Abuse of office conviction upheld after extraordinary appeal rejected as unfounded; damages to injured director stand

Asupra recursului în casaţie de faţă.

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 227/04.05.2018 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. x/2015, s-au reţinut dispoziţiile art. 5 din C. pen., privind aplicarea legii penale mai favorabile, iar în baza art. 386 din C. proc. pen.., s-a dispus schimbarea încadrării juridice, astfel cum s-a pus în discuţie din oficiu sau cum a fost solicitată de inculpaţi, după cum urmează:

• pentru inculpatul A., din infracţiunile de:

- abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., în infracţiunile de:

- abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (în raport cu plăţile nelegale pentru acţiuni culturale şi sportive);

- abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. (parte civilă D.);

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., ca urmare a aplicării art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., ca urmare a aplicării art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

• pentru inculpatul F., din infracţiunile de:

- complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005;

- complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., în infracţiunile de:

- complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (în raport cu plăţile nelegale pentru acţiuni culturale şi sportive);

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

• pentru inculpata H., din infracţiunile de:

- complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., în infracţiunile de:

- complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (în raport cu plăţile nelegale pentru acţiuni culturale şi sportive);

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

• pentru inculpata Fundaţia "I.", din infracţiunile de:

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., în infracţiunile de:

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

• pentru inculpatul J., din infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., în infracţiunea de complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 din C. pen. din 1969, rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

• pentru inculpata L. "L.", din infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., în infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 din C. pen. din 1969, raportat la art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

1. În baza art. 396 din C. proc. pen., în referire la art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., întrucât nu există probe că a comis infracţiunea.

În baza art. 396 din C. proc. pen., în referire la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru comiterea infracţiunii de conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 396 din C. proc. pen., în referire la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru comiterea infracţiunii de conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 396 din C. proc. pen., în referire la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru comiterea infracţiunii de conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 396 din C. proc. pen., în referire la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru comiterea infracţiunii de conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 396 din C. proc. pen. în referire la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru comiterea infracţiunii de conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 396 din C. proc. pen., în referire la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru comiterea infracţiunii de conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 396 din C. proc. pen., în referire la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul M.

C. pentru comiterea infracţiunii de conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (în raport cu plăţile nelegale efectuate pentru acţiuni culturale şi sportive), a fost condamnat inculpatul A., pentru infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen.

În baza art. 297 alin. (1) din C. pen. a fost condamnat inculpatul A., pentru infracţiunea de abuz în serviciu (parte civilă D.), la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen.

În baza art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. a fost condamnat inculpatul A., pentru infracţiunea de conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, în raport de SC N. SRL, la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen.

În baza art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A., pentru infracţiunea de conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, în raport de SC N. SRL, la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen.

În baza art. 10 din Legea nr. 187/2012, art. 38 din C. pen. - art. 39 lit. b) din C. pen. şi art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor fix, de 1/3 din celelalte pedepse, respectiv 2 ani închisoare şi cea mai grea pedeapsă complementară aplicată, pe o durată de 5 ani, de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen.

În final, s-a dispus ca inculpatul A. să execute pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat).

Pedeapsa principală s-a dispus a se executa în regim de detenţie, potrivit art. 60 din C. pen.

S-a constatat că inculpatul A. este arestat în alta cauză.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 72 din C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii de 24 de ore, începând cu data de 19.02.2015, ora 17:00 şi până la data de 20.02.2015, ora 17:00, durata arestării preventive, începând cu data de 20.02.2015 şi până la data de 25.02.2015, precum şi a arestului la domiciliu, începând cu data de 25.02.2015 şi până la data de 14.05.2015.

2. În baza art. 396 din C. proc. pen., în referire la art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul F., pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., întrucât nu există probe că a comis infracţiunea.

În baza art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul F., pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu (în raport cu plăţile nelegale efectuate pentru acţiuni culturale şi sportive), la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 5 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen.

În baza art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, a fost condamnat inculpatul F., pentru infracţiunea de evaziune fiscală, la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat).

În baza art. 38 din C. pen. - art. 39 lit. b) din C. pen., art. 45 din C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului F., în final urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din durata celeilalte pedepse aplicate, rezultând 4 ani şi 8 luni închisoare şi 5 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat).

Pedeapsa principală s-a dispus a se executa în regim de detenţie, potrivit art. 60 din C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., i s-a aplicat inculpatului F. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), pe durata executării pedepsei principale.

3. În baza art. 396 din C. proc. pen., în referire la art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., a fost achitată inculpata H., pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., întrucât nu există probe că a comis infracţiunea.

În baza art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) - art. 76 alin. (1) din C. pen., a fost condamnată inculpata H., pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu (în raport cu plăţile nelegale efectuate pentru acţiuni culturale şi sportive), la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen.

În baza art. 91 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere pe un termen de încercare de 3 ani, stabilit în condiţiile art. 92 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., i s-a impus inculpatei ca, pe durata termenului de supraveghere stabilit, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Constanţa, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., i s-a impus inculpatei să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii comunitare.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata a fost obligată să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" Constanţa sau în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice din mun. Constanţa, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, inculpata nu poate presta această muncă, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, numărul zilnic de ore urmând a se stabili conform legii de executare a pedepselor.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., i s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., care nu se execută, decât în cazul revocării sau anulării beneficiului suspendării sub supraveghere.

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen., i s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen., în sensul că, dacă pe durata termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu execută obligaţiile impuse, se poate dispune revocarea suspendării şi executarea pedepsei.

4. În baza art. 26 din C. pen. din 1969, raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. a fost condamnat inculpatul J., pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) din C. pen. din 1969.

În baza art. 81 din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 din C. pen. din 1969.

Au fost puse în vedere dispoziţiile art. 83 din C. pen. din 1969 şi art. 85 din C. pen. din 1969, privind revocarea suspendării condiţionate sau anularea acesteia, în cazul comiterii altor infracţiuni.

În baza art. 71 din C. pen. din 1969, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) din C. pen. din 1969.

În baza art. 71 alin. (5) din C. pen. din 1969, a fost suspendată executarea pedepsei accesorii.

5. În baza art. 396 din C. proc. pen., în referire la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., a fost achitată inculpata Fundaţia "I." Constanţa, pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 privind evaziunea fiscală, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 711 din C. pen. din 1969, a fost condamnată inculpata Fundaţia "I." Constanţa, persoană juridică română, pentru infracţiunea de evaziune fiscală, la pedeapsa de 7.000 RON amendă penală şi pedeapsa complementara a dizolvării persoanei juridice, prevăzută de art. 712 din C. pen. din 1969.

Dispoziţia privind aplicarea pedepsei complementare s-a dispus a se comunica potrivit art. 501 din C. proc. pen.

6. În baza art. 26 din C. pen. din 1969, raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 privind evaziunea fiscală, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 711 din C. pen. din 1969, a fost condamnată inculpata Fundaţia "L." Agnita, persoană juridică română, pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, la pedeapsa de 5.000 RON amendă penală şi pedeapsa complementară a afişării extrasului hotărârii de condamnare, pe o perioadă de 1 lună, la sediul acesteia, prevăzută de art. 717 alin. (3) din C. pen. din 1969.

Dispoziţia privind aplicarea pedepsei complementare s-a dispus a se comunica potrivit art. 501 din C. proc. pen.

A fost admisă, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă D., în contradictoriu cu inculpatul A. şi, în consecinţă, în baza art. 397 din C. proc. pen., în referire la art. 20 din C. proc. pen. şi art. 1357 şi urm. din C. civ., a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 1.392 RON, cu titlu de daune materiale, şi a sumei de 10.000 euro, echivalentul în RON la data plăţii, cu titlu de daune morale, către partea civilă D.. Au fost respinse restul pretenţiilor civile formulate în cauză de partea civilă D..

A fost admisă, în parte, acţiunea civilă formulată de Judeţul Constanţa în contradictoriu cu inculpaţii A., F. şi H. şi, în consecinţă, în baza art. 397 din C. proc. pen., în referire la art. 20 din C. proc. pen. şi art. 1357 şi urm. din C. civ., au fost obligaţi inculpaţii A., F. şi H., la plata, în solidar, către partea civilă Judeţul Constanţa, a sumei de 18.399.836 RON, cu titlu de despăgubiri civile. Au fost respinse restul pretenţiilor civile formulate de partea civilă Judeţul Constanţa.

S-a luat act de precizarea făcută de Consiliul Judeţean Constanţa în cursul cercetării judecătoreşti, în sensul că, persoana juridică prejudiciată este Judeţul Constanţa, în raport cu, constituirea de parte civilă formulată în prezenta cauză.

A fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român, prin A.N.A.F. - A.J.F.P. Constanţa, doar în contradictoriu cu inculpaţii F., Fundaţia "I." Constanţa, Fundaţia "L." Agnita şi J. şi, în consecinţă, în baza art. 397 din C. proc. pen., în referire la art. 20 din C. proc. pen. şi art. 1357 şi urm. din C. civ., au fost obligaţi inculpaţii F., Fundaţia "I." Constanţa, Fundaţia "L." Agnita şi J. la plata, în solidar, a sumei de 152.180 RON, precum şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii, potrivit Codului de procedură fiscală, calculate de la momentul producerii prejudiciului şi până la data achitării integrale, către partea civilă Statul Român, prin A.N.A.F. - A.J.F.P. Constanţa, urmând ca în cazul inculpaţilor să se aibă în vedere sumele de bani indisponibilizate în urma instituirii popririi.

A fost respinsă acţiunea civilă formulată de Statul Român, prin A.N.A.F. - A.J.F.P. Constanţa, în contradictoriu cu inculpaţii A. şi H., în raport cu limitele sesizării instanţei.

A fost menţinută măsura sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa nr. 200/P/2014 din data 15.04.2015 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa asupra bunurilor inculpatului F., precum şi cel instituit prin încheierea instanţei de judecată din data de 20.01.2016, pronunţată în Dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Constanţa, asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor A., H., F., Fundaţia "I." Constanţa, Fundaţia "L." Agnita şi J. şi asupra sumelor de bani aflate în conturile inculpaţilor, aşa cum au fost menţionate în încheierea de şedinţă, numai până la concurenţa sumelor la care inculpaţii au fost obligaţi la plata despăgubirilor civile prin hotărâre.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii la plata următoarelor cheltuieli judiciare către stat: A. - 8.000 RON, F. - 6.000 RON, H. - 5.000 RON, J. - 4.000 RON, Fundaţia "L." Agnita - 3.000 RON, Fundaţia "I." Constanţa - 4.000 RON, atât din faza de urmărire penală, cât şi din faza de judecată.

În baza art. 272 din C. proc. pen., s-a dispus avansarea sumei de 500 RON, către doamna O. - practician în insolvenţă, desemnat pentru inculpata Fundaţia "I." Constanţa, în cursul cercetării judecătoreşti.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., celelalte cheltuieli judiciare ocazionate de judecarea inculpaţilor A., F., H. şi Fundaţia "I." Constanţa, pentru infracţiuni pentru care s-a dispus achitarea acestora, au rămas în sarcina statului.

În baza art. 276 alin. (1), (2) şi (4) din C. proc. pen., rap. la art. 274 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 3.200 RON şi inculpaţii F. şi H., la plata a câte 1.500 RON, fiecare, către partea civilă Judeţul Constanţa, reprezentând cheltuieli ocazionate de judecarea cauzei, reprezentând onorariu apărător ales.

În baza art. 272 din C. proc. pen., s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiţiei, în favoarea Baroului Constanţa, a sumei de 750 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu (av. P.).

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. x/2014 din data de 15.04.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, înregistrat pe rolul Tribunalului Constanţa cu nr. x/2015 din data de 16.04.2015, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- A., pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., şi conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- F., pentru comiterea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005, complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- H., pentru comiterea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- Fundaţia "I.", pentru comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005, şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen..;

- J., pentru comiterea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 din C. pen.., raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., şi

- L. "L.", pentru comiterea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 9 alin. (1), lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

În susţinerea actului de sesizare s-au reţinut, pe scurt, următoarele:

1. În sarcina inculpatului A. s-a reţinut că:

- în anul 2012, ajutat de inculpaţii F. şi H., cu ştiinţă, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia publică deţinută în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, plătind în mod nelegal suma de 5.094.836 RON, reprezentând finanţări nerambursabile din fonduri publice, către asociaţii şi fundaţii, finanţarea şi plăţile fiind efectuate de către unitatea administrativ-teritorială a judeţului Constanţa numai în baza unor hotărâri ale Consiliului Judeţean Constanţa, fără respectarea normelor legale în vigoare, prevăzute de Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general şi de O.G. nr. 51/1998, actualizată, privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, care stipulează în mod expres principiile şi regulile în care se pot asigura finanţări nerambursabile din fonduri publice, faptă ce ar constitui infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- în anul 2012, cu ştiinţă, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din calitatea de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, finanţând, în mod nelegal, cheltuieli cu activităţile sportive, în sumă de 13.305.000 RON, reprezentând plăţi nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi cluburi sportive, finanţarea şi plăţile fiind efectuate de către Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Constanţa, numai în baza hotărârilor Consiliului Judeţean, cu încălcarea flagrantă a prevederilor Legii nr. 350/2005, care reglementează regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general şi a prevederilor Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, care reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport în România şi condiţiile finanţării activităţii sportive din fonduri publice, faptă ce ar constitui infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1)din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- la data de 08.01.2015, în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a emis Dispoziţia nr. 7 prin care, în mod nelegal, a deposedat persoana vătămată D. de atribuţiile funcţiei de Director General al Direcţiei Economice - Financiare din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi i-a retras acesteia dreptul de acordare a vizei de control financiar preventiv, provocându-i acesteia, atât o vătămare nepatrimonială a drepturilor şi intereselor legitime privind exercitarea atribuţiilor unui post pe care îl ocupase prin concurs, cât şi o pagubă patrimonială reprezentată de diminuarea salariului, faptă ce ar constitui infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen..;

- împreună cu inculpaţii F., H. şi I., în anul 2012, au constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost comiterea mai multor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului judeţului Constanţa, precum şi a unor infracţiuni de evaziune fiscală, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- la data de 07.02.2012, în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a aprobat prin referatul nr. x virarea sumei de 100.000 RON către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa, la solicitarea acestei instituţii, pentru achitarea unui avans către Q., în condiţiile în care acesta este deţinut de SC N. SRL la care inculpatul este asociat cu 25% din părţile sociale, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen..;

- în anul 2012, ar fi finanţat LLLLLLLLLLLL. Constanţa, în mod ilegal, de la bugetul judeţean, cu suma de 3.750.000 RON, iar din această sumă clubul sportiv, al cărui preşedinte era tot el, a achitat SC N. SRL, la care inculpatul deţinea 25% din părţile sociale, în baza unor facturi emise de aceasta, suma de 113.032 RON, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- la data de 20.11.2009, a încheiat contractul de prestări servicii nr. x, cu SC R. SRL, la care asociat era S., persoană aflată în relaţii comerciale cu el, iar ulterior a efectuat plăţi din fonduri publice în temeiul acestui contract, în mai multe rânduri, în intervalele 25.01.2010 - 30.11.2010, 24.01.2011 - 02.12.2011, 04.01.2012 - 20.12.2012, 17.01.2013 - 12.12.2013 şi 17.01.2014 - 10.03.2014, în cuantum total de 9.623.170,43 RON, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

- la data de 02.06.2011, a încheiat contractul de prestări servicii nr. x cu SC R. SRL, la care asociat era S., persoană aflată în relaţii comerciale cu el, iar ulterior a efectuat plăţi din fonduri publice în temeiul acestui contract, în cuantum de 12.936,92 RON, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- la data de 14.11.2013, a încheiat contractul de prestări servicii nr. x, cu SC R. SRL, la care asociat era S., persoană aflată în relaţii comerciale cu el şi a efectuat plăţi din fonduri publice în temeiul acestui contract, în cuantum de 91.809,60 RON, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen..;

- la data de 26.11.2013, a încheiat contractul de prestări servicii nr. x, cu SC R. SRL, la care asociat era S., persoană aflată în relaţii comerciale cu el, şi a efectuat plăţi din fonduri publice în temeiul acestui contract, la datele de 14.05.2014 şi 23.05.2014, în cuantum total de 166.830,84 RON, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen.,cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

- la data de 24.02.2014, ar fi încheiat contractul de prestări servicii nr. x cu SC R. SRL, la care asociat era S., persoană aflată în relaţii comerciale cu el, şi a efectuat plăţi din fonduri publice în temeiul acestui contract, în mai multe rânduri, în intervalul 28.08.2014 - 05.02.2015, în cuantum total de 565.158,55 RON, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen.., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

