor financiare nr. x/28.05.2013, că este corectă susţinerea reclamantei, în sensul că prin aceasta nota i s-a aplicat o corecţie pentru aceeaşi faptă pentru care a mai fost sancţionată prin nota de constatare a neregulilor si stabilire a corecţiilor financiare nr. x/03.11.2011.

Nelegală a fost apreciată nota nr. x/28.05.2013 şi cu privire la cea de a doua neregulă reţinută în sarcina reclamantei, apreciind prima instanţă că oferta depusa de către ofertantul câştigător îndeplineşte cerinţele din documentaţia de atribuire, cerinţa privind experienţa similară valorică şi cantitativă, fiind îndeplinite şi cerinţele de calificare în privinţa personalului cheie analizat prin nota de constatare ce face obiectul litigiului.

Împotriva sentinţei civile anterior menţionate a declarat recurs pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, recurs ce a fost admis prin decizia nr. 1387 din 28 martie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cu consecinţa casării hotărârii şi trimiterii cauzei spre rejudecare instanţei de fond.

Rejudecând cauza, Curtea de Apel Cluj a pronunţat sentinţa civilă nr. 12/17.01.2019, prin care a respins acţiunea reclamantei ca neîntemeiată.

Astfel cum rezultă din cele mai sus expuse, recurenta critică hotărârea pronunţată de instanţa fondului, în primul rând din perspectiva motivării sentinţei, apreciind că aceasta nu răspunde exigenţelor statuate de dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Contrar celor susţinute de recurenta reclamantă, Înalta Curte constată că nu este incident în cauză motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 teza I C. proc. civ., motiv de casare ce sancţionează nemotivarea hotărârii judecătoreşti.

Rezultă, din cuprinsul sentinţei atacate, faptul că judecătorul fondului a procedat la o analiză efectivă a fondului cauzei, în limitele învestirii instanţei şi cu respectarea caracterului obligatoriu al deciziei de casare cu trimitere spre rejudecare, fiind nu numai inexactă dar şi lipsită de precizie afirmaţia recurentei, în sensul că instanţa fondului nu a analizat argumentele părţilor (nefiind precizate care anume motive de nelegalitate ale actelor contestate în cauză au scăpat controlului judecătoresc sau ce probe administrate au rămas nevalorificate).

În privinţa faptului că instanţa fondului nu ar fi analizat deloc susţinerile reclamantei cu privire la dubla sancţiune aplicată pentru aceleaşi nereguli, considerentele sentinţei reflectă contrariul şi anume dezlegarea efectivă a acestei chestiuni litigioase de către instanţa de rejudecare, dar nu în sensul dorit de recurenta reclamantă, aspect ce nu poate fi valorificat în câmpul de aplicare a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Nefondată este şi critica subsumată celui de al doilea motiv de casare invocat de recurentă respectiv cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., după cum se va arăta în considerentele ce urmează.

După cum s-a arătat cu prilejul expunerii motivelor prezentate în cererea de recurs, reclamata susţine că este nelegală sentinţa atacată în cauză, în primul rând pentru că a fost greşit înlăturată critica reclamantei la adresa nelegalităţii notei de constatare nr. x/28.05.2013 din perspectiva dublei sancţionări pentru aceeaşi neregulă.

Acest motiv de nelegalitate, invocat prin cererea introductivă de instanţă, a fost validat de curtea de apel prin prima sentinţă pronunţată în cauză, însă, prin decizia nr. 1387 din 28 martie 2018 instanţa de recurs a casat această sentinţă, statuând că motivul invocat de reclamantă şi însuşit ca atare de prima instanţă nu poate conduce la admiterea acţiunii reclamantei şi anularea actelor contestate, neexistând premisa avută în vedere de curtea de apel respectiv dubla "sancţionare" pentru aceeaşi faptă.

