Revision of salary supplements for legal advisers inadmissible after prior definitive resolution of res judicata challenge

Şedinţa publică din data de 21 octombrie 2021

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Hotărârea ce face obiectul revizuirii

1.1. Prin acţiunea înregistrată, la data de 14.11.2019, pe rolul Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Fălticeni, anularea Dispoziţiilor nr. 536 şi nr. 535 din 30.08.2019 emise de pârât şi menţinerea Dispoziţiilor nr. 239 şi nr. 237 din 31.01.2018 emise de acesta referitoare la acordarea sporului de mobilitatea şi confidenţialitate conform Deciziei nr. 681 din 15 mai 2008 a Curţii de Apel Suceava şi obligarea pârâtului la plata acestor drepturi salariale şi după data de 01.08.2019, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală până la plata efectivă.

1.2. Prin sentinţa civilă nr. 18 din 16 ianuarie 2020, Tribunalul Suceava a respins, ca nefondată, acţiunea reclamanţilor.

A reţinut Tribunalul, în esenţă, că hotărârea judecătorească pe care reclamanţii îşi întemeiază cererea, Decizia nr. 681 din 15 mai 2008 a Curţii de Apel Suceava, priveşte recunoaşterea unor drepturi salariale şi aceasta a fost pronunţată prin interpretarea unor norme prevăzute de acte normative privind salarizarea funcţionarilor publici în vigoare la momentul respectiv, dar anterioare intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 şi independente de acest act normativ.

Începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017, drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute de această lege, astfel că hotărârea judecătorească invocată în cauză, anterioară noii legi de salarizare, nu mai operează în mod automat pe viitor fără a verifica dacă drepturile salariale acordate se regăsesc în noua legislaţie.

1.3. Împotriva hotărârii Tribunalului Suceava, reclamanţii A. şi B. au formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6, 7 şi 8 C. proc. civ.

Au susţinut recurenţii-reclamanţi, referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., că, prin decizia civilă nr. 681 din 15 mai 2008 a Curţii de Apel Suceava pronunţată în Dosarul nr. x/2007, s-a stabilit cu putere de lucru judecat că drepturile lor salariale nu sunt limitate la normele privind salarizarea personalului bugetar, iar sporul de mobilitate şi confidenţialitate este unul separat de salariul de bază, fiind specific consilierilor juridici. Astfel, instanţa de fond a trecut peste puterea de lucru judecat a hotărârii Curţii de Apel Suceava, în mod greşit reţinând că actele normative în temeiul cărora au obţinut drepturile salariale nu ar mai fi în vigoare la acest moment.

1.4. Prin decizia civilă nr. 28 din 13 ianuarie 2021, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondat, recursul formulat de reclamanţi împotriva sentinţei nr. 18 din 16 ianuarie 2020 a Tribunalului Suceava.

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de pct. 7 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., privind încălcarea autorităţii de lucru judecat, Curtea a reţinut, în esenţă, că în cauză nu se pune problema autorităţii de lucru judecat, având în vedere obiectul diferit al celor două cauze, ceea ce conduce la concluzia că nu este îndeplinită condiţia triplei identităţi, motivul invocat de reclamanţi fiind nefondat.

2. Cererea de revizuire

Împotriva sentinţei civile nr. 18 din 16 ianuarie 2020 a Tribunalului Suceava reclamanţii A. şi B. au formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Au solicitat admiterea revizuirii şi anularea hotărârii Tribunalului Suceava, fiind încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, fapt recunoscut prin decizia civilă nr. 681 din 15 mai 2008 a Curţii de Apel Suceava pronunţată în Dosarul nr. x/2007.

Au susţinut revizuenţii că, în calitate de consilieri juridici în cadrul aparatului propriu al Primarului Municipiului Fălticeni, au beneficiat de sporul de mobilitate şi confidenţialitate în temeiul deciziei civile nr. 681 din 15 mai 2008 a Curţii de Apel Suceava, sport care a fost acordat lunar de la data pronunţării deciziei şi până în luna august 2019, dată la care salariul le-a fost diminuat cu 30% ca urmare a neacordării sporului obţinut prin hotărâre judecătorească.