- la data de 27.02.2013, ar fi încheiat contractul de prestări servicii nr. x, cu SC T. SRL, la care asociat era S., persoană aflată în relaţii comerciale cu el, şi a efectuat plăţi din fonduri publice în temeiul acestui contract, în mai multe rânduri, în anul 2013 şi în perioada 06.02.2014 - 27.06.2014, în cuantum total de 63.779,60 RON, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

- la data de 02.04.2009, a încheiat contractul de prestări servicii nr. x cu SC U. SRL, la care asociat era S., persoană aflată în relaţii comerciale cu el, şi a efectuat plăţi din fonduri publice în temeiul acestui contract, în mai multe rânduri, în intervalul 24.02.2010 - 11.02.2015, în cuantum total de 2.842.218 RON, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

2. În sarcina inculpatului F. s-a reţinut că:

- în anul 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin întocmirea mai multor referate, l-a ajutat pe inculpatul A. să plătească în mod nelegal suma de 5.094.836 RON, reprezentând finanţări nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi fundaţii, finanţarea şi plăţile fiind efectuate de către unitatea administrativ-teritorială a judeţului Constanţa, numai în baza unor hotărâri ale Consiliului Judeţean Constanţa, fără respectarea normelor legale în vigoare, prevăzute de Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general şi de O.G nr. 51/1998, actualizată, privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, care stipulează în mod expres principiile şi regulile în care se pot asigura finanţări nerambursabile din fonduri publice, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen.., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen.., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen..;

- în calitate de reprezentant legal al Fundaţiei "I.", în anul 2012, ar fi disimulat realitatea prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale de natura impozitului pe venit datorat bugetului de stat pentru veniturile plătite din fonduri publice pe baza unor contracte de sponsorizare, întocmite fictiv, şi a înregistrat în contabilitate facturile emise de L. "L." şi a efectuat plăţi în temeiul lor, deşi cunoştea că operaţiunile comerciale facturate aveau un caracter fictiv, iar cheltuielile subsecvente erau nereale, facturile respective nefiind însoţite de documente justificative, iar serviciile a căror plată se solicita nu fuseseră nerecepţionate, beneficiarii lor cunoscând de altfel şi împrejurarea că L. "L." nu le prestase în fapt şi în această modalitate au prejudiciat bugetul de stat cu suma de 152.180 RON, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005;

- în anul 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin întocmirea mai multor referate, l-a ajutat pe inculpatul A. să plătească în mod nelegal suma de 13.305.000 RON, reprezentând plăţi nerambursabile din fonduri publice, către asociaţii şi cluburi sportive, finanţarea şi plăţile fiind efectuate de către Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Constanţa numai în baza unor hotărâri ale Consiliului Judeţean Constanţa, cu încălcarea flagrantă a prevederilor Legii nr. 350/2005, care reglementează regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general şi a prevederilor Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, care reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport în România şi condiţiile finanţării activităţii sportive din fonduri publice, fapte ce ar putea întruni elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.. şi art. 5 alin. (1) din C. pen..;

- împreună cu inculpaţii A., H. şi Fundaţia "I.", în anul 2012, au constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost comiterea mai multor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului judeţului Constanţa, precum şi a unor infracţiuni de evaziune fiscală, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

3. În sarcina inculpatei H. s-a reţinut că:

- în anul 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin întocmirea mai multor referate, l-ar fi ajutat pe inculpatul A. să plătească în mod nelegal suma de 5.094.836 RON, reprezentând finanţări nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi fundaţii, finanţarea şi plăţile fiind efectuate de către unitatea administrativ-teritorială a judeţului Constanţa, numai în baza unor hotărâri ale Consiliului Judeţean Constanţa, fără respectarea normelor legale în vigoare, prevăzute de Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general, şi de O.G nr. 51/1998, actualizată, privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, care stipulează în mod expres principiile şi regulile în care se pot asigura finanţări nerambursabile din fonduri publice, fapte ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen..;

- în anul 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin întocmirea mai multor referate, l-ar fi ajutat pe inculpatul A. să plătească în mod nelegal suma de 13.305.000 RON, reprezentând plăţi nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi cluburi sportive, finanţarea şi plăţile fiind efectuate de către Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Constanţa numai în baza unor hotărâri ale Consiliului Judeţean Constanţa, cu încălcarea flagrantă a prevederilor Legii nr. 350/2005, care reglementează regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general şi a prevederilor Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, care reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport în România şi condiţiile finanţării activităţii sportive din fonduri publice, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- împreună cu inculpaţii A., F. şi Fundaţia "I.", în anul 2012, ar fi constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost comiterea mai multor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului judeţului Constanţa, precum şi a unor infracţiuni de evaziune fiscală, fapte ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

4. În sarcina inculpatului J. s-a reţinut că, în calitate de reprezentant legal al L. "L.", în anul 2012, i-ar fi ajutat pe inculpaţii F. şi Fundaţia "I." să comită infracţiunile de evaziune fiscală arătate mai sus, furnizându-le documentele necesare pentru fraudarea bugetului de stat cu suma de 152.180 RON, prin încheierea contractelor de prestări servicii nr. x şi nr. x/06.08.2012 şi prin emiterea facturilor către Fundaţia "I.", cunoscând că serviciile a căror plată o solicitau nu fuseseră prestate în fapt de către ei şi nici nu fuseseră recepţionate de către beneficiar, fapte ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

5. În sarcina inculpatei-persoană juridică Fundaţia "Culturală" L., prin reprezentant legal, inculpatul J., s-a reţinut că, în cursul anului 2012, i-ar fi ajutat pe inculpaţii F. şi Fundaţia "I." să comită infracţiunile de evaziune fiscală arătate mai sus, furnizându-le documentele necesare pentru fraudarea bugetului de stat cu suma de 152.180 RON, prin încheierea contractelor de prestări servicii nr. x şi nr. x/06.08.2012 şi prin emiterea facturilor către I., cunoscând că serviciile a căror plată o solicitau nu fuseseră prestate în fapt de către ei şi nici nu fuseseră recepţionate de către beneficiar, fapte ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

6. În sarcina inculpatei-persoană juridică Fundaţia "I." s-a reţinut că:

- împreună cu inculpatul F., în anul 2012, ar fi disimulat realitatea prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale de natura impozitului pe venit datorat bugetului de stat pentru veniturile plătite din fonduri publice pe baza unor contracte de sponsorizare, întocmite fictiv şi a înregistrat în contabilitate facturile emise de L. "L." şi a efectuat plăţi în temeiul lor, deşi cunoştea că operaţiunile comerciale facturate aveau un caracter fictiv iar cheltuielile subsecvente erau nereale, facturile respective nefiind însoţite de documente justificative, iar serviciile a căror plată se solicita nu fuseseră nerecepţionate, beneficiarii lor cunoscând de altfel şi împrejurarea că L. "L." nu le prestase în fapt şi în această modalitate au prejudiciat bugetul de stat cu suma de 152.180 RON, faptă ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen..;

- împreună cu inculpaţii A., H. şi F., în anul 2012, ar fi constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost comiterea mai multor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului judeţului Constanţa, precum şi a unor infracţiuni de evaziune fiscală, fapte ce ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

În susţinerea acuzaţiilor arătate mai sus, au fost invocate următoarele mijloace de probă: declaraţiile martorilor, înscrisuri, rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică, procese-verbale de percheziţie, alte procese-verbale, interceptări ale convorbirilor telefonice şi procese-verbale de redare, declaraţiile inculpaţilor.

În faza procesuală a camerei preliminare au fost luate măsuri asiguratorii de către judecătorul de cameră preliminară, în ceea ce priveşte bunurile mobile şi imobile ce aparţin inculpaţilor, în vederea garantării prejudiciilor reţinute prin rechizitoriu în sarcina fiecărui inculpat în parte şi cu care părţile civile s-au constituit parte civilă în proces.

În faza cercetării judecătoreşti, inculpatul A. nu a dat declaraţii, s-a prevalat de dreptul la tăcere, iar pe parcursul cercetării judecătoreşti s-a prevalat şi de dreptul de a nu fi prezent în faţa instanţei, fiind arestat în altă cauză, chiar dacă a fost citat legal, iar atunci când instanţa, la ultimele termene de judecată acordate în cauză, l-a încunoştinţat pe inculpat despre faza procesuală în care se afla cauza şi drepturile procesuale de care s-ar putea prevala în situaţia în care ar fi prezent, a precizat că nu doreşte sa fie adus, urmând să fie reprezentat de apărătorul ales al acestuia.

Inculpaţii F. şi H. au susţinut declaraţii la ultimul termen de judecată, inculpatul J. nu a dorit să mai dea declaraţie pe parcursul cercetării judecătoreşti, iar reprezentanţii legali desemnaţi pentru persoanele juridice, nu au făcut declaraţii.

Iniţial, s-au constituit parte civilă în cauză atât Consiliul Judeţean Constanţa, cât şi Judeţul Constanţa, aşa cum s-a prevăzut prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 320/18.12.20015 a Consiliului Judeţean, însă pe parcursul cercetării judecătoreşti s-au făcut precizări, în sensul că despăgubirile civile, în cuantum de 31.856.740 RON, le solicită doar Judeţul Constanţa, aşa cum reiese din relaţiile depuse în vol. 5, dosar instanţă.

Partea civilă D. s-a constituit parte civilă cu suma de 5.000 RON daune materiale şi cu suma de 100.000 euro daune morale.

Statul Român, prin A.N.A.F. - A.J.F.P. Constanţa, s-a constituit parte civilă în contradictoriu cu toţi inculpaţii din prezenta cauză, cu suma de 152.180 RON şi accesoriile aferente.

Au fost audiaţi toţi martorii din rechizitoriu, care au putut fi găsiţi la adresele indicate sau la cele identificate ulterior, au fost încuviinţaţi noi martori în apărare pentru inculpaţi şi partea civilă D., ce au fost audiaţi de instanţă, a fost administrată proba cu expertiza financiar-contabilă, au fost cerute relaţii de la Consiliul Judeţean Constanţa şi au fost depuse înscrisuri de către inculpaţi şi de Ministerul Public.

Pe baza tuturor probelor administrate în cauză, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Inculpatul A. a ocupat funcţia de Preşedinte a Consiliului Judeţean Constanţa, începând cu anul 2004, iar în virtutea acestei funcţii inculpatul a exercitat şi funcţia de ordonator principal de credite.

Potrivit art. 104 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală:

(1) Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele categorii principale de atribuţii:

a) atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

b) atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean;

c) atribuţii privind bugetul propriu al judeţului;

d) atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale şi serviciile publice;

e) atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean;

f) alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.

(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), preşedintele consiliului judeţean:

a) întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului judeţean regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia, organigrama, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

b) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean.

(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), preşedintele consiliului judeţean:

a) conduce şedinţele consiliului judeţean şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora;

b) prezintă consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor consiliului judeţean;

c) propune consiliului judeţean numirea, sancţionarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.

(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), preşedintele consiliului judeţean:

a) exercită funcţia de ordonator principal de credite;

b) întocmeşte proiectul bugetului judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului judeţean, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;

c) urmăreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului judeţean adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;

d) iniţiază, cu aprobarea consiliului judeţean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului.

Potrivit art. 23 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare şi, potrivit alin. (2), răspund de:

a) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu;

b) urmărirea modului de realizare a veniturilor;

c) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate şi a veniturilor bugetare posibil de încasat;

d) integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituţiei pe care o conduc;

e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de investiţii publice.

Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, fiind conducătorul instituţiei, în calitate de ordonator principal de credite, răspunde pentru angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor:

- în faza de angajare a cheltuielilor, aprobă angajarea cheltuielilor, semnează formularele privind propunerea de angajare a unei cheltuieli şi angajament bugetar individual/global;

- în faza de lichidare a cheltuielilor, vizează pe documentul care atestă pretenţia creditorului;

- în faza de ordonanţare a cheltuielilor, emite şi semnează ordonanţarea de plată pentru efectuarea plăţii, dispunând în acest fel întocmirea documentelor de plată în vederea stingerii obligaţiei instituţiei faţă de terţe persoane; semnează ordonanţarea de plată numai dacă persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv a acordat viza;

- dacă este cazul, certifică pentru conformitate cu originalul, copiile documentelor justificative care însoţesc ordonanţările de plată;

- confirmă că s-a finalizat operaţiunea în situaţia emiterii ordonanţării de plată finale, când plata serviciului se efectuează în rate.

Potrivit propriei declaraţii de interese, inculpatul A. mai avea şi calitatea de asociat, având un număr de părţi sociale/acţiuni, şi la SC N. SRL, SC V. SRL, SC W. SRL, SC X. SRL, JJJJJJJJJJJJ., SC Y. SRL, SC Z. SRL, SC AA. SRL, SC BB. SA, KKKKKKKKKKKK., precum şi calitatea de membru în organele de conducere, administrare şi control ale societăţilor comerciale, asociaţii sau fundaţii sau alte organizaţii guvernamentale, după cum urmează: LLLLLLLLLLLL. Constanţa - preşedinte, MMMMMMMMMMMM. Constanţa - preşedinte, NNNNNNNNNNNN. - preşedinte, OOOOOOOOOOOO. - preşedinte, CC. - preşedinte, PPPPPPPPPPPP. - secretar general, DD. - preşedinte, RRRRRRRRRRRR. - vicepreşedinte.

Inculpatul F. a avut funcţia de consilier al preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, din anul 2004 şi până în anul 2012. Totodată, deţinea funcţia de preşedinte al Fundaţiei "I." şi era membru al EE., preşedinte al SC QQQQQQQQQQQQ. Tomis Constanţa şi preşedinte executiv al MMMMMMMMMMMM. "Farul" Constanţa.

Din fişa postului aflată la dosar reiese că inculpatul ocupa funcţia de referent, cu atribuţii preluate din fişa postului de Director executiv din cadrul Compartimentului Preşedintelui, şi avea următoarele atribuţii:

- coordonează activitatea Direcţiei de Cultură, Învăţământ, Sport, Sănătate prin preluarea atribuţiilor din fişa postului de director executiv al Direcţiei de Cultură, Învăţământ, Sport, Sănătate;

- urmăreşte aplicarea şi executarea prevederilor legale din domeniul culturii, învăţământului, sportului, sănătăţii;

- coordonează activitatea de consultanţă de specialitate în domeniul culturii, învăţământului, sportului şi sănătăţii;

- elaborează şi coordonează programele de activitate pentru serviciile din subordine;

- reprezintă instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Constanţa în raporturile cu persoanele juridice privind activitatea culturală, învăţământ, sport, sănătate, propunând măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii în aceste domenii;

- coordonează activitatea de elaborare a proiectelor de hotărâri privind activitatea, modul de organizare, reorganizare şi finanţare a instituţiilor din subordinea din subordinea Consiliului Judeţean Constanţa;

- îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de conducerea Consiliului Judeţean Constanţa.

Inculpata H. a avut funcţia de director la Direcţia Coordonare Instituţii Subordonare şi în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, direcţie ce avea ca scop să coordoneze activitatea instituţiilor ce se aflau în subordonarea Consiliului Judeţean: 10 instituţii de cultură, două şcoli speciale şi 4 unităţi sanitare.

Din fişa postului, aceasta avea printre atribuţii şi:

- coordonarea şi îndrumarea documentării în legătură cu legislaţia în vigoare specifică domeniului de activitate;

- să consulte şi să verifice documentele oficiale (regulament de organizare, fişă de post, organigramă) ale instituţiilor de cultură şi unităţi sanitare din subordine;

- analizează, elaborează studii, documentaţii şi propune proiecte de hotărâri în conformitate cu legislaţia în vigoare privind activitatea, modul de organizare şi reorganizare a instituţiilor de cultură, unităţi sanitare şi unităţilor de învăţământ subordonate aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Constanţa;

- coordonează şi îndrumă verificarea stării clădirilor instituţiilor de cultură, a unităţilor sanitare şi a unităţilor de învăţământ subordonate;

- îndrumă verificarea îndeplinirii clauzelor prevăzute în contractele de management încheiate de Consiliul Judeţean Constanţa cu instituţiile de cultură şi unităţile sanitare aflate în subordine;

- urmăreşte realizarea programelor culturale şi economice anexă la contractele de management;

- coordonează şi îndrumă analizarea diferitelor cereri, scrisori şi reclamaţii referitoare la problemele specifice sectorului de activitate;

- solicită informaţii specifice în domeniul artistic şi cultural de la instituţii de cultură subordonate, de la compartimentele din cadrul aparatului propriu de specialitate al Consiliului Judeţean Constanţa, de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional, consilii locale municipale, orăşeneşti şi comunale;

- îndeplineşte orice atribuţii stabilite de către conducerea Consiliului Judeţean, cu respectarea specificului funcţiei.