În acest sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată, în cuprinsul deciziei nr. 1387 din 28 martie 2018, că nu există o suprapunere totală a neregulilor constând în formularea unor criterii de selecţie restrictive, în cele două note de constatare. Astfel, în nota de constatare care face obiectul prezentei cauze s-a reţinut atât impunerea pragului valoric al lucrărilor supervizate în cadrul contractelor de asistentă tehnică prezentate cu titlu de experienţă similară (adică uilizarea unor subcriterii asociate valoric/cantitativ cu lucrările ce urmează a fi executate), cât şi impunerea atât a unui prag valoric cât şi a unui prag cantitativ ale contractelor de asistenţă tehnică prezentate cu titlu de experienţă similară (cel mult două contracte, cu valoare cu valoare cumulată de 3 milioane euro, lucrările supervizate în cadrul oricăruia dintre cele două contracte trebuind să fi cuprins: staţii de tratare a apei potabile, staţii de pompare, reţele de alimentare cu apă, reţele de canalizare şi staţii de epurare).

În acest context chestiunea litigioasă a presupusei duble reţineri a aceleiaşi nereguli a fost definit tranşată de instanţa de recurs, modalitatea de dezlegare devenind obligatorie, în virtutea dispoziţiilor art. 501 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., atât pentru instanţa de fond cât şi pentru instanţa ce soluţionează recursul asupra sentinţei pronunţate în fond, după casare.

A se admite nelegalitatea deciziei de soluţionare a contestaţiei 153075/17.07.2013 şi a notei de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare nr. x/28.05.2013 pentru presupusa nelegalitate reprezentată de dubla aplicare a corecţiei pentru aceeaşi neregulă nu reprezintă altceva decât o încălcare a deciziei nr. 1387 din 28 martie 2018, ajungându-se, practic, la soluţia îmbrăţişată în primul ciclu procesual, cu toate că aceasta a fost casată de instanţa de recurs.

Prin urmare, nemaifiind posibilă nicio dezbatere asupra chestiunii litigioase definitiv tranşate de instanţa de recurs prin decizia nr. 1387 din 28 martie 2018, rămâne de văzut în ce măsură statuările instanţei fondului pe marginea caracterului restrictiv al cerinţelor de calificare analizate reflectă o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006.

În acest sens, o primă cerinţă de calificare, referitoare la experienţa similară, analizată de instanţa de rejudecare vizează condiţia ce a fost impusă ofertanţilor, să dovedească faptul că, în ultimii trei ani împliniţi la data depunerii ofertei, au implementat şi finalizat cel mult două contracte de asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor de infrastructură de apă şi apă uzată, a căror valoare cumulată să fie 12.408.000 RON, respectiv 3.000.000 euro.

Văzând argumentele reclamantei, potrivit cărora impunerea acestui prag valoric a fost necesară, pentru a se asigura că potenţialii ofertanţi au acumulat suficientă experienţă în supervizarea unui pachet de lucrări atât de complexe, instanţa fondului constată, totuşi, că valoarea contractelor prezentate ca dovadă a experienţei similare trebuia să fie de 12.408.000 RON, în timp ce valoarea contractului ce urma să se încheie era mai mică, respectiv de 10.268.895 RON. În acest context, judecătorul fondului subliniază că există o prezumţie legală relativă, în sensul că cerinţele minime de calificare sunt disproporţionate, prezumţie pe care reclamanta nu a reuşit să o răstoarne, observându-se că aceasta nu a adus argumente şi probe concrete pentru a demonstra de ce a stabilit drept cerinţă minimă de calificare o sumă mai mare decât valoarea contractului.

În acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte constată că nu există nicio justificare obiectivă a impunerii unor cerinţe de nivel valoric peste valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit, astfel că este justă concluzia potrivit căreia cerinţa analizată are caracter restrictiv.

