Reimbursement of electoral expenses via online donation platform: violation of ban on association funding and mandatory direct deposit into campaign accounts

Şedinţa publică din data de 22 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Iaşi, reclamantul A. a solicitat anularea parţială a Deciziei de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 813/29.11.2016, a Raportului de control din 02.11.2016 înregistrat sub nr. x/28.11.2016, anularea răspunsului formulat de intimată la plângerea prealabilă înregistrat sub nr. x/06.03.2017 şi obligarea intimatei la rambursarea sumei de 41.697,50 RON reprezentând cheltuieli electorale în campania alegerilor locale din iunie 2016.

Totodată, a invocat şi excepţia de nelegalitate a art. 18 alin. (3) din Ghidul finanţării campaniei electorate aprobat prin Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 19/2016 prin raportare la dispoziţiile art. 42 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 în privinţa foilor de vărsământ/ordinelor de plată, atunci când donaţiile sunt făcute online.

La termenul de judecată din data de 18.09.2017, reclamantul a precizat că nu a invocat cu privire la art. 18 alin. (3) din Ghidul finanţării campaniei electorale la alegerile localee din anul 2016 aprobat prin Hotărârea nr. 19/2016 a Autorităţii Electorale Permanente, excepţia de nelegalitate în sensul art. 4 din Legea nr. 554/2004, ci, în fapt, este vorba de o solicitare referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Ghid raportat la dispoziţiile legale.

Prin cererea depusă la data de 13.10.2017 la dosarul cauzei, a precizat reclamantul că a invocat excepţia de nelegalitate a actului administrativ "nu în sens procedural, de acţiune incidentă în baza art. 4 din Legea nr. 554/2004, ci în sensul unei rezerve de interpretare".

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 15/2018 pronunţatî la data de 01 februarie 2018, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea precizată fomulată de reclamantul A. ca nefondată.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamantul A. întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate cu trimitere spre rejudecare sau rejudecarea cauzei, şi pe fond, admiterea cererii aşa cum a fost formulată.

Cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. a arătat recurentul-reclamant că hotărârea cuprinde numai motive străine de natura cauzei, marginale, hotărârea nefiind motivată prin raportare la acţiune şi la concluziile depuse.

Susţine recurentul că motivele marginale faţă de obiectul dosarului, singurele care de altfel argumentează soluţia, sunt:

- comisionul de 5% reţinut de platforma B. nu poate fi asimilat comisioanelor bancare, instanţa de fond nereţinând caracterul accesoriu al comisionului în raport cu fondul litigiului, respectiv interpretarea greşită că donaţiile ar proveni de la o asociaţie şi nu de la persoane fizice;

- nu este respectat termenul de 48 de ore între data efectuării donaţiei şi data întocmirii declaraţiei de indicare a sursei contribuţiei, nerespectare ce nu a fost invocată de Autoritatea Electorală Permanentă ca motiv pentru respingerea cererii

- pe declaraţia din 31.05.2016 apar menţionate un număr de 17 persoane neatestaţi de formularele de evidenţă a donaţiilor realizate de B., aspect de asemenea, neinvocat de Autoritatea Electorală Permanentă ca motiv pentru respingerea cererii

- inexistenţa corespondenţei între cuantumul total al sumelor donate şi cuantumul sumelor intrate în contul de campanie al reclamantului, ca urmare a sumelor plătite drept comisioane, considerent ce se susţine că nu are relevanţă în cauză nefiind invocat ca motiv pentru respingerea cererii.

Subliniază recurentul că instanţa nu a inclus niciun considerent cu privire la facturarea şi plata în cuantum de 2050,00 RON cenzurată de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, sumă achitată în mod corect, atestând în mod real serviciile prestate.

Cu referire la motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. arată recurentul că instanţa de fond a aplicat greşit dispoziţiile referitoare la donaţiile persoanelor fizice şi la interdicţia asociaţiilor de a finanţa campania electorală.