Pentru perioada de după luna august 2019, au formulat acţiune de obligare la acordarea respectivelor drepturi salariale, acţiunea fiind respinsă prin sentinţa civilă nr. 18 din 16 ianuarie 2020 a Tribunalului Suceava, definitivă prin decizia civilă nr. 28 din 13 ianuarie 2021 a Curţii de Apel Suceava.

Ambele acţiuni au vizat obligarea la acordarea sporului de mobilitate şi confidenţialitate, iar prima hotărâre pronunţată şi care consfinţeşte cu autoritate de lucru judecat dreptul lor de a beneficia de aceste drepturi salariale, respectiv Decizia nr. 681 din 15 mai 2008 a Curţii de Apel Suceava, a fost pronunţată în Dosarul nr. x/2007, ulterior fiind pronunţată sentinţa civilă nr. 18 din 16 ianuarie 2020 a Tribunalului Suceava, în Dosarul nr. x/2019, această din urmă hotărâre încălcând efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

Astfel, au considerat revizuenţii că este admisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind evidentă contrarietatea de hotărâri referitoare la acordarea în continuare a drepturilor salariale.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

3.1. Înalta Curte reţine că revizuirea este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia se poate obţine desfiinţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege. Motivele prevăzute de art. 509 C. proc. civ., în temeiul cărora se poate formula cerere de revizuire, sunt limitativ determinate şi de strictă interpretare neputând fi extinse prin analogie la alte situaţii similare.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. invocate de revizuenţi,

"Art. 509 - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evoca fondul poate fi cerută dacă: (...) 8. există hotarâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotarâri;".

Raţiunea reglementării acestui motiv de revizuire o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorităţii lucrului judecat, atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeaşi pricină, având aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi aceleaşi părţi.

Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă doar în cazul îndeplinirii anumitor condiţii cumulative, şi anume identitatea de obiect, cauză şi părţi, dar şi cu condiţia ca în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat existenţa primei hotărâri, ori, chiar dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să discute excepţia autorităţii de lucru judecat, în sensul de a nu fi soluţionat excepţia puterii de lucru judecat.

3.2. Or, revizuenţii solicită revizuirea sentinţei nr. 18 din 16 ianuarie 2020 a Tribunalului Suceava în raport cu decizia civilă nr. 681 din 15 mai 2008 a Curţii de Apel Suceava, apreciind că sentinţa tribunalului încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Însă, Înalta Curte, analizând actele şi lucrările Dosarului nr. x/2019 în care s-a pronunţat sentinţa nr. 18 din 16 ianuarie 2020 a Tribunalului Suceava, ce face obiectul cererii de faţă, definitivă prin Decizia nr. 28 din 13 ianuarie 2021 a Curţii de Apel Suceava, constată că a fost tranşată chestiunea referitoare la încălcarea efectului autorităţii de lucru judecat.

Acţiunea reclamanţilor A. şi B. a fost întemeiată tocmai pe Decizia nr. 681/2008 a Curţii de Apel Suceava, atât instanţa de fond, cât şi instanţa de recurs, pronunţându-se asupra efectului autorităţii de lucru judecat şi asupra incidenţei acestei decizii.

Astfel, instanţa de fond a reţinut că hotărârea judecătorească invocată în cauză, anterioară noii legi de salarizare, nu mai operează în mod automat pe viitor.

În plus, instanţa de recurs a analizat motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., referitor la încălcarea autorităţii de lucru judecat, invocat de recurenţi. Concret, instanţa a reţinut că nu se pune problema autorităţii de lucru judecat, având în vedere obiectul diferit al celor două cauze.

3.3. Prin urmare, posibilitatea de a cere revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este condiţionată de împrejurarea să nu se fi soluţionat deja excepţia autorităţii de lucru judecat, în cadrul cererii de revizuire nemaiputând fi reiterată aceeaşi chestiune deja tranşată de prima instanţă, precum şi de instanţa de recurs, în mod definitiv.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 513 alin. (3) C. proc. civ., urmează a se respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de B. şi A. împotriva sentinţei nr. 18 din 16 ianuarie 2020 a Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal pronunţate în Dosarul nr. x/2019, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 21 octombrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea greferi instanţei.