O altă cerinţă de calificare considerată nelegală de intimată este condiţia impusă ofertanţilor, de a dovedi faptul că au încheiat maxim două contracte, cu valoare cumulată de minim 3.000.000 euro, a căror valoare de investiţie să fie de minim 35.000.000 euro. S-a reţinut că cerinţa este restrictivă şi disproporţionată prin raportare la obiectul şi complexitatea contractului şi apare ca nerelevantă prin raportare la obiectul contractului solicitarea ca valoarea lucrărilor supervizate în cadrul ambelor contracte să fie de cel puţin 35.000.000 euro.

În prezentul recurs, reclamanta a reiterat argumentele expuse în faţa instanţei de fond, susţinând, în esenţă, că valoarea solicitată pentru dovedirea experienţei similare este mult mai mică decât valoarea estimată a contractelor ce urmează a fi supervizate, respectiv de 70.864.715 euro.

O atare apărare a fost avută în vedere şi de instanţa fondului, însă această solicitare apare ca disproporţionată, nu prin prisma valorii, ci prin prisma legăturii sale concrete cu contractul care urma a fi atribuit. În acest sens instanţa fondului a făcut referire la textul art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006, deja citat şi care prevede necesitatea existenţei acestei legături concrete.

În speţă, contractul care urma a fi atribuit consta într-un contract de supervizare lucrări, valoarea lucrărilor ce urmau a fi supervizate fiind, după cum chiar reclamanta a arătat, de aproximativ 70.000.000 euro. Prin raportare la această din urmă valoare reclamanta a impus, drept cerinţă minimă de calificare, ca valoarea contractelor supervizate şi care reprezentau experienţă similară să fie de minim 35.000.000 de euro. Or, instanţa observă că valoarea lucrărilor supervizate nu reprezintă o chestiune care să privească în mod direct contractul de supervizare deoarece, după cum în mod corect a arătat şi intimata, contractul care urma a fi atribuit nu era unul de execuţie de lucrări, ci unul de asistenţa tehnică de supervizare lucrări. Cu alte cuvinte, nu se poate considera că complexitatea contractului de supervizare creşte direct proporţional cu valoarea lucrărilor supervizate, astfel că această din urmă valoare nu poate fi luată în mod exclusiv în calcul pentru a stabili complexitatea contractului de supervizare şi a justifica instituirea unor criterii de selecţie specifice. Din contră, complexitatea contractului de supervizare este cel mai bine reflectată de propria lui valoare, iar criteriile de calificare ar fi trebuit stabilite exclusiv printr-o raportare corectă la această valoare.

În concluzie, utilizarea unor criterii referitoare la valoarea lucrărilor supervizate apare ca disproporţionată, concluzionează instanţa fondului, apreciind instanţa de recurs că o atare concluzie reflectă o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006.

Recurenta reiterează, în calea de atac, argumentele potrivit cărora valoarea contractelor prevăzute pentru cerinţa de calificare este la un nivel de 5% din valoarea estimată a contractului ce făcea obiectul procedurii de achiziţie publică, fără a demonstra, însă, de ce valoarea lucrărilor supervizate, chiar situată la un nivel inferior valorii estimate a contractului în analiză, ar constitui un criteriu relevant pentru a se aprecia pe marginea capacităţii de îndeplinire a contractului de supervizare.

Referitor la impunerea unui prag minim al valorii de investiţie pentru proiectele prezentate de experţii propuşi pentru demonstrarea experienţei specifice, prima instanţă a constatat că recurenta reclamantă nu a justificat în niciun mod această cerinţă de calificare, iar în prezenta cale de atac, reclamanta reiterează concluzia potrivit căreia cerinţa în analiză nu are caracter restrictiv, vizând asigurarea faptului că experţii propuşi au experienţa necesară relevantă în domeniu şi nici nu a împiedicat vreun operator economic să participe la procedura de atribuire

Astfel cum a reţinut şi instanţa fondului, Înalta Curte constată că în virtutea dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, recurenta reclamantă era obligată să justifice impunerea cerinţei de calificare în cursul procedurii de atribuire, elaborând în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei.