Prezentul dosar penal s-a format ca urmare a controlului efectuat şi al Raportului de audit financiar din data de 05.07.2013, care se referă la auditul situaţiilor financiare încheiate la data de 31.12.2012, ocazie cu care s-au constatat un număr de 22 abateri/nereguli de legislaţie ce însumează 34.490.348 RON.

Unele dintre neregulile/abaterile constatate se referă la efectuarea de plăţi nelegale reprezentând finanţare acţiuni sportive în sumă de 13.305.000 RON - abaterea nr. 18 şi efectuarea de transferuri curente/transferuri către instituţii publice reprezentând finanţarea acţiunilor culturale în sumă de 5.094.836 RON.

În baza raportului de audit financiar nr. x/5.07.2013 au fost sesizate organele judiciare, care le-a imputat inculpaţilor A., F., H. şi Fundaţia "I.", al cărui preşedinte era inculpatul F., că s-au constituit în grup infracţional organizat şi au fost aprobate plăţi nelegale în detrimentul Consiliului Judeţean şi a Judeţului Constanţa, cu nerespectarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fondurile publice, precum şi a prevederilor Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, după cum urmează:

1. Plăţi nelegale de la bugetul judeţului Constanţa reprezentând finanţări nerambursabile pentru acţiuni culturale

Prin H.C.J. Constanţa nr. 31/06.02.2012 s-a aprobat "Protocolul de colaborare", anexă la hotărâre, încheiat între Consiliul Judeţean Constanţa şi Fundaţia "I." Constanţa, în calitate de coorganizatori ai Programului de evenimente culturale pe anul 2012, prin care părţile au convenit dezvoltarea unor relaţii reciproce în vederea susţinerii intereselor comune, în sensul promovării şi desfăşurării acestui program.

După cum se poate observa, aceasta a fost adoptată în urma încheierii unui protocol de colaborare între Consiliul Judeţean Constanţa şi Fundaţia "I." Constanţa, prin care părţile se angajau să desfăşoare în comun mai multe activităţi culturale, respectiv Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de organizator urma să participe în cadrul programului de evenimente culturale 2012 cu suma de 3.000.000 RON, reprezentând finanţarea unei părţi din cheltuielile privind organizarea Festivalului Orchestrei de Lăutari, Programul "Donează o carte pentru copiii din mediul rural", Concurs de pictură organizat de ziua copilului, Programul cultural educativ pentru copii şi tineret, Preselecţie pentru Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012, Preselecţie pentru Festivalul Naţional al Cântecului şi Dansului Popular Românesc 2012, Sărbătoarea Recoltei şi a Vinului Dobrogean.

Conform prevederilor protocolului, Consiliul Judeţean Constanţa este titularul licenţei şi a drepturilor de organizare a manifestărilor enumerate în Programul de evenimente culturale pe anul 2012.

În protocol s-a mai arătat că Fundaţia "I." Constanţa este persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, care va participa direct la organizarea şi susţinerea de activităţi necesare bunei desfăşurări a Programului de evenimente culturale pe anul 2012.

Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de organizator, urma să participe în cadrul Programului de evenimente culturale pe anul 2012, cu suma de 3.000.000 RON, reprezentând finanţarea unei părţi a cheltuielilor privind organizarea manifestărilor menţionate mai sus, fapt care ar fi trebuit menţionat în spoturile TV, radio, machete de presă, materiale tipărite (pliante, afişe, bannere, etc.).

Fundaţia "I." Constanţa, în calitate de coorganizator al Programului de evenimente culturale pe anul 2012, era obligată să ia toate măsurile pentru promovarea Consiliul Judeţean Constanţa, să folosească resursele alocate strict pentru activităţile din program şi să supravegheze prestarea serviciilor, fiind pe deplin responsabilă pentru prestare acestora.

La art. 3 din protocol părţile au convenit faptul că "arătarea activităţilor de mai sus nu este limitativă", ele având dreptul oricând de a propune şi adăuga şi alte activităţi.

Potrivit art. 5 şi art. 7 din Protocol, "raportul activităţilor finanţate în cadrul competiţiei va fi comunicat coorganizatorilor imediat după încheierea Programului de evenimente culturale pe anul 2012" şi că protocolul "produce efecte de la data semnării de către părţi şi se încheie prin acceptarea raportului activităţilor finanţate de către coorganizatori".

Astfel cum rezultă din actul constitutiv şi statutul Fundaţiei "I.", membrii ei fondatori au fost Judeţul Constanţa, reprezentat de inculpatul A., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, şi Municipiul Constanţa, reprezentat de FF., în calitate de Primar al municipiului Constanţa.

În baza H.C.J. Constanţa nr. 165/07.05.2012, modificată şi completată prin H.C.J. Constanţa nr. 212/08.06.2012, s-a aprobat Protocolul de colaborare, anexă la hotărâre, încheiat între Consiliul Judeţean Constanţa, reprezentat de inculpatul A., în calitate de preşedinte şi Complexul Muzeal ŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢ. Constanţa, instituţie publică în subordinea Consiliului Judeţean Constanţa, reprezentată de directorul GG., pe de o parte, şi Fundaţia "I." Constanţa, reprezentată de directorul HH., SC II. SA, CUI x, reprezentată de JJ., în calitate de administrator, şi SC TTTTTTTTTTTT. SRL, CUI x, reprezentată de director general KK., pe de altă parte, toţi în calitate de coorganizatori ai Programului "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012", prin care părţile au convenit ca în perioada iunie - septembrie 2012, să se organizeze un eveniment cultural care consta în, iniţial, "asigurarea accesului liber a unui număr de cca. 150 copii/zi şi însoţitori în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri", iar, ulterior, "asigurarea accesului liber al copiilor din judeţul Constanţa şi însoţitorilor, în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri, sâmbătă şi duminică", la următoarele obiective: Complexul Muzeal ŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢ. Constanţa, LL., TTTTTTTTTTTT..

În cadrul acestui program, Consiliul Judeţean Constanţa urma să participe în cadrul evenimentului iniţial cu suma de 450.000 RON pentru "acoperirea unei părţi a cheltuielilor de acces la obiectivele din cadrul programului, masa de prânz, acordarea de diplome, fotografii, ş.a.m.d." iar, ulterior, cu suma de 1.050.000 RON, pentru "acoperirea unei părţi a cheltuielilor de acces la obiectivele din cadrul programului, masa de prânz, acordarea de diplome, fotografii, decontarea cheltuielilor de transport, ş.a.m.d." care vor fi derulate în derularea programului.

În sarcina tuturor partenerilor, cu excepţia partenerului SC II. SA, s-a stabilit ca accesul liber al copiilor, în limita a cca. 150 copii/zi, să se efectueze numai pe baza listelor întocmite şi comunicate de Consiliul Judeţean Constanţa.

Cu toate acestea, Consiliul Judeţean Constanţa nu a predat nicio listă care să fi fost întocmită şi comunicată de instituţia publică pe baza căreia ar fi fost stabilită identitatea celor 10.000, iniţial, şi respectiv 30.000, ulterior, de participanţi la eveniment.

În baza H.C.J. Constanţa nr. 167/07.05.2012, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 1.000.000 RON către Fundaţia "I." Constanţa, pentru desfăşurarea Programului judeţean de pregătire şi formare profesională a tinerilor din judeţul Constanţa, denumit "O şansă în plus", având ca scop obţinerea permisului de conducere auto şi obţinerea atestatului profesional pentru meseriile de "conducător auto transport marfă" şi "conducător auto transport persoane".

Din actele dosarului, aflate în volumul x d.u.p., reiese că, iniţial, a fost întocmit un raport la proiectul de hotărâre privind alocarea unei sume Fundaţiei "I." Constanţa pentru desfăşurarea Programului judeţean de pregătire şi formare profesională a tinerilor din judeţul Constanţa, în care se făcea o expunere de motive, pentru a se justifica alocarea sumei de 1.000.000 RON Fundaţiei "I.", iar, în final, se aprecia de către Directorul Direcţiei de Coordonare Instituţii Subordonate - inculpata H., cu avizul Consilierului Cabinet Preşedinte - inculpatul F., că proiectul de hotărâre privind alocarea unei sume Fundaţiei "I." Constanţa pentru desfăşurarea Programului judeţean de pregătire şi formare profesională a tinerilor din judeţul Constanţa se încadrează în prevederile legale în vigoare, drept pentru care se impune adoptarea acestuia în forma prezentată în referat.

Pe baza expunerii de motive realizată de Preşedintele Consiliului Judeţean, A., a fost supus spre dezbatere şi aprobare proiectul de hotărâre privind alocarea unei sume de bani Fundaţiei "I." Constanţa, fapt ce s-a şi întâmplat ulterior, în baza hotărârii adoptate - H.C.J. Constanţa nr. 167/07.05.2012 a Consiliul Judeţean Constanţa, pentru desfăşurarea Programului judeţean de pregătire şi formare profesională a tinerilor din judeţul Constanţa, deşi acest proiect nu a avut nicio finalitate şi a reprezentat o simplă formalitate pentru a asigura virarea unei sume importante, fără ca acele cursuri să se desfăşoare în realitate, după cum reiese din probele administrate în cauză.

În completarea acestei hotărâri, Consiliul Judeţean Constanţa a adoptat şi H.C.J. nr. 263/17.08.2012, prin care a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Programului judeţean de pregătire şi formare profesională a tinerilor din judeţul Constanţa, Anexa II la hotărâre, conform căruia fiecare candidat are obligaţia de a prezenta la înscriere un dosar care să cuprindă formularul de înscriere, copii ale documentelor de studii, copia cărţii de identitate şi alte documente solicitate prin anunţul public şi vor încheia un contract de finanţare pentru cursul pentru care a optat şi care se va finaliza prin examen de certificare a competenţelor profesionale.

Conform Anexei I la hotărâre, pentru acest program s-au înscris la cele 74 de cursuri, 8.015 tineri din judeţul Constanţa.

Prin Referatul nr. x/07.06.2012, întocmit de Directorul Direcţiei de Coordonare Instituţii Subordonate - inculpata H., cu avizul Consilierului Cabinet Preşedinte - inculpatul F., inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a aprobat alimentarea contului Fundaţiei "I." Constanţa cu suma de 150.000 RON, în baza H.C.J. Constanţa nr. 31/06.02.2012, privind realizarea Programului de evenimente culturale pe anul 2012, care a fost virată în baza ordonanţării de plată nr. x/13.06.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei".

Prin Referatul nr. x/31.05.2012, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a aprobat alimentarea contului Fundaţiei "I." Constanţa cu suma de 250.000 RON, în baza H.C.J. Constanţa nr. 167/07.05.2012, privind realizarea Programului judeţean de pregătire profesională a tinerilor din judeţul Constanţa, din care suma de 150.000 RON a fost virată în baza ordonanţării de plată nr. x/09.07.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", temeiul legal invocat fiind H.C.J. Constanţa nr. 31/06.02.2012, şi nu H.C.J. Constanţa nr. 167/07.05.2012.

S-a remarcat faptul că, din expunerea de motive la proiectul de Hotărâre nr. 167/07.05.2012 privind alocarea sumei de 1.000.000 RON către Fundaţia "I." Constanţa pentru desfăşurarea Programului judeţean de pregătire şi formare profesională a tinerilor din judeţul Constanţa rezultă că programul judeţean denumit "O şansă în plus" se referă la obţinerea permisului de conducere auto pentru tinerii din judeţul Constanţa în căutare de locuri de muncă, categoriile A, B, C, D, şi E, precum şi la obţinerea atestatului profesional pentru meseriile de conducător auto transport marfă şi conducător auto transport persoane.

De asemenea, din expunerea de motive la proiectul de Hotărâre nr. 263/17.08.2012 privind Programul judeţean de pregătire şi formare profesională a tinerilor din judeţul Constanţa şi acelaşi buget alocat, care a făcut şi obiectul H.C.J. Constanţa nr. 167/07.05.2012, rezultă că, în perioada 21.05.2012 - 12.06.2012, patru echipe de inspectori ai Direcţiei de Coordonare Instituţii Subordonate s-au deplasat în localităţile din judeţul Constanţa pentru a înscrie 8.015 tineri la 74 cursuri de pregătire şi formare profesională, din care un număr de 5.344 tineri s-au înscris pentru a urma cursurile pentru şcoala de şoferi.

Conform decontului de cheltuieli întocmit de Fundaţia "I." Constanţa pentru Programul judeţean de pregătire şi formare profesională a tinerilor din judeţul Constanţa, rezultă că în cadrul acestui eveniment au fost decontate, în anul 2012, cheltuieli totale de 402.048,33 RON, din care: cheltuieli cu transport în sumă de 40.249,56 RON, taxe de şcolarizare în cuantum de 342.450,23 RON, cheltuieli cu colaboratorii în sumă de 19.152 RON şi rechizite în sumă de 746,79 RON, în condiţiile în care cursurile nu s-au desfăşurat în totalitate şi nu s-au finalizat, în principal din motive neimputabile cursanţilor, după cum se poate observa din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat din sumele provenite de la bugetul judeţului Constanţa, în cadrul acestui program de pregătire profesională a tinerilor, următoarele sume cu titlul de taxe de şcolarizare:

- 31.859,72 RON către RATC Constanţa, CUI x, cu explicaţia pentru pregătirea profesională cursuri şcoala de şoferi categoriile B, C, E pentru 59 persoane, la un tarif de 435,48 RON/persoană, din care 30 din comuna Cogealac şi 29 din comuna MM., fără un deviz recepţionat anexat facturii conform legii;

- 49.320 RON către SC SSSSSSSSSSSS. SRL Constanţa, CUI x, cu explicaţia pentru pregătirea profesională cursuri şcoala de şoferi categoriile B, C, E pentru 67 persoane din localităţile Năvodari, Mihail Kogălniceanu, Grădina, Corbu, Târguşor, Săcele şi Lumina, fără un deviz recepţionat anexat facturii conform legii;

- 59.050,37 RON către SC NN. SRL Constanţa, CUI x, cu explicaţia pentru pregătirea profesională cursuri şcoala de şoferi categoriile B, C, E pentru 60 persoane din localităţile Hârşova, Ciobanu, Gârliciu, Topalu, Saraiu, Crucea, fără un deviz recepţionat anexat facturii conform legii;

- 17.324,93 RON către SC ŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞ. SRL Constanţa, CUI x, cu explicaţia închiriere microbuze conform contractului nr. x/16.05.2012 în perioada 01.06. - 12.06.2012, respectiv 28 microbuze, denumite: "Caravana I CJC", "Caravana 2 CJC", "Caravana 3 CJC" şi "Caravana 4 CJC", fără un deviz recepţionat anexat facturii conform legii;

- 27.900 RON către SC OO. SRL Constanţa, CUI x, cu explicaţia servicii de formare profesională cursuri şcoala de şoferi categoriile B, C, E pentru 57 persoane din localităţile Medgidia, Murfatlar, Mircea Vodă, Castelu, Poarta Albă, fără un deviz recepţionat anexat facturilor conform legii şi pe baza a două formulare de facturi fiscale fictive, care nu menţionează sursa de provenienţă şi datele de identificare ale vreunei tipografii emitente, facturi completate olograf similar cu documentele emise de fundaţie;

- 27.180 RON către SC PP. SRL Constanţa, CUI x, cu explicaţia servicii de formare profesională cursuri şcoala de şoferi categoriile B, C, E pentru 60 persoane identificabile cu localitatea de domiciliu şi CNP, fără un deviz recepţionat anexat facturii conform legii;

- 26.468,24 RON către SC NN. SRL Constanţa, CUI x, cu explicaţia pregătire profesională cursuri şcoala de şoferi categoriile B, C, E pentru 59 persoane din localităţile Eforie, Techirghiol, QQ., Siliştea, fără un deviz recepţionat anexat facturii conform legii;

- 22.274,91 RON către SC ŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞ. SRL Constanţa, CUI x, cu explicaţia închiriere microbuze conform contractului nr. x/16.05.2012 în perioada 21.05.2012 - 31.05.2012, respectiv 36 microbuze, fără un deviz recepţionat anexat facturii conform legii.

