Court Fee Non-Payment Return to Regularization Upheld as Non-Appealable Final Order

Şedinţa publică din data de 21 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Hotărârea ce face obiectul prezentei căi de atac

1.1. Prin cererea formulată la data de 21.12.2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a formulat cerere de chemare în judecată a mai multor instituţii publice şi persoane fizice.

În cursul procedurii de regularizare prevăzute de art. 200 C. proc. civ., Curtea, constatând că cererea nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 197 C. proc. civ., raportat la art. 16 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 194 alin. (1) lit. a), art. 149 şi art. 150 C. proc. civ., a pus în vedere reclamantului ca, în termen de 10 zile de la primirea adresei instanţei, să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, de a indica numele, prenumele şi domiciliul sau reşedinţa pentru toate persoanele fizice chemate în judecată şi să depună pentru comunicare către partea adversă câte un exemplar al cererii de chemare în judecată şi a înscrisurilor.

1.2. Prin încheierea de şedinţă din 17 februarie 2021, Curtea, constatând că reclamantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite în sarcina sa, în temeiul art. 200 alin. (4) C. proc. civ., a anulat cererea de chemare în judecată.

1.3. Împotriva acestei încheieri, reclamantul a formulat cerere de reexaminare, înregistrată în Dosarul nr. x/2020.1.

Prin încheierea de şedinţă din 4 iunie 2021, Curtea a dispus întoarcerea dosarului în procedura de regularizare.

Totodată, a pus în vedere reclamantului ca, în termen de 10 zile, să depună o cerere precizatoare în care să arate ce cale de atac înţelege să formuleze şi împotriva cui, care sunt domiciliile şi sediile fiecărui pârât şi care sunt motivele pentru care exercită calea de atac, şi să facă dovada timbrării cererii cu taxă judiciară de timbru de 100 RON.

2. Calea de atac exercitată

Împotriva încheierii din 4 iunie 2021, reclamantul A. a formulat recurs.

A arătat că nu a fost legal citat, că hotărârea a fost dată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi a invocat excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis a se pronunţa asupra acesteia.

A susţinut că dezlegarea dată este rezultatul unei erori materiale, că nu au fost soluţionate procedural cererile preliminare, recuzare, strămutare, celelalte cereri.

Instanţa a fost incompatibilă şi trebuia să se abţină şi hotărârea a fost dată fără citarea părţilor, iar dezlegarea dată este rezultatul mai multor erori materiale, cu încălcarea Constituţiei României, încălcându-i-se dreptul la apărare, atât al său, cât şi al părţilor.

3. Decizia instanţei de recurs

Analizând, cu prioritate, în condiţiile art. 499 C. proc. civ., regularitatea învestirii sale cu recursul de faţă, Înalta Curte constată că, potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., calea de atac exercitată nu este prevăzută de lege.

În raport cu dispoziţiile art. 457 alin. (1) raportat la art. 200 alin. (3), (6) şi (7) C. proc. civ., se constată că încheierea de şedinţă din 4 iunie 2021, prin care s-a dispus întoarcerea dosarului în procedura de regularizare prevăzută de art. 200 C. proc. civ., este definitivă.

Potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege".

Prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".

Conform 200 alin. (7) C. proc. civ., încheierea de şedinţă pronunţată în soluţionarea cererii de reexaminare a încheierii de anulare a acţiunii în cursul procedurii de regularizare, este definitivă.

De altfel, prin încheierea ce face obiectul prezentului recurs, instanţa de fond a dispus întoarcerea dosarului în procedura de regularizare.

Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva încheierii de şedinţă atacate, care nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv.

4. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 200 şi art. 457 C. proc. civ., republicat, va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurentul A. împotriva încheierii din 4 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 21 octombrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.