Or, pentru acest criteriu recurenta reclamantă nu a formulat nicio justificare, în condiţiile prevăzute de art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, cerinţa fiind nelegală şi numai în considerarea acestui aspect, sesizând instanţa de recurs că reclamanta nu formulează nicio critică, în concret, la adresa considerentelor reţinute de judecătorul fondului sub acest aspect.

În fine, comun tuturor criteriilor de calificare restrictive, recurenta reclamantă susţine că niciun operator economic nu a contestat criteriile de calificare, ceea ce denotă că acestea nu au caracter restrictiv, apărare corect înlăturată de instanţa fondului, pentru că o atare împrejurare semnifică pur şi simplu faptul că ofertanţii înscrişi în procedură nu au înţeles să conteste documentaţia de atribuire sub acest aspect. Subliniază Înalta Curte că efectul restrictiv al unor astfel de cerinţe putea, la fel de bine, să determine neparticiparea la procedură a unor operatori economici, consumându-se, astfel, exact faptul restrângerii nejustificată de participare la procedură.

Altfel spus, existenţa neregulii reprezentate de caracterul restrictiv nejustificat al unor cerinţe de calificare nu presupune dovada concretă a efectului documentaţiei de atribuire elaborate în acest mod fiind nu numai necesară dar şi suficientă dovedirea faptului impunerii unor criterii de calificare şi selecţie, fără o justificare obiectivă a acestora, raportat la cele necesare executării în mod adecvat a contractului de achiziţie publică preconizat a fi încheiat.

Cu privire la cea de a doua neregulă constatată prin actele criticate în prezenta cauză, Înalta Curte constată că recurenta reclamantă nu formulează nicio critică articulată, în raport de considerentele avute în vedere de judecătorul fondului pentru respingerea acţiunii reclamantei, cererea de recurs reprezentând, sub acest aspect, o preluare integrală a motivelor invocate în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Se observă, astfel, că instanţa fondului a abordat punctual situaţia tuturor celor cinci experţi cheie, în privinţa cărora emitentul notei de constatare nr. x/28.05.2013 a apreciat că nu erau îndeplinite cerinţele de calificare privind experienţa similară, contractul fiind atribuit, astfel, unui ofertant care nu îndeplinea cerinţele impuse prin documentaţia de atribuire.

Astfel, în privinţa Liderului de echipă instanţa fondului concluzionează, raportat la cele prezentate în cuprinsul sentinţei atacate, că nu a fost dovedită îndeplinirea condiţiei din caietul de sarcini ca experienţa profesională a expertului să fie dovedită prin participarea în calitate de lider de echipă/lider adjunct de echipă în cel puţin trei contracte de asistenţă tehnică de supervizare de lucrări.

Verificând afirmaţiile reclamantei, potrivit cărora în privinţa Liderului adjunct de echipă - D. - este îndeplinită cerinţa privind 10 ani în proiecte de infrastructură de apă de natură şi complexitate similară, instanţa fondului constată, analizând recomandarea provenită de la "A." S.A., că D. a fost angajat al acestei firma în perioada 1991-2001, ocupând poziţiile de: inginer mecano-energetic, inginer electromecanic staţie de tratare a apei potabile Bistriţa, adjunct şef secţie apă-canal şi şef secţie reţele apă. Instanţa reţine că poziţiile ocupare de această persoană în cadrul "A." S.A. nu au nicio legătură cu poziţia de lider adjunct de echipă în cadrul unui proiect de infrastructură de apă de natura şi complexitatea proiectului vizând extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud.

În acest context, chiar dacă se acceptă că recomandarea "B. Romania" S.R.L. se referă la proiecte de infrastructură de apă de natură şi complexitate similară, este de observat că aceasta priveşte o experienţă de doar 2 ani. Prin urmare, judecătorul fondului apreciază că în mod corect a reţinut pârâta că nu este îndeplinită cerinţa privind 10 ani în proiecte de infrastructură de apă de natură şi complexitate similară, cu privire la această persoană.