Conform acestor documente prezentate de Fundaţia "I." Constanţa în scopul justificării modului în care au fost cheltuite fondurile destinate pregătirii profesionale a tinerilor din judeţul Constanţa, rezultă că în perioada în anul 2012, în cadrul acestui program ar fi urmat cursurile pentru şcoala de şoferi 332 persoane şi patru studenţi în domeniul medical, pentru pregătirea cărora ar fi fost facturate servicii cu formarea profesională în sumă de 402.048,32 RON.

Or, conform documentelor existente la dosarul cauzei, Direcţia de Coordonare Instituţii Subordonate ar fi înscris în Programul judeţean de pregătire şi formare profesională a tinerilor din judeţul Constanţa un număr de 8.015 tineri la 74 cursuri de pregătire şi formare profesională, din care un număr de 5.344 tineri s-au înscris pentru urma cursurile şcolii de şoferi.

Mai mult, Consiliul Judeţean Constanţa nu a predat niciun document dintre cele prevăzut de lege (dosar vizită medicală, cerere de înscriere, orar cursuri, suport cursuri, formatori etc.), care să probeze efectuarea în realitate a unor cursuri de formare profesională de către 332 persoane, precum şi a celor patru studenţi, pentru pregătirea cărora ar fi fost facturate servicii cu formarea lor profesională în sumă de 402.048,32 RON.

Prin urmare, înscrisurile depuse pentru a justifica plata sumei arătate mai sus nu au calitatea de documente justificative pentru înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economice sub responsabilitatea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat.

În cauză au fost audiaţi în faza de urmărire penală, dar şi în faza cercetării judecătoreşti, dintre cei care au putut fi găsiţi, mai mulţi martori, dintre cei care în mod normal trebuiau să beneficieze de plata cursurilor la şcoala de şoferi.

Martorul RR. a declarat că, în vara anului 2012 a aflat că la Primăria comunei Topalu se făceau înscrieri pentru şcoala de şoferi, motiv pentru care s-a înscris şi el, iar în urma vizitei medicale a fost selectat pentru categoria B. Martorul a efectuat câteva şedinţe de pregătire teoretică la şcoala de şoferi NN., precum şi câteva ore de pregătire practică, însă după aceasta reprezentanţii şcolii de şoferi i-au comunicat că nu fuseseră viraţi toţi banii de către Consiliul Judeţean, motiv pentru care i-a fost restituit dosarul. Martorul a dat ulterior examenul pentru obţinerea permisului de conducere categoria B, însă a picat de două ori, astfel încât în prezent nu posedă permis de conducere.

Martorul SS. a declarat că, în vara anului 2012 a aflat că în comuna Crucea, unde locuia, se făceau înscrieri pentru cursuri de calificare în diferite meserii şi pentru obţinerea permisului de conducere. Martorul s-a înscris pentru şcoala de şoferi, a efectuat vizita medicală şi a urmat câteva cursuri de legislaţie, într-o sală a Primăriei oraşului Hârşova. La momentul când ar fi trebuit să urmeze şi cursurile de conducere, reprezentanţii şcolii de şoferi i-au comunicat că pentru aceasta trebuie să plătească contravaloarea combustibilului, deoarece şcoala nu primise fonduri suficiente de la Consiliul Judeţean. Martorul a fost de acord cu propunerea, a achitat instructorului contravaloarea combustibilului, a efectuat cursurile de conducere, iar la final s-a înscris pentru examen. Martorul a dat examenul de cinci ori, însă a picat de fiecare dată, astfel încât în prezent nu posedă permis de conducere.

Martorul TT. a declarat că, în vara anului 2012 a aflat că la Primăria comunei Crucea se organizează cursuri pentru obţinerea permisului de conducere, plătite de Consiliul Judeţean Constanţa. Martorul s-a înscris, a efectuat vizita medicală şi testarea psihologică şi a urmat cursurile de pregătire teoretică, achitând, împreună cu celelalte persoane în situaţia sa, suma de 40 RON, pentru care nu a primit chitanţă. Conform declaraţiilor martorului, la ultimul curs, profesorul de legislaţie le-a spus că nu se vor mai ţine cursuri, deoarece nu fuseseră plătiţi banii de către Consiliul Judeţean Constanţa, astfel încât în prezent nu posedă permis de conducere.

Martorul UU. a declarat că în anul 2012, înainte de alegerile locale, s-a înscris pentru a urma cursurile şcolii de şoferi care ar fi trebuit să fie plătite de către Consiliul Judeţean. Ulterior, martorul, împreună cu aproximativ alte 30 de persoane, a mers la mai multe cursuri de legislaţie ţinute în sediul Primăriei oraşului Hârşova, însă ulterior nu au mai fost organizate şi cursurile de conducere, deoarece Consiliul Judeţean nu achitase sumele necesare. Din acest motiv, martorul a achitat din fonduri proprii contravaloarea acestor cursuri de pregătire practică.

Martora VV. a declarat că, în anul 2012, înainte de alegerile locale, a aflat că inculpatul A., preşedintele WW., organiza şi suporta costurile pregătirii în vederea obţinerii permisului de conducere pentru categoriile B, C şi E. Martora s-a înscris la sediul Primăriei comunei Topalu, iar apoi a participat la şase cursuri de legislaţie care s-au ţinut la Primăria oraşului Hârşova, însă ulterior orele de conducere nu s-au mai efectuat. Abia în anul 2013 martora a efectuat orele de conducere, însă nu s-a prezentat la examen, astfel încât în prezent nu posedă permis de conducere.

Martora XX. a declarat că, în luna iunie 2012 a aflat că era în desfăşurare un program pentru pregătirea şi formarea tinerilor, finanţat de Consiliul Judeţean, motiv pentru care s-a înscris şi ea la şcoala de şoferi, suportând costurile examinării medicale. Martora a urmat cursurile de legislaţie la şcoala de şoferi NN., însă orele de conducere nu s-au mai organizat, din lipsa fondurilor, astfel încât în prezent nu posedă permis de conducere.

Martora YY. a declarat că, în iunie 2012 a aflat că la Primăria comunei Saraiu se organizau înscrieri pentru şcoala de şoferi, costurile urmând a fi suportate de către Consiliul Judeţean Constanţa. Martora a urmat cursurile de legislaţie la şcoala de şoferi NN. la sediul Primăriei oraşului Hârşova, însă orele de conducere nu s-au mai organizat, din lipsa fondurilor, astfel încât în prezent nu posedă permis de conducere.

Declaraţii similare a dat şi martorul ZZ., care a precizat că s-a înscris şi el pentru a urma şcoala de şoferi în cadrul programului finanţat de Consiliul Judeţean Constanţa. Martorul a mai arătat că a urmat cursurile de legislaţie, însă orele de conducere nu s-au mai organizat, din lipsa fondurilor, astfel încât în prezent nu posedă permis de conducere.

Martorul AAA. a declarat că, în anul 2012, înainte de alegerile locale, a aflat că la Căminul Cultural din comuna Crucea se organizau cursuri pentru şcoala de şoferi, costurile urmând a fi suportate de Consiliul Judeţean Constanţa. Martorul s-a înscris pentru a obţine permisul de conducere pentru profesionişti, a efectuat vizita medicală şi a susţinut testarea psihologică, iar ulterior s-a prezentat la 3 - 4 cursuri de legislaţie rutieră care s-au ţinut la Casa de Cultură din oraşul Hârşova, după care activitatea a încetat, iar cursurile nu s-au mai ţinut deoarece şcoala de şoferi nu primise fondurile necesare de la Consiliul Judeţean.

În mod similar, martorul BBB. a declarat că a aflat despre programul finanţat de Consiliul Judeţean prin care putea să obţină permisul de conducere de profesionişti şi s-a înscris şi el la cursurile şcolii de şoferi. Martorul a urmat cursurile teoretice, iar după terminarea lor a fost repartizat unui instructor auto, însă orele de conducere nu au început, martorul aflând că motivul era nevirarea sumelor necesare de către Consiliul Judeţean.

Martorul CCC. a declarat că s-a înscris şi el pentru a urma cursurile şcolii de şoferi, a efectuat vizita medicală şi a participat la efectuarea pregătirii teoretice, însă orele de conducere nu au mai fost efectuate din lipsă de fonduri.

Martorul DDD. a declarat că, în perioada alegerilor din 2012 a aflat că se organizau cursuri de calificare profesională, printre care şi şcoala de şoferi, plătite de Consiliul Judeţean Constanţa. Martorul s-a înscris şi el pentru a urma cursurile şcolii de şoferi, apoi a efectuat vizita medicală, a urmat orele de pregătire teoretică, precum şi pe cele de conducere, pe care le-a achitat personal.

Martorul EEE. a declarat că, în perioada anterioară alegerilor locale din 2012, s-a înscris la cursurile şcolii de şoferi plătite de Consiliul Judeţean Constanţa, a participat la cursurile de legislaţie şi a efectuat şi câteva ore de conducere care însă au fost întrerupte fără a mai fi apoi reluate, din motive necunoscute martorului, astfel încât nu deţine permis de conducere.

Martorul FFF. a declarat că, în vara anului 2012, înainte de alegerile locale, s-a înscris pentru a urma cursurile şcolii de şoferi pentru categoria B, ale căror costuri erau suportate de Consiliul Judeţean Constanţa, după care a efectuat vizita medicală şi a participat la cursurile de legislaţie ţinute în comuna Băneasa şi a efectuat şi 7 sau 8 şedinţe de condus.

Martorul GGG. a declarat că, înainte de alegerile locale din anul 2012, a aflat că se organizau înscrieri pentru şcoala de şoferi ale cărei costuri erau suportate de către Consiliul Judeţean Constanţa, dar că nu a participat la cursuri, deoarece acestea se ţineau în comuna Băneasa, iar dificultăţile financiare îl împiedicau să se deplaseze în comuna respectivă.

Martorul HHH. a declarat că, înainte de alegerile locale din anul 2012, a aflat că avea posibilitatea de a urma cursurile şcolii de şoferi pe cheltuiala Consiliului Judeţean Constanţa, motiv pentru care s-a înscris şi a urmat orele de legislaţie. Martorul a arătat că nu a efectuat decât două ore de conducere, deoarece instructorul i-a spus că şcolii de şoferi nu îi fuseseră viraţi banii necesari de către Consiliul Judeţean Constanţa, iar ulterior nu a mai fost contactat pentru reluarea orelor.

Martora III. a declarat că, în perioada 2012 - 2013, în faţa Căminului Cultural din comuna Dobromir a sosit o caravană a Consiliului Judeţean care efectua înscrieri pentru şcoala de şoferi, ale cărei costuri urmau să fie suportate de instituţia publică. Martora a precizat că s-a înscris şi ea pe un tabel, însă începerea cursurilor a întârziat, iar când un instructor auto i-a comunicat că trebuie să contribuie şi ea cu o sumă de bani pentru a urma şcoala de şoferi a refuzat să facă acest lucru.

Martorul JJJ. a declarat că, în luna iulie a anului 2012, după alegerile locale, a aflat de la prietenii săi din comuna Oltina că se organizau cursuri gratuite pentru obţinerea permisului de conducere, motiv pentru care a luat legătura cu un consilier local al WW. care avea o listă deja întocmită, pe care erau trecute mai multe persoane şi pe care a fost trecut şi martorul. În continuare, martorul a declarat că a efectuat ore de legislaţie şi apoi zece şedinţe de conducere, fără însă a promova examenul.

Martorul KKK. a declarat că, în anul 2012, cu aproximativ două săptămâni înainte de alegerile locale, a auzit prin comuna Oltina că WW. suportă costurile şcolii de şoferi pentru cei care doresc să obţină permisul de conducere. Martorul s-a înscris, iar ulterior a fost sunat pentru a urma cursurile de legislaţie şi de conducere, însă el nu a participat, deoarece era ocupat cu creşterea animalelor.

Martora LLL. a declarat că, în perioada 2011 - 2012 a auzit de la mai multe persoane din localitatea Eforie Nord că exista posibilitatea de a urma în mod gratuit cursurile şcolii de şoferi, zvonindu-se că acestea erau plătite din fonduri ale Uniunii Europene. Martora s-a înscris la cursurile respective şi a urmat cursurile de legislaţie care au fost ţinute în Eforie, uneori chiar în aer liber, pe bănci sau la diferite terase şi a efectuat şi câteva ore de conducere, însă deoarece a apreciat ca ineficiente aceste cursuri teoretice şi practice, nu s-a prezentat la examenul pentru permis.

Martorul MMM. a declarat că, în anul 2013 a aflat că la Primăria oraşului Eforie că se desfăşura un program prin care tinerilor cu posibilităţi materiale reduse li se oferea şansa de a obţine în mod gratuit permis de conducere, motiv pentru care s-a înscris şi el. Ulterior, martorul a urmat cursurile de legislaţie, desfăşurate într-un bar din Eforie Nord, iar apoi a urmat câteva şedinţe de conducere, urmând ca instructorul auto să îl anunţe când să se prezinte pentru a susţine examenul, lucru care însă nu s-a întâmplat până în prezent. Atunci când martorul a solicitat relaţii cu privire la această situaţie, instructorul auto i-a comunicat că şcoala nu primise finanţarea necesară pentru continuarea programului.

Martorul NNN. a declarat că, în iunie 2012, cu două - trei săptămâni înainte de alegerile locale, a aflat că există posibilitatea să urmeze gratuit cursurile şcolii de şoferi, costurile fiind suportate de Consiliul Judeţean Constanţa şi de WW.. Martorul s-a înscris pentru a obţine permisul de profesionişti şi a aflat de la ceilalţi participanţi că la şcoala generală din QQ. s-au ţinut cursurile teoretice la care însă nu a participat, deoarece era la muncă. Martorul a adăugat că nu a făcut şi ore de conducere, iar ulterior a aflat că întreg programul fusese sistat, deoarece şcoala de şoferi nu primise finanţările necesare, iar ulterior nu a mai fost contactat pentru reluarea pregătirii.

Martora OOO. a declarat că, în luna iunie a anului 2012, a aflat că exista un program al Consiliului Judeţean Constanţa, prin care erau sprijinite financiar persoanele care doreau să obţină permis de conducere. Martora s-a înscris, iar apoi a urmat cursurile teoretice şi a efectuat orele de conducere, fără să achite vreo sumă de bani în schimb.

Martorul PPP. a declarat că, în luna iunie 2012, în comuna Dobromir a sosit un microbuz dotat cu megafon prin care s-a anunţat că se organizau cursuri pentru obţinerea permisului de conducere, gratuit, pe cheltuiala Consiliului Judeţean Constanţa. Martorul s-a înscris şi a urmat cursurile teoretice şi a efectuat şi 3 - 4 şedinţe de conducere, de câte două ore, însă nu a continuat pregătirea, deoarece a început liceul şi nu a mai dat examen pentru obţinerea permisului de conducere.

Martorul QQQ. a declarat că, în anul 2012 a aflat despre posibilitatea de a obţine în mod gratuit permisul de conducere pentru categoriile C, D şi E, costurile fiind achitate de conducerea WW.. Martorul s-a înscris şi a depus actele necesare, fără să achite vreo taxă şi a participat la cursurile de legislaţie care s-au desfăşurat în oraşul QQ.. Martorul a arătat că orele de conducere nu s-au mai ţinut, motiv pentru care nu a putut să se înscrie pentru a susţine examenul.

Martorul RRR. a declarat că, după ce a aflat despre posibilitatea de a obţine permisul de conducere categoriile C şi E, s-a înscris în cadrul programului şi a urmat cursurile de legislaţie care s-au ţinut la şcoala generală din oraşul QQ.. Martorul a arătat că şcoala de şoferi nu şi-a îndeplinit obligaţiile şi nu a mai organizat şi orele de conducere, motiv pentru care nu s-a putut înscrie la examen.

Martorul SSS. a declarat că, în anul 2012 a aflat că la Primăria comunei Ciobanu se făceau înscrieri pentru şcoala de şoferi, în perioada respectivă el fiind consilier local din partea WW. şi în acest context a aflat că respectivele cursuri erau plătite de Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, A.. Martorul a efectuat vizita medicală, iar ulterior a urmat cursurile de legislaţie, a efectuat şi câteva ore de conducere, dar deoarece nu s-a înţeles cu instructorul a renunţat, motiv pentru care nu are permis de conducere.

