Military officer service transfer dispute: tribunal jurisdiction under Art. 109 Law 188/1999 prevails over central authority rank criterion

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita, secţia I civilă, la data de 22 mai 2018, sub nr. x/2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Gheorgheni, Comandantul Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Gheorgheni, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean "Gheorghe Doja" Covasna, Inspectorul Şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean "Gheorghe Doja" Covasna, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Inspectorul General al Jandarmeriei Române, a solicitat: (i). să se constate caracterul nejustificat al refuzului pârâtului de rând 4 de emitere a ordinului de mutare la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna, refuz reprezentat de nepunerea în executare a actului administrativ de mutare ca urmare a emiterii Acordului Inspectorului şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean "Gheorghe Doja" cu nr. x 2 din 30.10.2017, precum şi aprobării Inspectorului şef al Inspectoratului de Poliţie Covasna şi Inspectorului General al Poliţiei Române, prin nerespectarea ordinii de prioritate în vederea numirii în funcţie a cadrelor militare puse la dispoziţie expres prevăzută de art. 17 şi 26 din Anexa nr. 7 a OMAI nr. 177/2016 şi, implicit, reprezentat de nesoluţionarea în termenul legal a solicitării de mutare; (ii) anularea Adresei nr. x din 07.11.2017, prin care se exprimă refuzul pârâtului de rând 5 faţă de mutarea în interesul serviciului la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna; (iii). Anularea Adresei nr. x din 20.03.2018 reprezentând refuzul pârâtului de rând 2 la emiterea acordului de mutare la cerere la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna de care a luat la cunoştinţă prin Adresa IPJ Covasna nr. x din 02.04.2018; (iv) obligarea pârâtului de rând 2 la emiterea acordului de mutare la cerere la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna şi a actului administrativ de mutare; (v) obligarea pârâţilor la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Harghita, secţia civilă

Prin Sentinţa civilă nr. 1806 din 5 decembrie 2018, Tribunalul Harghita a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de instanţă, din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că, printre alte capete de cerere, reclamantul a solicitat şi anularea Adresei nr. x din 07.11.2017 emisă de pârâtul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, care, potrivit potrivit art. 5 din Legea nr. 550/2004, este o autoritate publică centrală, astfel că în raport de criteriul rangului autorităţii care a emis actul contestat, revine Curţii de Apel Târgu Mureş competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei. Cu privire la celelalte petite din acţiune, s-a reţinut că operează o prorogare de competenţă, conform art. 99 alin. (2) C. proc. civ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 31.01.2019, sub acelaşi număr de dosar.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal

Prin Sentinţa civilă nr. 30 din 8 martie 2019, Curtea de Apel Târgu Mureş a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita, secţia civilă. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut că reclamantul este cadru militar şi prin acţiunea dedusă judecăţii contestă actele prin care s-a refuzat mutarea sa în interesul serviciului şi numirea în funcţie la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna. Prin urmare, obiectul cauzei vizează raportul de serviciu al reclamantului, iar Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare nu cuprinde dispoziţii referitoare la competenţa materială de soluţionare a litigiilor privind raportul de serviciu al cadrelor militare.

Chiar dacă acest litigiu nu are ca obiect drepturi băneşti, ci modificarea raportului de serviciu, curtea de apel a reţinut că, în cauză, urmează a se avea în vedere dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 10/2018, pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, în special a considerentelor reţinute în paragrafele 89 şi 94, în raport de care rezultă că normele speciale aplicabile statutului militarului nu reglementează o competenţă diferită decât cea care rezultă din dreptul comun aplicabil în materie, reprezentat de dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999.

Nu prezintă relevanţă că reclamantul este funcţionar cu statut special, pentru a se exclude incidenţa art. 109 din Legea nr. 188/1999, întrucât textul de lege se referă la funcţionari publici în general şi are în vedere cauzele privind orice aspect al raportului de serviciu al funcţionarului public, în lipsa unor norme derogatorii de competenţă.

Faţă de aceste constatări, contrar celor reţinute de tribunal, în cauză, competenţa nu poate fi stabilită în funcţie de criteriile de competenţă cuprinse la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, deoarece aceste din urmă norme de competenţă au caracter general, devenind aplicabile când nu există norme speciale - în cauză însă, prevederile art. 109 sunt norme de competenţă speciale faţă de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fiind incidente în cazul în care litigiul priveşte raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, independent de rangul autorităţii emitente a actului contestat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Obiectul demersului judiciar declanşat de reclamantul A. vizează în principal anularea unor acte prin care s-a refuzat mutarea sa în interesul serviciului şi numirea în funcţie la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna.

În raport cu obiectul dedus judecăţii şi împrejurarea că reclamantul face parte din categoria funcţionarilor publici cu statut special (cadru militar din Jandarmeria Română), Înalta Curte reţine că demersul judiciar iniţiat de acesta se circumscrie unui litigiu vizând raportul de serviciu al funcţionarului public.

Cum Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare nu indică în mod expres instanţa judecătorească competentă să judece în primă instanţă un litigiu precum cel de faţă, devin aplicabile dispoziţiile Legii nr. 188/1999, ce constituie cadrul general al litigiilor legate de funcţia publică.

Astfel, în privinţa competenţei materiale de soluţionare a cauzei, întrucât raportul juridic litigios este grefat pe calitatea reclamantului de funcţionar public, sunt aplicabile dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora, "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Dispoziţiile Legii nr. 188/1999 stabilesc, aşadar, în favoarea tribunalelor, competenţa materială exclusivă în soluţionarea cauzelor având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, fără a face distincţie după cum autoritatea publică pârâtă este una de nivel central sau local. Dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 au caracter de lege generală în raport de dispoziţiile speciale ale art. 109 din Legea nr. 188/1999, fiind, astfel, înlăturate de la aplicare, neputând justifica o competenţă materială a instanţei de judecată stabilită în raport de rangul autorităţii publice emitente a actului administrativ contestat.

Această interpretare este conformă Soluţiei de unificare a jurisprudenţei adoptate în şedinţa judecătorilor secţiei contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi din data de 18 februarie 2013, în sensul că "normele de competenţă prevăzute de art. 109 din Legea nr. 188/1999, astfel cum au fost modificate prin art. IV din Legea nr. 2/2013, sunt aplicabile inclusiv funcţionarilor publici cu statut special, în măsura în care statutele speciale ale categoriilor respective nu conţin dispoziţii prin care să fie stabilită expres competenţa unei alte instanţe".

Prin urmare, reţinând incidenţa art. 109 din Legea nr. 188/1999, astfel cum a fost modificat, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza în fond este tribunalul (secţia de contencios administrativ şi fiscal).

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita, secţia civilă, instanţa iniţial învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectorul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean "Gheorghe Doja" Covasna, Inspectorul Şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean "Gheorghe Doja" Covasna, Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Gheorgheni, Comandantul Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Gheorgheni, în favoarea Tribunalului Harghita, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 iunie 2019.

GGC - NN