După prezentarea dispoziţiilor legale a căror interpretare şi aplicare se critică în prezenta cauză, şi după o prezentare a modului de funcţionare a B., susţine recurentul că în mod nelegal instanţa de fond a considerat că suma de 41.627,50 RON a fost donată de B., întrucât pentru fiecare donator platforma a generat Anexa 3 cerută de pârâtă cu toate informaţiile personale ale donatorului şi detaliile donaţiei (sumă, dată, şi ora la care a fost efectuată donaţia), iar serviciile au fost prestate de B. în baza contractului de prestări servicii din 13 aprilie 2016 încheiat cu recurentul A. şi în care este specificat modul de funcţionare al platformei.

Susţine recurentul că documentele înaintate pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă atestă faptul că această asociaţie a fost doar intermediarul donaţiilor realizate de persoanele fizice şi că donaţia nu a fost realizată din veniturile proprii ale asociaţiei, iar destinaţia sumelor donate a fost, fără dubiu, finanţarea campaniei electorale a recurentului A. în calitate de candidat la funcţia de consilier local al mun. Iaşi.

Arată recurentul că B. a pus la dispoziţie doar platforma online pentru facilitatea accesului potenţialilor donatori.

Mai susţine recurentul că este justificată şi excepţia de nelegalitate a art. 18 alin. (3) din Ghid raportat la prevederile Legii nr. 334/2006 având în vedere că susţinerea de la pct. 7 a AEP (colectarea prin intermediul platformelor online nu permite verificările necesare) sunt contrazise de însuţi textul de lege - art. 18 alin. (3) din Ghid (pct. 10) care, în teza a II-a instituie şi facilitatea primirii donaţiilor prin intermediul platformelor online. Or, solicitările AEP de a se depune şi în cazul donaţiilor aceleaşi documente ca cele depuse pentru viramentele bancare care pretinde aceleaşi documente ca şi în cazul viramentelor prin bancă, textul de lege este lipsit de orice finalitate.

Se susţine că art. 18 trebuie interpretat ţinându-se cont de prevederile Legii nr. 334/2006 în sensul că dovada îndeplinirii condiţiilor se poate face prin orice înscris, nefiind necesară, de exemplu, depunerea extrasului de cont al donatarului în cazul donaţiei prin intermediul platformei online, când administratorul certifică efectuarea plăţii din contul aparţinând persoanei care a efectuat oferta de donaţie, identificată prin actul de identitate.

Susţine recurentul că pentru finanţarea campaniilor electorale condiţiile sunt clare: finanţarea trebuie făcută numai de către persoanele fizice şi limitarea sumelor pe care persoanele fizice le pot dona.

Pentru dovedirea îndeplinirii acestor condiţii, legea nu trebuie să instituie nişte reguli disproporţionate, imposibil de adus la îndeplinire şi fără nicio legătură cu realităţile socio-economice. Recunoscând că donaţiile online sunt legale, probele pentru astfel de donaţii trebuie adaptate domeniului, respectiv, raportat la ansamblul prevederilor legale pentru "validarea" donaţiilor online sunt necesare doar probele care atestă donarea de către persoanele fizice şi respectarea limitelor (extrasul de cont al persoanei juridice care administrează platforma referitor la operaţiunea specifică - donaţii electorale, extrasul platformei online, actul de identitate, extrasul de cont al donatarului-candidat), în astfel de cazuri neexistând ordin de plată sau virament.

Arată recurentul că donaţiile online nu pot fi primite decât prin intermediul unei entităţi specializate, autorizate, care să stabilească raporturi cu instituţiile bancare şi să verifice/opereze datele personale ale donatorului, atestând identitatea persoanei titulară a contului din care se fac tranzacţiile.

Legea interzice finanţarea partidelor politice de către o asociaţie din fondurile proprii, iar interpretarea legii în sensul că este interzisă implicarea asociaţiilor în campaniile electorale în orice modalitate, adaugă la lege. Asociaţia a fost doar un prestator se servicii, primind un comision asimilabil comisioanelor bancare, cheltuială electorală prevăzută de lege, ea punând la dispoziţia candidatului un instrument legal platforma de donaţii online pentru ca persoanele fizice să-şi poată exercita dreoturile socio-politice prin sume destinate susţinerii campaniei electorale, donaţii făcute candidatului şi nu asociaţiei.