Martora TTT. a declarat că, în primăvara anului 2012, a aflat că la Primăria comuna Ciobanu se făceau înscrieri pentru a urma cursurile şcolii de şoferi, în mod gratuit, plata urmând a fi efectuată din fonduri europene. Martora s-a înscris la şcoala de şoferi şi a urmat cursurile de legislaţie, precum şi orele de conducere, iar la final a participat la examen, însă nu a promovat probele.

Martorul UUU. a declarat că, în vara anului 2012 a aflat că WW. organizează cursuri gratuite de şcoală de şoferi, motiv pentru care s-a înscris şi el. Cu această ocazie, instructorul auto i-a spus că urmează să fie anunţat cu privire la momentul la care vor începe cursurile teoretice şi practice, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Martora VVV. a declarat că, în vara anului 2012 a fost la Primăria comunei Dobromir şi a observat o maşină inscripţionată Consiliul Judeţean Constanţa, parcată în faţa Căminului Cultural, unde se făceau înscrieri pentru şcoala de şoferi, care ar fi fost gratuită. Cu ocazia respectivă, martora s-a înscris la examen, iar după o săptămână a fost contactată de un instructor auto şi a început cursurile teoretice şi practice, iar la finalul lor instructorul i-a cerut suma de 300 RON, spunându-i că el nu îşi încasase banii pentru şcolarizarea sa. Martora a plătit suma solicitată şi s-a înscris la examen pe care l-a susţinut de mai multe ori, însă a picat de fiecare dată.

Martorul WWW. a declarat că a fost sunat de un prieten, care l-a întrebat dacă vrea să facă şcoala de şoferi în mod gratuit. Martorul a fost de acord, după înscriere a fost contactat de un instructor şi a urmat cursurile teoretice şi a efectuat şi câteva ore de conducere, însă pregătirea sa nu s-a finalizat, reprezentanţii şcolii de şoferi explicând că nu fuseseră viraţi banii necesari. De asemenea, martorul a arătat că într-o zi s-au adunat mai mulţi cursanţi în parcarea magazinului XXX. pentru o oră de conducere, dar nu s-a prezentat niciun instructor. Totodată, martorul a declarat că nu s-a prezentat la examen deoarece nu a fost contactat în acest sens de către reprezentanţii şcolii de şoferi.

Martora YYY. a declarat că, în luna iunie 2012 s-a înscris în sediul Primăriei Eforie, pentru a urma cursurile şcolii de şoferi. Martora a urmat orele de legislaţie şi o parte din orele de conducere, însă după data alegerilor locale din 2012, cursurile au fost suspendate. În luna noiembrie 2012, martora a fost contactată de către instructor şi a mai efectuat o şedinţă de conducere, urmând ca în viitor să fie contactată pentru susţinerea examenului, lucru care nu s-a mai întâmplat. Martora a aflat ulterior de la un alt cursant că pentru a putea susţine examenul ar fi trebuit să plătească o sumă de bani, însă deoarece ea nu a fost de acord, nu a susţinut niciodată examenul respectiv.

Martorul ZZZ. a declarat că, în cursul lunii iunie 2012 a aflat de la un reprezentant al WW. că există un program finanţat din bani europeni prin care ar fi putut urma şcoala de şoferi în mod gratuit. Martorul s-a deplasat la sediul WW. din oraşul QQ. unde a lăsat datele de stare civilă, iar după câteva zile a fost convocat la sediul aceluiaşi partid, unde s-a prezentat un reprezentant al şcolii de şoferi.

După ce doritorii s-au înscris, li s-a comunicat că trebuie să participe la şedinţa de partid, iar în cadrul acesteia li s-a cerut să ajute reprezentanţii WW. în campanie, prin lipirea de afişe electorale prin oraş. Martorul a mai arătat că, împreună cu mai mulţi reprezentanţi ai WW. a fost în satul Darabani, unde a lipit afişe electorale ale acestui partid, iar după aceste activităţi au început şi cursurile de legislaţie. Ulterior, martorul a efectuat şi orele de conducere, însă nu a putut să se înscrie la examen, reprezentanţii şcolii de şoferi explicându-i că aceasta nu primise banii necesari şi că dacă totuşi doreşte să susţină examenul, ar fi trebuit să suporte costurile şcolarizării, solicitare neacceptată de către martor.

Martora AAAA. a declarat că, în luna mai a anului 2012 a aflat că la Primăria Eforie se organizează gratuit cursuri de şcoală de şoferi, plătite din fonduri europene. Martora s-a înscris la aceste cursuri şi a urmat cursurile teoretice, iar apoi a efectuat câteva ore de conducere, însă ulterior acestea au fost suspendate sub motivul că şcoala nu primise toţi banii. În toamna anului 2012, martora a mers împreună cu tatăl său şi a cerut şcolii de şoferi să îi restituie dosarul pentru a se înscrie la o altă şcoală. Reprezentanţii şcolii de şoferi au pretins însă suma de 900 RON, martora refuzând această solicitare.

Martorul BBBB. a declarat că, în luna mai a anului 2012 a aflat că la Primăria oraşului Hârşova se organizează cursuri gratuite de şcoală de şoferi. Martorul s-a înscris la cursuri, iar cel care ţinea orele de legislaţie a comunicat tuturor cursanţilor că acestea sunt aprobate şi plătite de Consiliul Judeţean Constanţa, condus de B., Preşedintele WW.. Martorul a efectuat şi opt şedinţe de conducere, însă nu a promovat examenul pentru obţinerea permisului.

Martorul CCCC. a declarat că s-a înscris şi el pentru a urma şcoala de şoferi, plătită din fonduri europene. După cursurile de legislaţie, martorul a efectuat şi aproximativ 10 şedinţe de conducere, însă instructorul i-a comunicat că trebuie să se oprească până când vor primi alte fonduri. Martorul a cerut să achite el diferenţa pentru a susţine examenul, însă a fost refuzat de fiecare dată.

Martorul DDDD. a declarat că a văzut un afiş din care rezulta că la Primăria comunei QQ. se organizau cursuri de conducere auto plătite de Consiliul Judeţean. Martorul s-a înscris şi a urmat câteva cursuri de legislaţie, iar ulterior a fost chemat la sediul WW. QQ. unde s-a desfăşurat o adunare electorală la care erau prezenţi toţi cursanţii care fuseseră înscrişi la şcoala de şoferi. La această adunare erau prezenţi mai mulţi membri WW., printre care şi Primarul oraşului QQ., care le-a spus că acele cursuri erau plătite de Consiliul Judeţean Constanţa, condus de B., preşedinte al WW., şi le-a cerut "să aibă grijă ce fac în cabina de vot". După acest moment, martorul a mai fost chemat de câteva ori să participe la diferite acţiuni electorale, cum ar fi: lipit de afişe sau întâlniri cu electoratul. De asemenea, martorul a adăugat că a perceput că, dacă nu ar fi participat la aceste activităţi, nu i-ar mai fi fost plătită şcoala de şoferi.

Martorul EEEE. a declarat că, la începutul campaniei electorale din 2012, a mers la Primăria comunei QQ., unde s-a înscris la cursurile şcolii de şoferi. Ulterior, martorul a fost chemat la sediul WW. QQ. la o întâlnire electorală, la care au participat toate persoanele selectate pentru a face şcoala de şoferi, dar şi mai mulţi membri de partid. Aceştia din urmă le-au atras atenţia că respectivele cursuri erau plătite de Consiliul Judeţean Constanţa şi le-au cerut "să vadă cu cine votează", participanţii înţelegând că trebuie să voteze WW.. Cursurile au început, dar după data alegerilor ele au fost suspendate fără a mai fi reluate, astfel încât martorul nu a obţinut permisul de conducere dorit, deşi potrivit declaraţiilor sale, în perioada campaniei a participat la mai multe întâlniri electorale ale WW., a lipit afişe pentru acest partid şi, împreună cu ceilalţi cursanţi a fost prezentat drept unul dintre cei care au făcut şcoala de şoferi pe banii Consiliului Judeţean, condus de B., Preşedintele Consiliului Judeţean.

Din declaraţiile analizate anterior a rezultat, în primul rând, cvasi-inutilitatea programului finanţat de Consiliul Judeţean Constanţa, care a reprezentat doar o modalitate prin care sume importante de bani au fost extrase fraudulos din buget în perioada electorală, fără măcar ca scopul aparent legitim al programului să fi fost urmărit.

În sensul acestei concluzii este nu doar împrejurarea că, în general, persoanele audiate nu au obţinut permisul de conducere, dar şi faptul că după o scurtă perioadă de timp cursurile au fost întrerupte, şcolile de şoferi oferind pretextul că nu primiseră fondurile necesare de la Consiliul Judeţean Constanţa.

Începerea programului şi înscrierea tinerilor pe liste pentru a urma cursurile gratuite în vederea obţinerii permisului de conducere s-au situat în perioada premergătoare alegerilor locale din iunie 2012.

După cum a rezultat din adresa nr. x/26.02.2015, înscrierile la cursurile pentru şcoala de şoferi au avut loc în perioada 21.05.2012 - 12.06.2012, adică în perioada imediat premergătoare alegerilor locale din 2012, iar momentul la care şcolile de şoferi au încetat să mai şcolarizeze cursanţii a fost imediat ulterior alegerilor, când interesul atragerii tinerilor cu drept de vot dispăruse, iar costurile efectuării în continuare a cursurilor nu se mai justificau.

Mai multe persoane au declarat că, după înscrierea pe listele celor care doreau să obţină permisul de conducere, au fost chemate la întruniri electorale şi li s-a cerut să desfăşoare diferite activităţi în sprijinul campaniei electorale pentru alegerile locale (lipire de afişe).

În baza H.C.J. nr. 210/08.06.2012, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 250.000 RON către FFFF. în vederea realizării unui schimb de experienţă între tinerii din Constanţa şi cei din Chişinău - Republica Moldova, prin aducerea în România a 400 de copii cu însoţitori.

Această hotărâre a avut la bază, după cum a rezultat din înscrisurile existente în vol. x d.u.p., raportul la proiectul de hotărâre privind alocarea unei sume FFFF. - Filiala Judeţeană Constanţa, întocmit de Directorul Direcţiei de Coordonare Instituţii Subordonate -inculpata H., cu avizul Consilierului Cabinet Preşedinte -inculpatul F., apoi s-a realizat o expunere de motive de către preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, inculpatul A., pentru ca în final să fie supus dezbaterii şi aprobării acest proiect, finalizându-se cu emiterea H.C.J. nr. 210/08.06.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa.

În baza H.C.J. nr. 29/06.02.2012, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 1.650.000 RON către Asociaţia pentru Promovarea Turismului Litoral - Delta Dunării, în vederea dezvoltării durabile şi promovării turismului în judeţul Constanţa, pentru anul 2012 . În mod similar, în anul precedent (2011), Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea unor sume către aceeaşi asociaţie şi aceeaşi destinaţie în baza H.C.J. nr. 192/27.07.2011, din care suma de 391.960 RON a fost plătită în anul 2012 . Această hotărâre a avut la bază o solicitare a GGGG., adresată inculpatului F., în calitate de consilier al preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, care s-a materializat într-un raport întocmit de Directorul Direcţiei de Coordonare Instituţii Subordonate - inculpata H., care a primit avizul Consilierului Cabinet Preşedinte - inculpatul F., prin care se aprecia ca fiind oportună alocarea sumei de 1.650.000 RON către Asociaţia pentru Promovarea Turismului Litoral - Delta Dunării. În urma realizării unei expuneri de motive a preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, inculpatul A. a fost supus pentru dezbatere şi aprobare acest proiect.

În baza H.C.J. nr. 322/17.08.2012, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 3.100.000 RON către Fundaţia "I." Constanţa, în vederea organizării, la Teatrul Soveja din Constanţa, a Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 (1.950.000 RON) şi Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012 (950.000 RON), precum şi suplimentarea cu suma de 200.000 RON a fondurilor alocate pentru organizarea Festivalului Naţional de Film Românesc Mamaia 2012.

În baza hotărârilor enumerate mai sus, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea pentru desfăşurarea unor acţiuni culturale a sumei totale de 11.392.544.45 RON, din care suma de 5.094.836,45 RON a fost plătită efectiv în anul 2012. Din această din urmă sumă, 3.680.000 RON au fost plătiţi prin Fundaţia "I." Constanţa.

În luna ianuarie 2012, în baza Referatului nr. x/16.01.2012, întocmit de inculpata HHHH., în calitate de Director Coordonare Instituţii Subordonate, cu avizul Direcţiei Generale Economico-Financiare - D., inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a aprobat alimentarea contului Fundaţiei

"I." Constanţa, cu suma de 200.000 RON, în baza H.C.J. nr. 203/28.07.2011 a Consiliului Judeţean Constanţa, justificarea menţionată în cuprinsul referatului fiind: "pentru derularea în bune condiţii a parteneriatului şi activităţii în anul 2011".

Suma de 200.000 RON a fost virată din contul Judeţului Constanţa cu nr. x, deschis la Trezoreria Constanţa, în contul bancar deschis de Fundaţia "I." Constanţa la IIII. sub nr. x, în baza ordonanţării de plată nr. x/18.01.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

În luna februarie 2012, în baza Referatului nr. x/08.02.2012, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a aprobat alimentarea contului Fundaţiei "I." Constanţa, cu suma de 200.000 RON în baza H.C.J. nr. 31/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, justificarea menţionată în cuprinsul referatului fiind: "pentru derularea în bune condiţii a parteneriatului şi activităţii în anul 2012".

Suma de 200 000 RON a fost virată din contul Judeţului Constanţa cu nr. x, deschis la Trezoreria Constanţa, în contul bancar deschis de Fundaţia "I." Constanţa la IIII. sub nr. x, în baza ordonanţării de plată nr. x/09.02.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

În aceeaşi lună, februarie 2012, în baza Referatului nr. x/08.02.2012, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a aprobat alocarea sumei de 130.587,00 RON, echivalent a 30.000 euro, către Asociaţia pentru Promovarea Turismului Litoral - Delta Dunării, în baza H.C.J. nr. 192/28.07.2011 a Consiliului Judeţean Constanţa, justificarea menţionată în cuprinsul referatului fiind: "Având în vederea adresa trimisă pe mail de Asociaţia pentru Promovarea Turismului Litoral - Delta Dunării privind restanţele în onorarea obligaţiilor contractuale cu JJJJ. (cursele Pisa şi Milano Bergamo), partenerii irlandezi solicită achitarea de urgenţă a datoriilor de către Asociaţia pentru Promovarea Turismului Litoral - Delta Dunării, invocând posibilitatea de a rezilia relaţiile contractuale".

Conform celor menţionate în cuprinsul H.C.J. nr. 192/28.07.2011, Consiliul Judeţean Constanţa, în baza referatului întocmit de Asociaţia pentru Promovarea Turismului Litoral Delta Dunării şi vizat de Controlul Financiar preventiv, a aprobat alocarea sumei de 225.000 euro către Asociaţia pentru Promovarea Turismului Litoral - Delta Dunării, în vederea dezvoltării durabile şi promovării turismului din Judeţul Constanţa, iar în perioada 17.06.2008 - 14.02.2012, această asociaţie a efectuat plăţi către JJJJ.,

Dublin, Irlanda, în sumă totală de 3.532.365,70 RON, echivalent a 840.000 euro, aşa cum a rezultat din documentele anexate referatului.

Suma de 130.587 RON, echivalentă a 30.000 euro, a fost virată din contul Judeţului Constanţa cu nr. x, deschis la Trezoreria Constanţa, în contul bancar deschis de Asociaţia pentru Promovarea Turismului Litoral - Delta Dunării, la IIII. sub nr. x, în baza ordonanţării de plată nr. x/13.02.2012.

De asemenea, în baza aceleiaşi H.C.J. nr. 192/28.07.2011, Consiliul Judeţean Constanţa a virat, în data de 01.03.2012, în contul deschis de Asociaţia pentru Promovarea Turismului Litoral - Delta Dunării, la IIII. sub nr. x, în baza ordonanţării de plată nr. x/01.03.2012, şi suma de 130.000 RON, în baza referatului nr. x/20.02.2012.

În baza Referatului nr. x/29.02.2012, întocmit de Asociaţia pentru Promovarea Turismului Litoral - Delta Dunării şi vizat de Controlul Financiar preventiv, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a aprobat alimentarea contului Fundaţiei "I." Constanţa, cu suma de 200.000 RON, în baza H.C.J. nr. 31/06.02.2012, suma fiind virată în baza ordonanţării de plată nr. x/09.03.2012, fără a justifica destinaţia plăţii pe baza vreunui document legal întocmit.