În acelaşi sens, instanţa fondului constată că în privinţa Inginerului rezident CL4 - E. - nu este dovedită prin recomandări experienţa profesională specifică de minim 5 ani în supervizare proiecte de apă.

Deşi reclamanta susţine contrariul, instanţa fondului a arătat că experienţa profesională reiese din recomandarea nr. 3188/12.03.2010, emisă de Consiliul Judeţean Arad, din care reiese participarea în calitate de inginer în cadrul Programului SAMTID - Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă în localităţile Curtid, Pecica, Nădlac, F., Pancota, Lipova în perioada iulie 2006 - decembrie 2008 şi prin certificatul privind activitatea profesională emis de angajatorul "B. Romania" S.R.L., din care reiese că a participat în calitate de inginer rezident lucrări canal. Din recomandarea emisă de Consiliul Judeţean Arad reiese că, în perioada iulie 2006 - decembrie 2008, E., în calitate de reprezentant al firmei de consultanţă B., a avut funcţia de junior site engineer în cadrul programului SAMTID "Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă în localităţile Curtid, Pecica, Nădlac, F., Pancota, Lipova". Din recomandarea de la "B. Romania" S.R.L. reiese că E. a fost implicat în următoarele proiecte: continuarea asistenţei tehnice şi supervizării contractelor de lucrări - Măsura ISPA Timişoara, în perioada ianuarie 2009 - octombrie 2010, în calitate de inginer rezident, şi Programul SAMTID, supervizare de şantier pentru proiecte SAMTID, finanţate în cadrul PHARE 2003, în perioada iulie 2006 - octombrie 2008, în calitate de diriginte de şantier. Instanţa observă, în primul rând, că persoana în discuţie are experienţă profesională de inginer rezident în supervizare proiecte de apă doar pentru perioada ianuarie 2009 - octombrie 2010, deci pentru un an şi 9 luni. În ceea ce priveşte funcţia de diriginte de şantier/junior site engineer, instanţa fondului observă că cele două recomandări la care s-a făcut referire mai sus se referă la aceeaşi perioadă şi, cel mai probabil, la acelaşi proiect. Or, chiar dacă se acceptă că funcţia de diriginte de şantier/junior site engineer reprezintă experienţă profesională relevantă, aceasta totalizează încă 2 ani şi 5 luni, astfel că cele două perioade de experienţă cumulată sunt mai mici de 5 ani.

În fine, nici cu privire la Inginerul rezident CL6 - G. - nu este dovedită prin recomandări experienţa profesională specifică de minim 5 ani în supervizare proiecte de apă.

Astfel, reclamanta a arătat că experienţa profesională este dovedită prin certificatul privind activitatea profesională emis de "B. Romania" S.R.L., din care reiese că a participat în calitate de inginer rezident sisteme apă - canal în cadrul asistenţei tehnice pentru supervizarea lucrărilor de extindere şi reabilitare a sistemelor de apă uzată din jud. Cluj/Sălaj în perioada martie 2009 - noiembrie 2010; prin recomandările emise de "OMS - Hungaria" Kft şi I., din care reiese că a participat în calitate de inginer rezident în cadrul programului PHARE 2002 - SAMTID "Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în localităţile urbane din jud. Sălaj" în perioada martie 2005 - august 2006; prin recomandările emise de "J." S.R.L. şi "K." S.A., din care reiese că a participat în calitate de diriginte de şantier la supervizarea lucrărilor executate la L. în perioada septembrie 2006 - decembrie 2007; din recomandările emise de M. (perioada martie 2003 - octombrie 2004), N. (perioada iunie 2003 - septembrie 2004), Congregaţia Surorilor de Caritate Dominicane ale Prezentării Sfintei Fecioare (perioada mai 2001 - septembrie 2003), Universitatea Babeş-Bolyai (perioada noiembrie 1999 - octombrie 2001). De asemenea, s-a arătat că din CV-ul prezentat reiese în mod clar experienţa profesională specifică de peste 14 ani în supervizarea construcţiei proiectelor de apă şi apă uzată.