În concluzie, arată recurentul că B. este un terţ faţă de donaţiile propriu zise, încheiate în forma prevăzută de lege, în relaţiile contractuale cu A., având dreptul şi obligaţia să primească, să verifice şi să accepte donaţiile.

4. Apărările intimatei

Intimata-pârâtă Autoritatea Electorală Permanentă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat. În motivare, arătat în esenţă că legea nu prevede posibilitatea colectării donaţiilor prin intermediul platformelor online.

De asemenea, a arătat că dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 334/2006 interzic finanţarea campaniilor electorale a unui partid politic, a unei alianţe politice, a unei alianţe electorale, a unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi a unui candidat independent de către sindicate, culte religioase, asociaţii ori fundaţii de naţionalitate română sau de altă naţionalitate decât cea română.

Mai arată intimata că suma de 41.697,50 RON provine din donaţii colectate prin intermediul B. pentru care a fost reţinut un comision de 5% astfel că nu există identitate între sumele efectiv donate şi cele virate în contul de campanie.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. (hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei) invocat de recurentul-reclamant este nefondat.

Potrivit art. 425 C. proc. civ.:

"(1) Hotărârea va cuprinde:

a) partea introductivă, în care se vor face menţiunile prevăzute la art. 233 alin. (1) şi (2). Când dezbaterile au fost consemnate într-o încheiere de şedinţă, partea introductivă a hotărârii va cuprinde numai denumirea instanţei, numărul dosarului, data, numele, prenumele şi calitatea membrilor completului de judecată, numele şi prenumele grefierului, numele şi prenumele procurorului, dacă a participat la judecată, precum şi menţiunea că celelalte date sunt arătate în încheiere;

b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor;

c) dispozitivul, în care se vor arăta numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, soluţia dată tuturor cererilor deduse judecăţii şi cuantumul cheltuielilor de judecată acordate".

Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că obligaţia instanţei de a-şi motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispoziţiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situaţiei de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor şi punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant, şi, nu în ultimul rând raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată. Aceste cerinţe legale sunt impuse de însăşi esenţa înfăptuirii justiţiei, iar forţa de convingere a unei hotărâri judecătoreşti rezidă din raţionamentul logico-juridic clar explicitat şi întemeiat pe considerente de drept.

Totodată, omisiunea primei instanţe de a oferi o motivare, în condiţiile art. 425 din C. proc. civ., sub aspectele învederate mai sus, echivalează cu omisiunea de pronunţare asupra acţiunii, căci nu se poate stabili o asociere logică între dispozitiv şi considerente, ca elemente componente esenţiale şi obligatorii ale hotărârii judecătoreşti.

Înalta Curte mai arată şi că, în acord cu dispoziţiile art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., revine judecătorului de fond sarcina ca, în soluţionarea cererii de chemare în judecată, să stabilească situaţia de fapt specifică procesului, iar în funcţie de aceasta să aplice normele juridice incidente.

Or, instanţa de fond a arătat în mod expres motivele pentru care a ajuns la soluţia din sentinţa recurată; Înalta Curte apreciază că sentinţa recurată respectă dispoziţiile art. 22 alin. (2) şi art. 425 C. proc. civ.

Astfel, prima instanţă a expus silogismul logico-juridic ce a stat la baza soluţiei pronunţate, fiind clare raţiunile avute în vedere de instanţă. De altfel, aşa cum s-a statuat în prg. 20 al Deciziei pronunţate în Cauza Gheorghe Mocuţa împotriva României:

"În continuare, Curtea reiterează că, deşi articolul 6 § 1 obligă instanţele să îşi motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea Van de Hurk împotriva Ţărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria x nr. x). De asemenea, Curtea nu are obligaţia de a examina dacă s-a răspuns în mod adecvat argumentelor. Instanţele trebuie să răspundă la argumentele esenţiale ale părţilor, dar măsura în care se aplică această obligaţie poate varia în funcţie de natura hotărârii şi, prin urmare, trebuie apreciată în lumina circumstanţelor cauzei (a se vedea, alături de alte hotărâri, Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27, seria x nr. x-B)."