În baza Referatului nr. x/15.02.2012, întocmit de Directorul Direcţiei de Coordonare Instituţii Subordonate - inculpata H., preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 2.500 euro către Colegiul Naţional "(...)" Constanţa, pentru eleva KKKK., în vederea participării la Concursul Internaţional Youth America Grand Prix de la New York, suma de 10.893,75 RON fiind virată în baza ordonanţării de plată nr. x/14.03.2012, fără a justifica destinaţia plăţii pe baza unor documente legal întocmite.

Din adresa nr. x/20.12.2011 emisă de Colegiul Naţional "(...)" Constanţa şi înregistrată la Consiliul Judeţean Constanţa sub nr. x/05.01.2012, a rezultat că instituţia a solicitat o sponsorizare pentru acoperirea cheltuielilor cu deplasarea (înscriere, transport, cazare) elevei la Concursul Internaţional Youth America Grand Prix de la New York, din perioada 22 - 27.04.2012, în baza unui contract de sponsorizare.

În baza Referatului nr. x/05.03.2012, întocmit de Directorul Direcţiei de Coordonare Instituţii Subordonate - inculpata H., cu avizul Consilierului Cabinet Preşedinte - inculpatul F., inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 14.090 RON către Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Constanţa, necesară pentru asigurarea cheltuielilor de organizare, transport, cazare şi masă pentru invitaţii la Festivalul anual "Zilele Basarabiei", desfăşurat în perioada 27.03.2012 - 01.04.2012, alături de permisiunea de a putea desfăşura o parte a evenimentului la Pavilionul Expoziţional Constanţa, precum şi de iniţierea unui proiect de hotărâre privind alocarea unor sume către această organizaţie studenţească.

Din totalul cheltuielilor aprobate, suma de 7.000 RON a fost plătită în numerar şi în avans, în data de 30.03.2012, în baza referatului nr. x/30.03.2012, iar diferenţa de 7.090 RON a fost plătită în baza ordonanţării de plată nr. x/11.04.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", temeiul legal invocat fiind "H.C.J.C. aprilie 2012", fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

În baza Referatului nr. x/30.03.2012, întocmit de Directorul Direcţiei de Coordonare Instituţii Subordonate - inculpata H., cu avizul Consilierului Cabinet Preşedinte - inculpatul F., inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a aprobat alimentarea contului Fundaţiei "I." Constanţa, cu suma de 100.000 RON, în baza H.C.J. nr. 31/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, suma fiind virată în baza ordonanţării de plată nr. x/04.04.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

În baza Referatului nr. x/22.03.2012, întocmit de Directorul Direcţiei de Coordonare Instituţii Subordonate - inculpata H., cu avizul Consilierului Cabinet Preşedinte - inculpatul F., inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a aprobat alocarea sumei de 220.000 RON către Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, necesară pentru asigurarea cheltuielilor de cazare şi masă (190.000 RON), transport (5.000 RON), rechizite (10.000 RON), premiile Consiliului Judeţean Constanţa (10.000 RON) şi cheltuieli neprevăzute de 5.000 RON, pentru cei 604 participanţi la Olimpiada Naţională de Matematică, ce urma să se desfăşoare în perioada 02 - 06.04.2012, la Constanţa, alături de permisiunea de a putea oferi participanţilor o vizită gratuită la obiectivele culturale aflate în subordinea Consiliului Judeţean Constanţa, precum şi de iniţierea unui proiect de hotărâre privind alocarea sumei de 220.000 RON în vederea organizării Olimpiadei Naţionale de Matematică la Constanţa.

Din totalul cheltuielilor aprobate de 220.000 RON, în baza referatului nr. x/22.03.2012, suma de 110.000 RON a fost virată Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa în baza ordonanţării de plată nr. x/09.04.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", temeiul legal invocat fiind H.C.J. nr. 6/27.01.2011 a Consiliului Judeţean Constanţa, prin care s-a încheiat un protocol de parteneriat între Consiliul Judeţean Constanţa şi Societatea de Ştiinţe Matematice din România, fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

În baza Referatului nr. x/09.04.2012, întocmit de Directorul Direcţiei de Coordonare Instituţii Subordonate - inculpata H., cu avizul Consilierului Cabinet Preşedinte - inculpatul F., inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a aprobat alimentarea contului Fundaţiei "I." Constanţa, cu suma de 100.000 RON, în baza H.C.J. nr. 31/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, suma fiind virată în baza ordonanţării de plată nr. x/11.04.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

În baza Referatului nr. x/20.03.2012, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a aprobat alocarea sumei de 1.500 euro către Asociaţia Culturală LLLL. Constanţa, necesară pentru asigurarea cheltuielilor de cazare pentru participanţii la Festivalul Internaţional "Global Education Festival", ce urma să se desfăşoare în perioada 26 - 29.04.2012, la Sanremo, Italia, precum şi de iniţierea unui proiect de hotărâre privind alocarea acestei sumei.

Suma de 6.561,90 RON, echivalent a 1.500 euro, a fost virată către Asociaţia Culturală LLLL. Constanţa, în baza ordonanţării de plată nr. x/18.04.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", pe baza facturii nr. x/11.04.2012 emisă către Consiliul Judeţean Constanţa, temeiul legal invocat fiind H.C.J. nr. 63/05.04.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa.

Din adresa fără număr din data de 06.04.2012, emisă de Asociaţia Culturală LLLL. Constanţa şi care o privea direct pe inculpata H., în calitate de Director Executiv al Direcţiei Coordonare Instituţii Subordonate a rezultat că asociaţia a informat instituţia publică asupra faptului că, perioada de desfăşurare a festivalului a fost decalată cu o săptămână (02 - 06.05.2012), asociaţia efectuase deja plata cheltuielilor cu cazarea, fapt pentru care a solicitat alocarea sumei pentru acoperirea cheltuielilor de transport cu autocarul a delegaţiei artistice la Sanremo, Italia, fără a se menţiona existenţa unui proiect cultural de reprezentare a Judeţului Constanţa la acest festival.

În baza Referatului nr. x/28.03.2012, întocmit de Directorul Direcţiei de Coordonare Instituţii Subordonate - inculpata H., cu avizul Consilierului Cabinet Preşedinte - inculpatul F., inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a aprobat alocarea sumei de 1.500 euro către Şcoala "MMMM." Constanţa, necesară pentru asigurarea unei părţi din cheltuielile cu deplasarea echipei de teatru a şcolii la Festivalul Mondial al Creativităţii GEF Sanremo, care urma să se desfăşoare în perioada 02 - 06.05.2012, la Sanremo, Italia, precum şi de iniţierea unui proiect de hotărâre privind alocarea acestei sumei.

Suma de 6.568,80 RON, echivalentă a 1.500 euro, a fost virată către Şcoala "MMMM." Constanţa, în baza ordonanţării de plată nr. 372/24.04.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", temeiul legal invocat fiind H.C.J. nr. 121/2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

În baza Referatului nr. x/25.04.2012, întocmit sub responsabilitatea directorului Direcţiei Coordonare Instituţii Subordonate - inculpata H., avizat de consilierul Cabinetului Preşedinte - inculpatul F. şi de directorul Direcţiei Generale Economico-Financiară - D., Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa - inculpatul A., a aprobat alocarea sumei de 22.000 RON către NNNN., necesară pentru aniversarea "Zilei veteranilor de război", iar în baza Referatului nr. x/25.04.2012 s-a aprobat alocarea sumei de 5.000 RON către Liga Navală Română, pentru susţinerea celei de a XX-a ediţii a Concursului de matematică "Viceamiral Vasile Urseanu", sume care ar fi fost aprobate în şedinţa Consiliului Judeţean Constanţa din 05.04.2012 prin H.C.J. nr. 87/05.04.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa şi, respectiv, nr. 88/05.04.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa.

Ambele sume au fost plătite în contul celor două entităţi în aceeaşi zi, respectiv 25.04.2012, în baza ordonanţărilor de plată nr. x şi nr. 395, şi înregistrate drept cheltuieli la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", aşa cum a rezultat din extrasul bancar din ziua de 25.04.2012 existent la dosarul cauzei, fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

Consiliul Judeţean Constanţa a predat în cursul urmăririi penale şi ordinul de plată nr. x/07.05.2012, prin care NNNN., CUI x, a restituit suma de 22.000 RON Consiliului Judeţean Constanţa, cu menţiunea "retur sumă virată eronat", aşa cum a rezultat din extrasul bancar din data de 09.05.2012, ceea ce confirmă faptul că sumele au fost aprobate fără respectarea prevederilor legale conform cărora solicitanţii trebuie să fie persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial - asociaţii ori fundaţii constituite conform legii - sau culte religioase recunoscute conform legii şi dovedite pe baza unor acte constatatoare valabile la data solicitării.

La data de 07.05.2012, NNNN., CUI x, a revenit şi a solicitat Consiliului Judeţean Constanţa, prin adresa nr. x/07.05.2012, ca suma de 22.000 RON, care a fost alocată prin H.C.J. nr. 87/05.04.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, să fie virată în contul bancar având nr. x deschis la OOOO. SA Constanţa, fără a prezenta nici de această dată vreun document constatator care să probeze cel puţin înregistrarea fiscală şi deschiderea contului bancar în numele solicitantului.

La dosarul cauzei a fost identificată H.C.J. nr. 87/05.04.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa privind alocarea sumei de 22.000 RON, din cuprinsul căreia a rezultat că NNNN. a solicitat prin adresa nr. x/14.03.2012 acordarea unui ajutor financiar pentru organizarea Zilei Veteranilor de Război - 29.04.1941.

Din cuprinsul solicitării nr. 17/14.03.2012 a NNNN. - Filiala Constanţa, depusă şi înregistrată la Consiliul Judeţean Constanţa sub nr. x/14.03.2012, a rezultat că inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 22.000 RON (din care suma de 20.000 RON pentru veterani şi 2.000 RON pentru festivităţi), pentru sprijinul financiar acordat veteranilor de război.

La rândul ei, entitatea beneficiară l-a asigurat pe inculpat de faptul că "în acest an electoral vom fi alături de dumneavoastră, mai ales că dumneavoastră sunteţi şi membru de onoare al NNNN. pe ţară (...)".

Suma de 22.000 RON a fost virată către NNNN., în baza ordonanţării de plată nr. x/14.05.2012 şi a ordinului de plată nr. x/14.05.2012, fiind înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", temeiul legal invocat fiind H.C.J. nr. 87/05.04.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

Cu adresa nr. x/11.12.2012, NNNN. a înaintat statele de plată privind ajutoarele acordate cu ocazia Zilei Veteranilor de Război, în sumă totală de 22.000 RON, state de plată care au fost întocmite şi centralizate pe următoarele 7 (şapte) localităţi, sub responsabilitatea numitei PPPP., astfel: Constanţa - 5.000 RON,

Medgidia - 2.500 RON, Mangalia - 3.000 RON, Cernavodă - 2.000 RON, Băneasa - 2.500 RON, Cobadin - 3.500 RON şi Hârşova - 3.500 RON, fără a justifica destinaţia plăţii pe baza unor documente legal întocmite, vizate şi aprobate pentru înregistrarea în contabilitate, din care să rezulte organizarea vreunui eveniment cultural, fie cu ocazia Zilei Veteranilor de Război - 29.04.2012, fie după data încasării sumei de la Consiliul Judeţean Constanţa, respectiv 14.05.2012.

În baza Referatului nr. x/23.04.2012, întocmit de purtătorul de cuvânt QQQQ. din Compartimentul de Comunicare al Consiliului Judeţean Constanţa, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 150.000 RON către Asociaţia pentru Promovarea Turismului Litoral - Delta Dunării, în baza H.C.J. nr. 192/28.07.2011 a Consiliului Judeţean Constanţa, justificarea menţionată în cuprinsul referatului fiind: "având în vedere adresa trimisă pe mail de Asociaţia pentru Promovarea Turismului Litoral - Delta Dunării privind restanţele în onorarea obligaţiilor contractuale cu JJJJ. (cursele Pisa şi Milano Bergamo)", referat care nu poartă viza de control financiar preventiv.

Prin Referatul nr. x/20.04.2012, întocmit sub responsabilitatea directorului Direcţiei Coordonare Instituţii Subordonate - inculpata H., avizat de consilierul Cabinetului Preşedinte - inculpatul F. şi de directorul Direcţiei Generale Economico-Financiare - D., inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 150.000 RON, către Asociaţia pentru Promovarea Turismului Litoral - Delta Dunării, în baza H.C.J. nr. 29/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, prin care s-a aprobat alocarea sumei de 1.650.000 RON GGGG., în vederea dezvoltării durabile şi promovării turismului din judeţul Constanţa.

Suma de 150.000 RON a fost virată în contul bancar al GGGG., deschis la IIII., în aceeaşi zi, 25.04.2012, în două tranşe. Astfel, suma de 18.627,00 RON a fost plătită cu ordonanţarea de plată nr. x/25.04.2012, temeiul legal invocat fiind H.C.J. nr. 29/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, iar suma de 131.373,00 RON a fost plătită cu ordonanţarea de plată nr. x/25.04.2012, temeiul legal invocat fiind H.C.J. nr. 192/28.07.2011 a Consiliului Judeţean Constanţa, fără a se justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

Ambele hotărâri ale Consiliului Judeţean Constanţa menţionate în paragraful anterior au avut ca obiect alocarea aceleiaşi sume, de 225.000 euro, atât în anul 2011, cât şi în anul 2012, către Asociaţia pentru Promovarea Turismului Litoral - Delta Dunării, în vederea onorării contractului încheiat de asociaţie cu JJJJ..

La dosarul cauzei au fost predate şi documentele GGGG., privind justificarea sumei totale de 1.014.977 RON, care a fost alocată de la buget în vederea dezvoltării durabile şi promovării turismului din judeţul Constanţa, constând în:

- facturi fiscale în sumă de 220.000 euro, emise de JJJJ., COD TVA x, Dublin 2, Irlanda, privind servicii lunare de marketing pentru perioada august 2011 - iunie 2012, 11 luni la un tarif de 20.000 euro/lună;

- facturi fiscale în sumă de 41.400 RON privind asigurarea serviciilor de masă şi cazare în perioada 16.08.2012 - 19.08.2012 pentru participanţii la Festivalul Antic "Tomis", emise de SC RRRR. SRL, administrată de SSSS..

Din documentele prezentate a rezultat că sumele decontate drept cheltuieli pentru acţiuni culturale ar fi fost utilizate pentru promovarea turismului prin servicii de marketing urmărind un scop economic, fără a avea la bază un program cultural care să aibă ca rezultat un eveniment cultural, precum şi fără a avea la bază un contract între autoritatea finanţatoare şi beneficiar în urma unei selecţii de oferte culturale elaborată de solicitant sub forma unui program, proiect ori a unei acţiuni culturale.

Mai mult, legislaţia specifică aplicabilă, în speţă Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general şi Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, a impus în mod clar la art. 3 alin. (4), respectiv art. 4 alin. (4) şi (5) faptul că "finanţările nerambursabile nu pot fi utilizate pentru activităţi generatoare de profit", dar şi că "finanţările nerambursabile acordate nu pot fi folosite pentru acoperirea unor debite ale beneficiarilor sau pentru cheltuieli salariale ale persoanelor juridice de drept public beneficiare".

Prin Referatul nr. x/25.04.2012 întocmit de Directorul Direcţiei de Coordonare Instituţii Subordonate - inculpata H., cu avizul Consilierului Cabinet Preşedinte - inculpatul F., inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului Fundaţiei "I." Constanţa cu suma de 50.000 RON, în baza H.C.J. nr. 31/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, privind realizarea Programului de evenimente culturale pe anul 2012, suma fiind virată în baza ordonanţării de plată nr. x/26.04.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

Prin Referatul nr. x/02.05.2012, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului Fundaţiei "I." Constanţa cu suma de 50.000 RON, în baza H.C.J. nr. 31/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, privind realizarea teledonului "Dă o speranţă", din care suma de 20.000 RON a fost virată în baza ordonanţării de plată nr. x/04.05.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei".

În baza referatelor nr. x şi nr. y/06.06.2012, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alocarea către NNNN. a sumei de 8.000 RON, necesară asigurării resurselor financiare pentru anul 2012, respectiv a sumei de 3.600 RON către numitul TTTT., necesară pentru editarea cărţii "Greşeli de exprimare la radio şi televiziune", sume care au fost aprobate în şedinţa Consiliului Judeţean Constanţa din 07.05.2012, plătite în aceeaşi zi (07.06.2012), în baza ordonanţărilor de plată nr. x şi nr. 20 şi înregistrate ca o cheltuială culturală la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", aşa cum a rezultat din extrasul bancar din ziua de 07.06.2012 existent la dosarul cauzei.