Verificând susţinerile reclamantei, instanţa fondului constată că din certificatul privind activitatea profesională emis de "B. Romania" S.R.L. reiese că G. a participat în calitate de inginer rezident sisteme apă - canal în cadrul asistenţei tehnice pentru supervizarea lucrărilor de extindere şi reabilitare a sistemelor de apă uzată din jud. Cluj/Sălaj în perioada martie 2009 - noiembrie 2010. În ceea ce priveşte recomandarea "OMS - Hungaria" Kft, instanţa reţine că aceasta atestă faptul că G. a participat în calitate de inginer rezident în cadrul programului PHARE 2002 - SAMTID "Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în localităţile urbane din jud.

Sălaj", fără a se menţiona perioada. Pentru aceeaşi funcţie a fost emisă şi recomandarea I., din care reiese că perioada în discuţie a fost martie 2005 - august 2006. Din recomandarea emisă de "J." S.R.L. reiese că acesta a participat în calitate de diriginte de şantier la supervizarea lucrărilor la reţeaua de alimentare cu apă potabilă şi pentru stingerea incendiilor, reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială, precum şi a lucrărilor de amenajare a Văii Gârbăului, executate la L. în perioada septembrie 2006 - decembrie 2007.

Aceste aspecte sunt reluate şi în recomandarea provenită de la "K." S.A. . Referitor la restul recomandărilor de care se prevalează reclamanta, instanţa reţine că recomandarea emisă de M. se referă la supervizarea unui proiect de construcţie - executarea lucrărilor de construcţii la obiectivul de investiţie "corp de învăţământ", iar nu la supervizarea unor proiecte de apă. Lucrurile stau la fel în ceea ce priveşte recomandările emise de N., de Congregaţia Surorilor de Caritate Dominicane ale Prezentării Sfintei Fecioare şi de Universitatea Babeş-Bolyai .

În concluzie, luând în considerare recomandările relevante, reiese că numitul G. are o experienţă relevantă de 4 ani şi 5 luni (un an şi 9 luni proiectul lucrări de extindere şi reabilitare a sistemelor de apă uzată din jud. Cluj/Sălaj, un an şi 5 luni proiectul reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în localităţile urbane din jud. Sălaj şi un an şi 3 luni proiectul L.), deci mai mică de 5 ani. În ceea ce priveşte faptul că din CV-ul acestuia ar reieşi în mod clar experienţa profesională specifică de peste 14 ani în supervizarea construcţiei proiectelor de apă şi apă uzată, instanţa reţine că experienţa trebuie dovedită prin recomandări.

Aşa cum s-a arătat anterior, recurenta reclamanta nu a menţionat, în cuprinsul cererii de exercitare a căii de atac, niciun considerente de natură a demonstra nelegalitatea celor reţinute de instanţa fondului în privinţa îndeplinirii, de către ofertantul declarat câştigător, a cerinţelor de calificare pentru cei cinci experţi cheie a căror situaţie a fost anterior descrisă, cererea de recurs nereprezentând altceva decât o reproducere în totalitate a cererii de chemare în judecată.

Or, în contextul în care prima instanţă a înlăturat motivat apărările reclamantei pe marginea pretinsei nelegalităţi a notei de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare nr. x/28.05.2013 din perspectiva atribuirii contractului unui ofertant ce nu îndeplinea, în persoana experţilor cheie, cerinţele din documentaţia de atribuire, iar recurenta reclamantă nu aduce nicio critică, în concret, la adresa modalităţii de soluţionare a cauzei sub acest aspect, simpla nemulţumire a reclamantei faţă de soluţia pronunţată nu este aptă a conduce la reformarea hotărârii primei instanţe.

Faţă de aceste considerente, constatând lipsa de temeinicie a criticii recurentei reclamante la adresa legalităţii sentinţei civile nr. 12/2019 din data de 17 ianuarie 2019, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul de faţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Cu majoritate:

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.A. Bistriţa împotriva sentinţei civile nr. 12/2019 din data de 17 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 octombrie 2021.