Aplicând cele statuate mai sus la prezenta cauză, Înalta Curte observă că prima instanţă a pronunţat o hotărâre motivată, nu există motive străine de natura cauzei şi nu există niciun element care indice caracterul arbitrar al modalităţii în care instanţa a aplicat legislaţia relevantă pentru faptele cauzei.

Pe de altă parte, observă Înalta Curte că recurentul, în critica întemeiată pe acest temei de drept, invocă existenţa unor "motive marginale" faţă de obiectul dosarului acestea fiind singurele care argumentează soluţia pronunţată.

O astfel de critică nu poate fi primită având în vedere conţinutul normei art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. care nu foloseşte termenul "motive marginale" ci motive străine de natura cauzei, recurentul neputând adăuga la norma juridică.

Trecând însă peste acest aspect, constată Înalta Curte că "motivele marginale" detaliate de recurent prin cererea de recurs nu pot fi incluse în categoria motivelor străine de natura cauzei, întrucât instanţa de fond prin trimiterile făcute la nerespectarea termenului de 48 de ore între data efectuării donaţiei şi data întocmirii declaraţiei de indicare a sursei contribuţiei, prin trimiterile făcute la declaraţia din 31.05.2016 în care apar menţionate un număr de 17 persoane neatestaţi de formularele de evidenţă a donaţiilor realizate de B. şi la inexistenţa corespondenţei între cuantumul total al sumelor donate şi cuantumul sumelor intrate în contul de campanie al reclamantului, ca urmare a sumelor plătite drept comisioane, a demonstrat nerespectarea de către recurent a principiului legalităţii şi transparenţei veniturilor şi cheltuielilor instituit de dispoziţiile art. 1 alin. (2) lit. a)-c) din Legea nr. 334/2006 precum şi nerespectarea dispoziţiilor art. 28 alin. (4) din acelaşi act normativ .

Analizarea legalităţii actului administrativ atacat de către instanţa de judecată nu se efectuează doar în raport de anumite dispoziţii legale din cuprinsul actului normativ, ci şi de respectarea principiilor instituite prin actul normativ în temeiul căruia a fost emis.

Ca urmare, motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu poate fi reţinut.

Şi motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., constată Înalta Curte că este nefondat.

Criticile formulate vizează interpretarea şi aplicarea eronată a dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Hotărârea AEP nr. 19/2016 - Ghidul finanţării campaniei electorale, art. 16, art. 17, art. 18, art. 28 alin. (8), art. 42 alin. (5) şi art. 48 din Legea nr. 334/2006, susţinându-se, în esenţă, că au fost respectate dispoziţiile legale incidente cauzei, respectiv au fost depuse înscrisuri pentru fiecare donaţie/donator în parte conform Anexei nr. 3; B. a fost doar intermediarul donaţiilor realizate de către persoanele fizice; donaţia nu a fost realizată din veniturile proprii ale Asociaţiei; dovada îndeplinirii condiţiilor sunt prevăzute de art. 48 alin. (11) din Legea nr. 334/2006, iar pentru dovedire autorităţile nu trebuie să instituie reguli disproporţionate; dacă se recunoaşte că donaţiile online sunt legale atunci şi probele pentru astfel de donaţii trebuie adaptate domeniului; este justificată excepţia de nelegalitate a art. 18 alin. (3) din Ghid.

Cu prioritate, Înalta Curte observă că prin recurs, deşi nu se invocă în mod clar excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Ghid, se susţine că aceasta este justificată atâta vreme cât norma instituie facilitatea primirii donaţiilor prin intermediul platformelor online, iar prin interpretarea dată de către intimata-pârâtă care pretinde pentru dovedire aceleaşi documente ca cele pentru viramentele bancare, textul legal este lipsit de orice finalitate.