Prin Referatul nr. x/11.05.2012 întocmit de Directorul Direcţiei de Coordonare Instituţii Subordonate - inculpata H., cu avizul Consilierului Cabinet Preşedinte - inculpatul F., inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului Fundaţiei "I." Constanţa cu suma de 200.000 RON, în baza H.C.J. nr. 31/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, privind realizarea Programului de evenimente culturale pe anul 2012, din care suma de 150.000 RON a fost virată în baza ordonanţării de plată nr. x/08.06.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

Prin Referatul nr. x/07.06.2012 întocmit de Directorul Direcţiei de Coordonare Instituţii Subordonate - inculpata HHHH., cu avizul Consilierului Cabinet Preşedinte - inculpatul F., inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului GGGG., cu suma de 100.000 RON, în baza H.C.J. nr. 29/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, în vederea dezvoltării durabile şi promovării turismului din judeţul Constanţa, suma fiind virată în baza ordonanţării de plată nr. x/08.06.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

La data de 22.05.2012, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat plata în numerar a sumei de 15.000 RON către martorul UUUU., în calitate de reprezentant al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din Ghindăreşti, neidentificată printr-un cod de înregistrare fiscală sau un act de înfiinţare, în condiţiile legii, în baza ordonanţării de plată nr. x/22.05.2012 şi a dispoziţiei de plată către casierie nr. 661/22.05.2012, fără a justifica natura şi scopul efectuării cheltuielii.

Conform ordonanţării de plată nr. x/22.05.2012, suma de 15.000 RON ar fi avut ca scop organizarea Festivalului "Ghindăreşti între trecut şi prezent", fiind înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

Conform documentelor contabile pe baza cărora au fost înregistrate în contabilitate cheltuielile/plăţile, în speţă registrul de casă al Consiliului Judeţean Constanţa din data de 22.05.2010, suma de 15.000 RON ar fi reprezentat un "ajutor social", iar conform documentelor justificative prezentate de solicitantul Comunitatea Ruşilor Lipoveni din Ghindăreşti, suma de 15.000 RON ar fi fost cheltuită pentru derularea unui proiect cultural artistic denumit "Ghindăreşti între trecut şi prezent" care ar fi avut ca parteneri implicaţi în proiect "WW. şi Consiliul Judeţean Constanţa, Vicepreşedintele Consiliului judeţean Constanţa, domnul VVVV.".

Prin Referatul nr. x/06.07.2012 întocmit de Directorul Direcţiei de Coordonare Instituţii Subordonate - inculpata H., cu avizul Consilierului Cabinet Preşedinte - inculpatul F., inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a aprobat alimentarea contului GGGG., cu suma de 100.000 RON, în baza H.C.J. nr. 29/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, în vederea dezvoltării durabile şi promovării turismului din judeţul Constanţa. Suma a fost virată în baza ordonanţării de plată nr. x/10.07.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără un deviz recepţionat anexat facturii conform legii.

Prin adresa nr. x/19.06.2012, emisă de Fundaţia "I." Constanţa şi înregistrată la Consiliul Judeţean Constanţa sub nr. x/19.06.2012, fundaţia a solicitat, iar prin referatul nr. x/19.06.2012, inculpatul A. a aprobat alimentarea contului bancar al fundaţiei cu suma de 350.730 RON, necesară "achitării biletelor de intrare şi mesei la II., conform facturii nr. x/13.06.2012 pentru copiii care au beneficiat de programul Spectacole pentru copii - Constanţa estival" . Din totalul sumei aprobate, la data de 12.07.2012 a fost virată suma de 50.000 RON, în baza ordonanţării de plată nr. x/12.07.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", temeiul legal invocat fiind H.C.J. nr. 212/2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, fără a fi justificată destinaţia plăţii pe baza unor documente legal întocmite.

La adresa menţionată mai sus a fost anexată în copie xerox factura nr. x/13.06.2012, emisă de SC II. SA Constanţa, precum şi un tabel centralizator cuprinzând numărul total de 17.614 copii care ar fi participat în perioada 01.06.2012 - 10.06.2012, la evenimentul "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012".

Din cuprinsul acestor înscrisuri a rezultat că din totalul de 17.614 copii, 17.459 au servit şi masa, 11.144 copii ar fi fost din localităţile din judeţ, iar 6.315 copii ar fi fost din municipiul Constanţa.

Acest tabel centralizator care se referă la participarea, în perioada 01.06.2012 - 10.06.2012, a unui număr total de 17.614 copii, de la 791 copii/zi la 3.871 copii/zi, ar fi fost întocmit pe baza unor procese-verbale zilnice, dar la dosarul cauzei nu a fost identificat niciun document din care să rezulte identitatea celor 17.614 copii care ar fi participat la eveniment, modalitatea în care au fost transportaţi la acest eveniment (în special cei 11.144 copii din localităţile din judeţ) şi niciun document care să probeze realitatea operaţiunilor privind cheltuielile cu masa în sumă de 174.590 RON.

În baza facturii fiscale nr. x/13.6.2012, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat decontarea sumei de 350.730 RON, reprezentând costul biletelor de intrare pentru cei 17.614 copii la preţul de 10 RON/bilet, precum şi contravaloarea cheltuielilor cu masa pentru cei 17.459 copii la preţul de 10 RON/persoană, în favoarea SC II. SA Constanţa prin intermediul Fundaţiei "I." Constanţa.

Factura fiscală nr. x/13.6.2012 şi tabelul centralizator anexat acesteia au fost întocmite de către JJ., în calitate de administrator al SC II. SA Constanţa. Conform datelor comunicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa, JJ. a fost angajata SC Z. SA în perioada 1997 - 2001, în perioada 2001 - 2009 a fost angajata SC WWWW. SA, iar de la data de 02.2013 este angajata SC XXXX. SRL.

Asociaţii persoane fizice ai SC Z. SA sunt YYYY. (fratele lui FF.), A., Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, FF., ZZZZ., S. şi AAAAA., administrator fiind YYYY..

Acţiunile SC BBBBB. SA sunt deţinute de către CCCCC., mama lui FF. şi YYYY., fratele acestuia, administrator fiind cea dintâi.

Relaţia dintre JJ. şi A. are o vechime considerabilă şi este de notorietate.

Din analiza corelativă a datelor şi informaţiilor din cuprinsul celor două hotărâri, nr. 165/07.05.2012 şi 212/08.06.2012, prin care s-a aprobat iniţial alocarea sumei de 450.000 RON, iar, ulterior, suplimentarea cu 600.000 RON, în vederea desfăşurării Programului "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012", s-au constatat următoarele:

În şedinţa din data de 07.05.2012, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 450.000 RON către Fundaţia "I." Constanţa pentru organizarea şi desfăşurarea Programului "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012", în baza unui Protocol de colaborare încheiat între Consiliul Judeţean Constanţa, pe de o parte, şi Fundaţia "I." Constanţa, Complexul Muzeal ŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢ., SC II. SA Constanţa şi SC TTTTTTTTTTTT. SRL Constanţa, pe de altă parte, scopul programului fiind asigurarea accesului liber al copiilor din mediul rural la obiectivele turistice.

Prin protocolul de colaborare încheiat, anexă la H.C.J. nr. 165/2012 şi H.C.J. nr. 212/2012 ale Consiliului Judeţean Constanţa, părţile au convenit că, în perioada iunie - septembrie 2012, se va asigura accesul liber al unui număr de cca. 150 copiii/zi şi însoţitori în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri, la următoarele obiective: Complexul Muzeal ŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢ., LL. şi TTTTTTTTTTTT..

Iniţial, a fost alocată suma de 450.000 RON pentru acoperirea unei părţi a cheltuielilor de acces la obiectivele menţionate mai sus, masa de prânz, acordarea de diplome, fotografii ş.a.m.d., activităţi care urmau să fie efectuate în derularea programului.

Complexul Muzeal ŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢ., în calitate de instituţie publică, urma să contribuie în cadrul evenimentului prin acordarea pentru copiii din judeţul Constanţa, în perioada iunie - septembrie 2012, a dreptului de acces, respectiv un număr de 10.000 bilete, în limita a circa 150 copii/zi în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri, începând cu ora 10:30, pe baza listelor întocmite şi comunicate de Consiliul Judeţean Constanţa.

SC II. SA Constanţa, în calitate de coorganizator al evenimentului, urma să contribuie în cadrul evenimentului prin acordarea pentru copiii din judeţul Constanţa, în perioada iunie - septembrie 2012, a dreptului de acces, respectiv un număr de 10.000 bilete, la obiectivul LL., în limita a cca.

150 copii/zi şi însoţitori, la preţul de 10 RON/zi/copil, în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri, începând cu ora 14:30.

SC TTTTTTTTTTTT. SRL Constanţa, în calitate de coorganizator al evenimentului, urma să contribuie în cadrul evenimentului prin acordarea pentru copiii din judeţul Constanţa, în perioada iunie - septembrie 2012, a dreptului de acces la obiectivul TTTTTTTTTTTT., în limita a cca. 150 copii/zi la preţul de 5 RON/zi/copil, în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri, începând cu ora 12:30, pe baza listelor întocmite şi comunicate de Consiliul Judeţean Constanţa.

Fundaţia "I." Constanţa, în calitate de coorganizator al evenimentului, urma să contribuie în cadrul evenimentului prin acordarea pentru copiii din judeţul Constanţa, participanţi la programul "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012", a mesei de prânz în valoare de 20 RON/zi/copil, pe baza listelor întocmite şi comunicate de Consiliul Judeţean Constanţa.

În perioada 01.06.2012 - 10.06.2012, coorganizatorul SC II. SA Constanţa a facturat cheltuieli cu costul biletelor de intrare în sumă de 176.140 RON pentru participarea la Programul "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012", ediţia a VI-a, a unui număr total de 17.614 copii, ceea ce înseamnă că în doar în nouă zile (cu menţiunea că la data de 06.06.2012 parcul a fost închis), ar fi participat la eveniment cu 7.614 copii (peste 75%), mai mult decât numărul maxim al biletelor de intrare aprobate, de 10.000 bilete pentru întreaga perioadă de 4 luni, respectiv iunie - septembrie 2012, pentru care fusese repartizată suma de 450.000 RON. Mai mult, s-a aprobat alocarea sumei pentru un număr de 10.000 bilete, în limita a circa 150 copii/zi la preţul de 10 RON/zi/copil în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri, începând cu ora 14:30; or SC II. SA Constanţa a facturat cheltuieli cu bilete de intrare pentru un număr de 17.614 bilete/copil/zi, din care 10.093 bilete/copil/zi au fost, cel puţin aparent, utilizate în doar patru zile şi acestea fiind în zilele de sâmbătă şi duminică, contrar celor stabilite prin hotărâre şi scopului organizării evenimentului, acela de a asigura accesul liber al copiilor din mediul rural la obiectivele turistice, în limita a cca. 150 copii/zi la preţul de 10 RON/zi/copil în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri, astfel:

- în ziua de sâmbătă, 02.06.2012 - 1.220 copii;

- în ziua de duminică, 03.06.2012 - 2.828 copii;

- în ziua de sâmbătă, 09.06.2012 - 3.871 copii;

- în ziua de duminică, 10.06.2012 - 2.174 copii.

De asemenea, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumelor de la bugetul judeţean pentru asigurarea mesei de prânz în cuantum de 20 RON/copil, în sarcina coorganizatorului Fundaţia "I." Constanţa. Or, SC II. SA Constanţa a facturat cheltuieli cu masa în sumă 174.590 RON, pentru un număr de 17.459 participanţi la preţul de 10 RON/zi/copil, contrar celor stabilite prin hotărâre şi al scopului organizării evenimentului.

La data de 08.06.2012, Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de autoritate deliberativă, a aprobat prin H.C.J. nr. 212/08.06.2012, modificarea şi completarea H.C.J. nr. 165/07.05.2012, prin suplimentarea sumei alocate de la bugetul Judeţului Constanţa pentru organizarea şi desfăşurarea Programului "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012", ediţia a VI-a, cu suma de 600.000 RON şi includerea în program a încă unui număr de 20.000 copii, suma totală alocată pentru acest program fiind de 1.050.000 RON, pentru 30.000 participanţi - copii, accesul liber la eveniment fiind permis în toate zilele săptămânii.

Prin aceeaşi hotărâre din 08.06.2012, s-a aprobat şi acordarea, numai pentru copiii care vizitau obiectivul LL., a unei gustări şi a unei băuturi răcoritoare în preţul de 10 RON/zi/copil, aşa cum de altfel şi fuseseră aparent prestate toate serviciile de către SC II. SA Constanţa, în perioada 01 - 10.06.2012, în toate zilele săptămânii, inclusiv sâmbăta şi duminica, înainte de aprobarea hotărârii şi fără cerinţa prezentării vreunui tabel justificativ al identităţii persoanelor.

Prin urmare, coorganizatorul SC II. SA Constanţa a facturat către coorganizatorul Fundaţia "I." Constanţa, în baza facturii nr. x/13.06.2012 în sumă totală de 350.730 RON, cheltuieli cu biletele de intrare, în sumă de 176.140 RON, pentru un număr de 17.416 participanţi la preţul de 10 RON/zi/copil şi cheltuieli cu masa în sumă 174.590 RON, pentru un număr de 17.459 participanţi la preţul de 10 RON/zi/copil, pentru participarea la Programul "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012", ediţia a VI-a, în doar nouă zile, respectiv în perioada 01.06.2012 - 10.06.2012, fără a se stabili şi în sarcina acestui coorganizator, în mod egal şi transparent cu partenerii săi şi ţinta evenimentului, în speţă listele întocmite şi comunicate de Consiliul Judeţean Constanţa cu participanţii la acest eveniment şi contrar scopului pentru care a fost aprobată organizarea evenimentului finanţat din fonduri publice Programul "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012" prin H.C.J. nr. 165/07.05.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa de aprobare a programului şi a Protocolului de colaborare, acela de a asigura accesul liber al copiilor din mediul rural la obiectivele turistice, cheltuielile cu masa fiind stabilite în sarcina coorganizatorului Fundaţia "I." Constanţa, şi nu a SC II. SA Constanţa.

Consiliul Judeţean Constanţa nu a predat niciun document din care să rezulte efectuarea în realitate a unor operaţiuni privind organizarea şi desfăşurarea în perioada 01.06.2012 - 10.06.2012, a unor acţiuni culturale la care ar fi participat cei 17.614 participanţi, din care 11.144 copii din localităţile din judeţ şi 6.470 copii din municipiul Constanţa, în sensul că nu a fost identificat niciun document care să probeze identitatea celor 17.614 copii care ar fi participat la eveniment, modalitatea în care aceştia au fost transportaţi în cele 9 (nouă) zile, în special cei 11.144 copii din localităţile din judeţ şi niciun document care să probeze realitatea operaţiunilor privind cheltuielile cu masa solicitate spre decontare, astfel cum acestea au fost facturate în sumă totală de 174.590 RON.

Conform datelor prezentate în centralizatorul anexat facturii, a rezultat că numai în ziua de 09.06.2012 ar fi fost transportaţi din localităţile din judeţ, la obiectivul LL., un număr de 3.338 copii, ceea ce ar presupune că pentru efectuarea transportului ar fi fost necesare peste 66 autocare a câte 50 locuri fiecare, care ar fi asigurat participarea la acest eveniment cultural într-o singură zi.

S-a apreciat că Fundaţia "I." Constanţa şi Consiliul Judeţean Constanţa au înregistrat în contabilitate operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale în sumă totală de 350.730 RON, pe baza facturii fiscale nr. x/13.06.2012 emisă de SC II. SA Constanţa, privind presupuse acţiuni culturale neidentificate şi neidentificabile pe bază de documente justificative, acţiuni culturale care s-ar fi desfăşurat la obiectivul LL., în perioada 01.06.2012 - 10.06.2012 şi la care ar fi participat un număr de 17.614 participanţi, din care 17.459 participanţi ar fi primit şi o masă la preţul de doar 10 RON/zi/copil, faţă de 20 RON/zi/copil, cât fusese aprobat.