Opinie separată:

În dezacord cu opinia majoritară, am considerat că în privinţa reclamantei a existat o dublă sancţionare pentru aceeaşi abatere, aspect care nu intră în contradicţie cu considerentele obligatorii ale deciziei nr. 1387 din 28 martie 2018 pronunţată de Înalta Curte în soluţionarea recursului în primul ciclu procesual.

În acest sens, aşa cum s-a reţinut şi în decizia majoritară şi reiese cu evidenţă din lecturarea deciziei nr. 1387 din 28 martie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că nu există o suprapunere totală a neregulilor constând în formularea unor criterii de selecţie restrictive, în cele două note de constatare. Însă această constatare presupune în mod logic că există o suprapunere parţială a neregulilor, aspect care, în această măsură, justifica concluzia caracterului întemeiat al criticilor reclamantei şi necesita intervenţia instanţei pentru sancţionarea conduitei pârâtului intimat.

Astfel, prin nota de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 03.11.2011 s-a constatat că reclamanta la atribuirea contractului de servicii nr. x/07.12.2011 în fişa de date a achiziţiei a utilizat criterii de calificare şi/sau selecţie restrictive, prin aceea că a pretins o cerinţă minimă de calificare ca operatorii economici concurenţi să facă dovada ca valoarea lucrărilor supervizate în caadrul contractelor prezentate ca experienţă similară să fie cel puţin 146.760.000 RON, respectiv 35.000.000 Euro, cerinţe care nu au fost justificate, şi care lezează principiul tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor. Pentru această neregulă s-a aplicat o corecţie de 5% din valoarea fără TVA plătite reclamantei în cadrul finanţării contractului antemenţionat.

Prin nota de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 28.05.2013 reclamantei i s-a aplicat o corecţie de 25% la aceeaşi bază de calcul, urmare a cumulului juridic dintre corecţia de 25% aplicată pentru neregula de utilizare a unor criterii de calificare şi selecţie restrictive şi disproporţionate şi corecţia de 5% aplicată pentru constatarea neîndeplinirii de către ofertantul câştigător a criteriilor de calificare şi selecţie.

În cadrul primei nereguli constatate, reclamantei pe lângă impunerea valorii de investiţie ca şi prag valoric investiţional al experienţei similare, constatată şi prin nota de constatare din 2011 pentru care i s-a aplicat o corecţie de 5%, s-a mai reţinut la capitolul criterii de calificare restrictive impunerea unor subcriterii asociate valoric/cantitativ respectiv maxim 2 contracte cu valoare cumulată de minim 3 mil euro a căror valoare de investiţie să fie de minim 35 mil euro care să fi avut ca obiect supervizare staţii de epurare de staţii de tratare, staţii pompare, reţele apă şi canal, staţii de epurare.

Din cele ce preced, rezultă că în esenţă reclamanta a fost sancţionată pentru una şi aceeaşi neregulă prin două note de constatare distincte, chiar dacă în cadrul celei de a doua s-au reţinut în plus şi impunerea unor subcriterii restrictive.

Constatarea că nu există o suprapunere totală a neregulilor nu putea împiedica sancţionarea conduitei autorităţii de management, care sub pretextul descoperirii unor noi nereguli, care în fond derivau din primele şi alăturate acestora, aplică reclamantei corecţii pentru aceeaşi neregulă prin două note de constatare distincte.

Aşa fiind, am considerat că se impune anularea în parte a Decizieie nr. 153075/17.07.2013 şi a Notei de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare nr. x/28.05.2013 în privinţa neregulii referitoare la instituirea de condiţii restrictive în procedura de achiziţie verificată şi a corecţiei corelative de 25%, urmând a fi menţinute în rest, cu privire la cealaltă neregulă constatată şi corecţia corespunzătoare de 5%.