Acest aspect nu poate face analiza instanţei de control judiciar, în condiţiile în care, în faţa instanţei de fond, recurentul-reclamant a precizat, prin cererea depusă la dosarul cauzei data de 13.10.2017, că a invocat excepţia de nelegalitate a actului administrativ "nu în sens procedural, de acţiune incidentă, în baza art. 4 din Legea nr. 554/2004, ci în sensul unei rezerve de interpretare", precizare în raport de care instanţa de fond a arătat că nu se mai impune pronunţarea asupra inadmisibilităţii invocării excepţiei de nelegalitate cu privire la art. 18 alin. (3) din Ghid.

Judecarea recursului are în vedere exclusiv aspectele de nelegalitate ale hotărârii recurate, iar invocarea omisso medio a unor motive, neaduse spre analiza instanţei de fond, nu este permisă.

Cu referire la celelalte critici ce vizează interpretarea şi aplicarea eronată a dispoziţiilor legale incidente cauzei, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate.

Controlul judiciar declanşat de recurentul-reclamant A. are ca obiect verificarea legalităţii Deciziei de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 813/29.11.2016, a Raportului de control din 02.11.2016 înregistrat sub nr. x/28.11.2016, anularea răspunsului formulat de intimata Autoritatea Electorală Permanentă la plângerea pealabilă înregistrat sub br. 2048/06.03.2017.

Prin Raportul de control din 02.11.2016 s-a constatat că suma de 41.627,50 RON a fost virată în contul de campanie electorală al candidatului A., sumă provenită din donaţii pentru campania electorală colectată de B., persoană juridică care pentru serviciul de colectare a perceput un comision de 5% din valoarea totală a contribuţiilor, contrar dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 care interzice finanţarea în orice mod a campaniei electorale a unui candidat independent de către asociaţii, precum şi a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 10/2016 Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 prin aceea că a folosit altă sursă de finanţare, respectiv sume primite de la o persoană juridică - B. S-a mai constatat nerespectarea de către candidatul A. a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din Hotărârea nr. 19/2016 a AEP de aprobare a Ghidului finanţării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, prin faptul că nu a ataşat documentele justificative care să consemneze valoarea sumelor de bani ce fac obiectul donaţiilor, ci doar copii ale actelor de identitate ale donatorilor.

În baza acestui raport, a fost emisă Decizia de nerambursare nr. x/29.11.2016 a sumei de 41.697,50 RON reprezentând cheltuieli ce nu îndeplinesc condiţiile legale de rambursare potrivit dispoziţiilor art. 48 alin. (11) lit. b), si c) din Legea nr. 334/2006.

Prin acţiunea formulată, recurentul-reclamant a solicitat anularea Deciziei nr. 813/29.11.2016 de nerambursare a cheltuielilor electorale pentru suma de 41.697,50 RON şi a Raportului de control anterior menţionat.

Instanţa de fond, prin sentinţa civilă nr. 15/2018 din 01 februarie 2018 a respins în totalitate acţiunea formulată reţinând încălcarea atât a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) şi art. 38 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, cât şi a dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Hotărârea nr. 19/2016 a AEP de aprobare a Ghidului finanţării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016

Soluţia primei instanţe este legală, fiind împărtăşită de instanţa de control judiciar, întrucât reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

S-a susţinut de către recurent împrejurarea că a folosit platforma G2, pentru a putea primi donaţii electorale în condiţii legale cu ocazia alegerilor din 6 iunie 2016, sens în care arată că între B. şi recurent a fost încheiat contractul de prestări servicii din data de 13 aprilie 2016 având ca obiect servicii de strângere de fonduri online de la persoanele fizice în vederea finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, conform căruia B. a încasat un comision de 5% din valoarea totală a contribuţiilor primite de candidat de la donatori, sumele obţinute de B. urmând a fi virate conform indicaţiei candidatului în contul personal al acestuia, cu titlu de contribuţie electorală.

După cum susţine recurentul prin cererea de recurs, B. a virat în contul bancar de campanie electorală sume, după cum urmează:

- 5170 RON - la data de 12.05.2016

- 13.157,50 RON - la data de 20.05.2016

- 2.526 RON - la data de 01.06.2016

- 6.652 RON - la data de 03.06.2016

- 14.122 RON - la data de 03.06.2016

Conform prevederilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale " Se interzice finanţarea în orice mod a campaniei electorale a unui partid politic, a unei alianţe politice, a unei alianţe electorale, a unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi a unui candidat independent de către sindicate, culte religioase, asociaţii ori fundaţii de naţionalitate română sau de altă naţionalitate decât cea română."

Potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. (3) şi (8) din Legea nr. 334/2006:

"(3) Contribuţiile pentru campania electorală se depun sau se virează în conturile prevăzute la alin. (1) numai de către candidaţi sau de către mandatarul financiar, la împuternicirea acestora, începând cu data depunerii propunerilor de candidaturi.", "(8) Contribuţiile pentru campania electorală care pot fi depuse de către candidaţi sau mandatarul financiar pot proveni numai din donaţii primite de candidaţi de la persoane fizice, din venituri proprii sau din împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituţii de credit.".

Totodată, potrivit art. 28 alin. (1), alin. (4) şi alin. (5) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 10/2016 " (1) Contribuţiile candidaţilor pentru campania electorală pot proveni exclusiv din următoarele surse: a) venituri proprii; b) donaţii primite de la persoane fizice; c) împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituţii de credit; (4) Contribuţiile candidaţilor pentru campania electorală pot fi depuse sau virate de către candidaţi în conturile bancare deschise pentru campania electorală, după data rămânerii definitive a candidaturilor. (5) Contribuţiile candidaţilor pentru campania electorală pot fi depuse sau virate de către mandatarii financiari în conturile bancare deschise pentru campania electorală, pe baza împuternicirii scrise a candidaţilor, conform legii".

Dispoziţiile art. 10 alin. (1)-(3) din H.G. nr. 10/2016 Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 dispun:"(1) La acceptarea donaţiilor, indiferent de modul şi forma în care au fost făcute, partidele politice sunt obligate să verifice şi să înregistreze identitatea donatorilor, potrivit prezentelor norme metodologice.

(2) În cazul donatorului persoană fizică, partidele politice sunt obligate să asigure verificarea şi înregistrarea identităţii donatorului în formularul al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3.

(3) În cazul donatorului persoană juridică, partidele politice sunt obligate să asigure verificarea şi înregistrarea identităţii donatorului în formularul al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4".

Instanţa de control judiciar are în vedere şi dispoziţiile art. 18 din Ghidul finanţării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 19/2016, potrivit cărora "(1) Donaţiile primite de candidaţi drept contribuţii pentru campania electorală trebuie să fie însoţite de documente justificative. (2) Sunt documente justificative ale donaţiilor primite de către candidaţi orice înscrisuri sub semnătură privată care consemnează valoarea sumelor de bani care fac obiectul acestora, precum şi identitatea părţilor, însoţite de copiile actelor de identitate ale donatorilor. (3) În cazul donaţiilor efectuate prin intermediul unui cont bancar sau prin intermediul sistemelor de plăţi online se pot utiliza ca documente justificative înscrisuri de orice tip, inclusiv electronice, care fac dovada ofertei donaţiei şi a acceptării acesteia, însoţite de copii ale ordinelor de plată/foilor de vărsământ, de extrase bancare ale conturilor donatarilor, precum şi de copiile actelor de identitate ale donatorilor."

Din interpretarea coroborată a acestor dispoziţii legale, rezultă faptul că este interzisă finanţarea unei campanii electorale de către o asociaţie sau fundaţie, indiferent de modalitatea sub care se realizează această operaţiune. Cu alte cuvinte, nu are importanţă dacă finanţarea este rezultatul colectării de către o asociaţie sau fundaţie a donaţiilor efectuate de persoanele fizice, sau dacă finanţarea vine din veniturile proprii ale asociaţiei, ceea ce stabileşte în mod expres norma juridică este interzicerea finanţării campaniei electorale de către asociaţii sau fundaţii.

Dispoziţiile legale invocate interzic finanţarea în orice mod de către o asociatie a campaniei electorale a unui candidat independent, nu doar finanţările efectuate din veniturile proprii ale asociaţiei.

Raţiunea instituirii acestei interdicţii a avut la bază necesitatea garantării unei competiţii echitabile între candidaţi dar şi a asigurării legalităţii finanţării.

Analizând mecanismul în care au fost efectuate donaţiile de către persoane fizice, detaliat prin cererea de recurs, Înalta Curte constată faptul că instanţa de fond în mod corect a arătat că activităţile de operare cu sumele plătite de donatori erau realizate de C. S.R.L., societate care transfera banii donaţi într-un cont colector al B., după reţinerea unor comisioane şi a TVA-ului.

Ulterior, din contul B. sumele erau transferate într-un cont personal al reclamantului cu reţinerea unui comision egal cu 5% din valoarea totală a contribuţiilor primite de candidat de la donatori. Ulterior, recurentul a transferat aceste sume din contul său în contul de campanie x deschis la D., prin ordin de plată bancar şi cu întocmirea declaraţiilor de provenienţă a contribuţiei.

În condiţiile în care sumele de bani donate nu erau virate prin intermediul platformei online direct în contul bancar propriu al candidatului, ci acestea erau operate iniţial de C. S.R.L., societate care transfera banii donaţi într-un cont colector al B., iar ulterior sumele erau transferate într-un cont al recurentului, după reţinerea unor comisioane neprecizate şi a TVA-ului, nu se poate reţine faptul că B. nu a contribuit la finanţarea campaniei electorale a recurentului, astfel cum acesta a susţinut.

Prin serviciile prestate, B. a facilitat colectarea unor donaţii oferite recurentului de către diferite persoane fizice, deşi dispoziţiile legale incidente nu reglementează acest sistem de colectare a fondurilor campaniilor electorale.

Pe de altă parte, instanţa de control judiciar nu poate reţine argumentul conform căreia B. a fost un simplu prestator de servicii, un intermediar, care a pus la dispoziţia acestuia o platformă online de colectare a donaţiilor, în condiţiile în care sumele donate intrau iniţial într-un cont colector al Asociaţiei, iar între sumele donate de către persoanele fizice şi sumele virate în contul de campanie nu a existat o corespondenţă, fiind astfel încălcat principiul transparenţei finanţării.

Mai mult, nu rezultă faptul că suma de 41.627,50 RON depusă în contul de campanie a fost colectată cu respectarea mecanismului prevăzut de lege, în condiţiile în care nu a fost depusă dovada acceptării acestor donaţii, în forma prevăzută de Ghidul finanţării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, respectiv prin prezentarea copiilor ordinelor de plată sau a foilor de vărsământ şi a extrasului bancar.

În modalitatea prezentată de recurent, nu se asigură stabilirea unei identităţii între suma donată şi suma transferată. Dispoziţiile art. 18 alin. (3) din Hotărârea nr. 19/2016 a Autorităţii Electorale Permanente recunosc ca sursă de finanţare a cheltuielilor de campanie donaţiile directe efectuate online, dar nu şi cele efectuate prin terţi intermediari, cum este platforma online gestionată de B.

Niciunde în cuprinsul Legii nr. 334/20016, a H.G. nr. 10/2016 sau a Horărârii nr. 19/2016 a Autorităţii Electorale Permanente nu se face vorbire despre posibilitatea colectării donaţiilor de la persoanele fizice prin platforme online. În atare situaţie, prin susţinerea din cererea de recurs conform căreia legea recunoaşte donaţiile online se face o confuzie de către recurent între efectuarea donaţiilor prin sistemul online şi cele efectuate prin intermediul platformelor online. Ceea ce legea recunoaşte este efectuarea donaţiilor prin intermediul sistemelor de plăţi online - art. 18 din Ghidul finanţării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 19/2016.

În raport de aceste considerente, şi susţinerile recurentului conform cărora probele pentru astfel de donaţii trebuie adaptate domeniului respectiv raportat la ansamblul prevederilor legale pentru "validarea" donaţiilor online sunt necesare doar probele care atestă donarea de către persoanele fizice şi respectarea limitelor (extrasul de cont al persoanei juridice care administrează platforma referitor la operaţiunea specifică - donaţii electorale, extrasul platformei online, actul de identitate, extrasul de cont al donatarului-candidat), în astfel de cazuri neexistând ordin de plată sau virament nu pot fi primite.

Dovada donaţiilor efectuate prin intermediul sistemelor de plăţi online trebuie cirscumscrisă dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Ghidul finanţării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 19/2016 care instituie obligaţia utilizării ca documente justificative "înscrisuri de orice tip, inclusiv electronice, care fac dovada ofertei donaţiei şi a acceptării acesteia, însoţite de copii ale ordinelor de plată/foilor de vărsământ, de extrase bancare ale conturilor donatarilor, precum şi de copiile actelor de identitate ale donatorilor."

Mai mult, observă Înalta Curte că în raport de dispoziţiile art. 28 alin. (6) din Legea nr. 334/2006 "Contribuţiile pentru campania electorală se depun sau se virează în conturile prevăzute la alin. (2)-(4) numai de către candidaţi, partide politice sau de către mandatarii financiari ai acestora", normă juridică interpretată corect de judecătorului fondului care a reţinut că în ce priveşte problematica modului de plată a contribuţiilor pentru finanţarea campaniei electorale legea consacră în mod expres şi limitativ obligativitatea depunerii sau virării contribuţiilor proprii sau primite de către candidat în conturile deschise pentru finanţarea campaniei electorale fie nemijlocit de candidat, fie de mandatarul financiar.

Recurentul-reclamant nu a făcut dovada că donaţiile primite prin intermediar au fost depuse în contul de campanie în cuantumul real, întreg al valorii donaţiilor. Împrejurarea că pentru fiecare donator platforma a generat Anexa 3 cerută de Autoritatea Electorală Permanentă, cu toate informaţiile personale ale donatorului şi detaliile donaţiei (suma, data şi ora la care a fost efectuată), înscrisuri ce au fost depuse de B., nu acoperă neîndeplinirea celorlalte condiţii cerute de lege, şi nu este suficientă pentru a putea cere rambursarea cheltuielilor electorale, cu excluderea celorlalte condiţii impuse de Legea nr. 334/2004, H.G. nr. 10/2016 şi Ghidul finanţării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 19/2016.

Contribuţiile folosite în campania electorală au fost virate de către B., în baza unui contract, care are ca obiect servicii de strângere de fonduri online, dar pentru care este perceput comision de 5% din valoarea totală a contribuţiilor, prevederi contractuale prin care sunt încălcate dispoziţiile art. 28 alin. (11) din Legea nr. 334/2006.

În concret, nu este depusă în contul bancar declarat în conformitate cu art. 28 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 întreaga sumă primită din donaţii, ci contribuţiile din care se scade acest comision. Pe de altă parte, cuantumul efectiv şi real al donaţiilor nu trebuie să fie afectat de nicio altă cheltuială sau diminuat în vreun fel prin reţinerea unor comisioane. Atât Legea nr. 334/2006 cât şi H.G. nr. 10/2016 impune ca suma efectiv donată să se regăsească în contul de campanie al candidatului virată doar de către acesta sau de către mandatarul financiar.

Or, legea nu permite această comisionare a donaţiei, comisionul de 5% din sumele colectate donate către recurent nu poate fi asimilat comisioanelor bancare, prevăzute de art. 38 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 334/2006, nici vreuneia din celelalte tipuri de cheltuieli electorale prevăzute de art. 38 alin. (2) Legea nr. 334/2006.

De asemenea, şi susţinerile din cererea de recurs conform cărora donaţiile nu pot fi primite decât prin intermediul unei entităţi specializate, autorizate, care să stabilească raporturi cu instituţiile bancare şi să verifice/opereze datele personale ale donatorului, atestând identitatea persoanei titulară a contului din care se fac tranzacţiile sunt nefondate în raport de dispoziţiile art. 18 alin. (3) din Ghidul finanţării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 19/2016, normă juridică care instituie efectuarea donaţiilor doar prin sistemul plăţilor online, nu şi prin intermediul unei entităţi specializate.

În raport de aceste considerente, constată Înalta Curte că toate criticile formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 15/2018 din 01 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 octombrie 2021.