De altfel, auditorii publici externi ai Curţii de Conturi au constatat, cu ocazia controlului efectuat la Consiliul Judeţean Constanţa cu privire la exerciţiul bugetar aferent anului 2012, faptul că, deşi pentru derularea acestui program aprobat prin H.C.J. nr. 165/07.05.2012, completată şi modificată prin H.C.J.C nr. 212/08.06.2012, a fost alocată suma totală de 1.050.000 RON, în anul 2012, au fost efectuate plăţi pentru desfăşurarea activităţilor acestui program, în cuantum total de doar 500.000 RON, din care 180.000 RON a fost plătită pentru SC II. SA Constanţa . De asemenea, suma de 330.050 RON a fost plătită pentru Complexul Muzeal ŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢ. Constanţa, însă nici această instituţie publică şi nici SC II. SA Constanţa nu au prezentat documentele justificative care să probeze efectuarea în realitate a unor operaţiuni economice.

Mai mult, din totalul cheltuielilor cu activităţile culturale în sumă de 350.730 RON care au fi fost înregistrate şi solicitate spre decontare de beneficiarul final SC II. SA Constanţa, cu factura nr. x/13.06.2012, a fost decontată iniţial doar suma de 50.000 RON, ceea ce oferă indicii rezonabile privind neefectuarea în realitate a serviciilor menţionate în cuprinsul facturii, dar mai ales a necorelării obiective, transparente şi reale a alocaţiilor bugetare destinate unui program cu cheltuielile eligibile aferente realizării programului, prezentarea acestor documente având drept scop justificarea efectuării unor plăţi şi nu al organizării şi desfăşurării în realitate a unor acţiuni culturale, aşa cum acestea au fost definite de legislaţia în vigoare.

Din decontul de cheltuieli întocmit de coorganizatorul Fundaţia "I." Constanţa privind cheltuielile efectuate şi decontate din bugetul proiectului "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012", a rezultat că SC II. SA Constanţa a decontat cheltuieli în sumă totală de 420.860 RON, cu explicaţia "Intrare II.", cu 70.130 RON mai mult decât contravaloarea facturii nr. x/13.06.2012 (de 350.730 RON), ca singur document justificativ prezentat existent la dosarul cauzei.

Apoi, SC II. SA Constanţa a facturat către Fundaţia "I." Constanţa suma de 176.141 RON cu titlul de "Cheltuieli cu masa participanţilor", fără a justifica pe bază de documente şi efectuarea acestor cheltuieli, iar conform decontului de cheltuieli al proiectului "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012", Fundaţia "I." Constanţa a raportat şi justificat cu facturi emise de SC "DDDDD." SRL, faptul că pentru acest eveniment cheltuielile cu masa participanţilor ar fi fost în sumă de 52.360 RON, cheltuieli care au fost înregistrate în contabilitate şi plătite de fundaţie, şi nu de SC II. SA Constanţa, cum eronat au fost facturate.

Prin decontul de justificare a sumelor alocate de Consiliul Judeţean Constanţa pentru programul cultural educativ 2012, cuprinzând cheltuieli totale de 336.366,73 RON, a fost decontată suma de 127.279,73 RON, cu explicaţia "masă copii", şi suma de 29.107 RON, cu explicaţia "salarii colaboratori", în total suma de 156.386,70 RON, ceea ce reprezintă 46% din bugetul acestei presupuse acţiuni culturale, nedefinită şi neidentificată însă printr-un program, buget, scop, contrar prevederilor art. 4 alin. (1) din O.G. nr. 51/1998, conform cărora cheltuielile de masă ale participanţilor şi/sau invitaţilor, cheltuielile de personal şi cheltuielile administrative, aferente perioadei de realizare a acţiunii/proiectului/programului cultural se acoperă cumulat, în limita unui procent de 20% din totalul finanţării nerambursabile acordate.

Societatea beneficiară a sumelor decontate cu titlul de "masă copii", SC DDDDD. SRL, figurează la registrul comerţului cu sediul social declarat la aceeaşi adresă cu punctul de lucru al Fundaţiei "I." Constanţa, respectiv Pavilionul Expoziţional, camera E 331A, în baza unui contract de asociere în participaţiune nr. x/02.08.2010, valabil pentru 10 ani, ceea ce duce la concluzia că nu s-a asigurat şi promovat concurenţa dintre operatorii economici, nu s-a garantat nediscriminarea, astfel încât toţi operatorii economici sa aibă posibilitatea să participe la atribuirea unui astfel de contract.

Mai mult, din cuprinsul aceluiaşi decont de cheltuieli rezultă că Fundaţia "I." Constanţa a decontat suma de 51.270,90 RON cu titlul de "invitaţii, diplome, afişe", în baza facturii nr. x/10.02.2012 emisă de SC EEEEE. SRL Constanţa, x, CUI x, societate care figurează la registrul comerţului fără salariaţi şi cu sediul social expirat din data de 01.12.2011.

Pe baza aceloraşi documente, s-a constatat şi faptul că pentru acest eveniment au fost raportate şi justificate pe bază de factură şi deviz anexat facturii, cheltuieli cu transportul participanţilor la obiectivul FFFFF. în perioada 01.06.2012 - 10.06.2012, în sumă totală de 166.304,03 RON, din care suma de 164.349,06 RON a fost facturată de către SC ŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞ. SRL, cu factura seria x/17.07.2012 şi devizul anexat, care se referă la transportul la acest obiectiv a unui număr total 6.484 persoane din 40 de localităţi din judeţul Constanţa, cu 131 de autocare.

Conform documentelor anexate facturii de transport a rezultat faptul că, în perioada 01.06.2012 - 10.06.2010 ar fi fost transportaţi la obiectivul FFFFF. un număr total de 6.484 participanţi, din care numai în ziua de 09.06.2012 - 1.760 participanţi, cu un număr de 131 autocare din mai multe localităţi din judeţul Constanţa, contrar datelor prezentate şi facturate de SC II. SA în cuprinsul documentelor justificative anexate facturii nr. x/13.06.2012, care se referă la 11.144 participanţi care ar fi fost transportaţi din localităţi ale judeţului Constanţa, la acelaşi obiectiv, cu 225 autocare, din care numai în ziua de 09.06.2012 ar fi fost transportaţi 3.338 participanţi.

Coorganizatorul aceluiaşi eveniment, Complexul Muzeal ŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢ. Constanţa a facturat către Fundaţia "I." Constanţa cheltuieli cu intrarea la obiectivul "Delfinariu şi Acvariu" în cadrul aceluiaşi proiect/program denumit "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012", în sumă de 330.050 RON, pentru un număr de 9.430 participanţi, fără a justifica pe baza vreunui document cheltuielile facturate sau cel puţin data la care ar fi fost efectuate vizitele la cele două obiective.

Pe baza documentelor existente la dosarul cauzei a rezultat că SC II. SA Constanţa a decontat cheltuieli cu intrarea la obiectivul FFFFF. pentru un număr de 17.614 copii, din care 11.144 ar fi fost transportaţi din localităţile judeţului cu 225 autocare, iar transportatorul a decontat cheltuieli cu transportul la acelaşi obiectiv, în aceeaşi perioadă, pentru un număr de 6.484 participanţi, cu un număr de 131 autocare, inclusiv în ziua de 06.06.2012, când parcul a fost închis.

Printre înscrisurile predate în cursul urmăririi penale nu se regăseşte niciun document din care să rezulte datele de identificare ale mijloacelor de transport, respectiv numerele de înmatriculare ale celor 225 sau 131 autocare, precum şi datele de identitate ale participanţilor la eveniment şi ale copiilor transportaţi la obiectivele turistice, pe baza listelor transmise de Consiliul Judeţean Constanţa, aşa cum organizatorii au convenit prin protocolul de colaborare anexat hotărârii de aprobare a fondurilor bugetare.

Din cuprinsul aceluiaşi decont de cheltuieli întocmit de Fundaţia "I." Constanţa privind justificarea sumelor primite de la Consiliul Judeţean Constanţa pentru programul "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012", a rezultat că pentru organizarea şi desfăşurarea acestui eveniment, fundaţia a decontat cheltuieli cu achiziţionarea de tricouri personalizate în sumă de 113.970,38 RON, din care 4.598 bucăţi tricouri personalizate la preţul de 12,10 RON/buc., în sumă totală de 68.988,39 RON, ar fi fost achiziţionate de la SC GGGGG. SRL, în baza facturii nr. x/11.07.2012, comenzii nr. x şi a contractului nr. x/31.05.2012, iar pentru diferenţa de 44.981,99 RON nu au fost identificate documente justificative.

Astfel cum a rezultat din verificările efectuate în cursul urmăririi penale, SC GGGGG. SRL a fost controlată de către un apropiat de-al inculpatului A., HHHHH..

De altfel, din cauza activităţilor comerciale desfăşurate în cadrul SC GGGGG. SRL, Agenţia Naţională de Integritate a constatat starea de incompatibilitate a numitului HHHHH..

Din totalul sumei de 1.050.000 RON, aprobate pentru desfăşurarea programului "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012", Consiliul Judeţean Constanţa a virat în contul bancar al Fundaţiei "I." Constanţa, în anul 2012, suma totală de 500.000 RON.

La rândul ei, Fundaţia "I." Constanţa a prezentat drept documente justificative factura fiscală nr. x/13.06.2012 emisă de SC II. SA. Constanţa, în valoare totală de 350.730 RON, privind cheltuieli cu biletele de intrare în cuantum de 176.140 RON, pentru un număr de 17.416 participanţi şi cheltuieli cu masa acordată vizitatorilor, în sumă de 174.590 RON, pentru un număr de 17.459 participanţi şi factura fiscală seria x nr. x/27.09.2012 emisă de Complexul Muzeal ŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢ., în valoare totală de 330.050 RON, privind cheltuieli pentru biletele de intrare la Delfinariu şi Acvariu pentru un număr de 9.430 participanţi la eveniment, fără a se menţiona perioada la care se referă şi fără a anexa în condiţiile legii, vreun document stabilit prin protocol (liste participanţi) sau prevăzut de reglementările contabile şi fiscale (cotor - bilete intrare, fişa de magazie a biletelor consumate pentru eveniment, deviz, situaţie de lucrări, raport de lucru, recepţionat pentru efectuare serviciilor), din care să rezulte efectuarea în realitate a unor servicii în favoarea unor participanţi la vreun eveniment cultural în cadrul Programului "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012".

În cursul urmăririi penale, Consiliul Judeţean Constanţa nu a predat niciun document justificativ care să fi fost emis în perioada organizată de coorganizatorul SC TTTTTTTTTTTT. SRL Constanţa, în baza protocolului de colaborare. De asemenea, nu a fost predat niciun document care să probeze efectuarea în realitate a unor cheltuieli cu transportul şi masa pentru cei 17.614 sau 9.430 de participanţi la vreun eveniment cultural, precum şi niciun document care să probeze organizarea vreunei acţiuni culturale la obiectivele LL., Delfinariu şi Acvariu.

La dosarul cauzei au fost depuse de către Consiliul Judeţean Constanţa mai multe documente (facturi, chitanţe de combustibil, dispoziţii de plată, etc.), care însă nu reflectă, în condiţiile legii, operaţiuni economice care ar fi fost înregistrate în contabilitate în baza unui jurnal contabil sau notă contabilă şi în cadrul unui program cultural, sub responsabilitatea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat pentru înregistrare în contabilitate.

Aceste documente prezentate au avut doar rolul de a da o tentă de legalitate sumelor primite de la bugetul judeţean şi decontate drept cheltuieli pentru presupuse acţiuni culturale, fără a exista un buget al fiecărui program şi o ţintă clar definită, fapt confirmat de existenţa unor neconcordanţe majore între sumele alocate prin hotărâri, sumele ordonanţate, sumele plătite efectiv şi sumele justificate pe baza unor documente care conţin date eronate şi necorelate cu destinaţia prevăzută de hotărârile adoptate de autoritatea deliberativă.

Chiar dacă se susţine că aceste acţiuni s-au derulat, acest lucru s-a făcut doar parţial, iar scopul alocării sumelor de bani nu trebuia să fie acesta, de creare a unei aparenţe de respectare a unui program ce avea un scop cultural şi educativ, ci era ca sumele alocate să fie folosite integral pentru ceea ce s-a avut în vedere şi s-a hotărât de către Consiliul Judeţean Constanţa şi s-a aprobat, în final, de ordonatorul principal de credite, inculpatul A..

În aceste condiţii şi având în vedere că se punea problema de administrare şi gestionare a banilor publici, s-a apreciat, în mod rezonabil, că Fundaţia "I." Constanţa şi Consiliul Judeţean Constanţa au înregistrat în contabilitate operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale şi au efectuat plăţi nelegale privind presupuse acţiuni culturale care ar fi fost efectuate prin programul "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012", în sumă de 1.086.659,38 RON, din care suma de 583.935,01 RON a fost plătită din fonduri publice în anul 2012, iar partenerii coorganizatori, SC II. SA Constanţa, Complexul Muzeal ŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢ. Constanţa şi SC ŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞ. SRL Constanţa au furnizat documente justificative privind presupuse operaţiuni economice care în fapt nu au existat, ajutând şi înlesnind la efectuarea unor plăţi nelegale din fondurile publice.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa a comunicat că, în perioada 01.06.2012 - 10.06.2012, elevii nu au fost în vacanţă şi că în 04.06.2012 a fost zi nelucrătoare.

În cauză s-a dispus delegarea lucrătorilor de poliţie pentru efectuarea de investigaţii cu privire la participarea elevilor din localităţile menţionate în documentele analizate mai sus la programul de vizitare a obiectivului LL. din staţiunea Mamaia.

Postul de poliţie Târguşor a comunicat că la şcoala din localitate nu au fost identificate documente privind vizitarea de către elevi a obiectivului LL. în perioada 01.06.2012 - 10.06.2012 şi că o asemenea excursie nu a fost efectuată.

Martora IIIII., fost director al şcolii din Târguşor a declarat în faza de urmărire penală că în anul 2012 a fost informată de la Primăria comunei Târguşor că 50 de elevi ai unităţii sale urmau să beneficieze de o excursie gratuită la LL.. Martora a arătat că deplasarea s-a efectuat cu microbuzele şcolare, unele dintre ele împrumutate de la comunele învecinate şi a adăugat că în perioada respectivă şcoala avea 125 de elevi, cu tot cu cei din satul Mireasa.

Cu toate acestea, din fonduri publice, Fundaţia "I." Constanţa a decontat costurile unei excursii la LL. pentru 80 de elevi de la şcoala din Târguşor.

Prin adresa nr. x/10.03.2015, Şcoala gimnazială din comuna Saraiu a comunicat un tabel nominal cu 100 de elevi care au vizitat parcul acvatic LL..

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 100 de elevi de la şcoala din comuna Saraiu.

Lucrătorii postului de poliţie Ciobanu au comunicat că în perioada mai - iunie 2012, fostul primar a solicitat şcolii din localitate să comunice o listă cu elevi care să viziteze parcul LL..

Din investigaţii a rezultat că o asemenea listă a fost întocmită, iar ulterior în comună au venit de două ori câte două autocare despre care se zvonea că fuseseră trimise de către Consiliul Judeţean Constanţa şi care au transportat copiii la parcul de distracţii.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 200 de elevi de la şcoala din Ciobanu.

Postul de poliţie al comunei Mihail Kogălniceanu a comunicat că în urma investigaţiilor nu au fost obţinute înscrisuri privind vizitarea parcului acvatic LL. de către elevii şcolii din comună.

Din procesul-verbal încheiat la data de 01.06.2012, între reprezentanţii SC II. SA şi Consiliul Judeţean Constanţa a rezultat că niciun copil din comuna Mihail Kogălniceanu nu a vizitat parcul de distracţii.

Prin adresa nr. x/01.04.2015, Liceul Teoretic Mihail Kogălniceanu a comunicat că în arhiva unităţii şcolare nu au fost găsite documente sau numere de înregistrare din care să rezulte deplasarea elevilor la LL..

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 200 de elevi de la şcoala din Mihail Kogălniceanu.

Prin adresa nr. x/10.03.2015, şcoala din comuna Aliman, jud. Constanţa a comunicat că, în perioada 01.06.2012 - 10.06.2012, elevii acestei unităţi nu au fost transportaţi la obiectivul LL..

Cu toate acestea, Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 75 de elevi de la şcoala din comuna Aliman.

Prin adresa nr. x/09.03.2015, şcoala din comuna Costineşti, jud. Constanţa a comunicat că în perioada 01.06.2012 - 10.06.2012, elevii acestei unităţi nu au fost transportaţi la obiectivul LL..

Cu toate acestea, Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 200 de elevi de la şcoala din comuna Costineşti.

Lucrătorii de poliţie din Cernavodă au stabilit că în perioada 2009 - 2012 s-au organizat mai multe excursii către LL., ale căror costuri erau suportate de Prefectura Judeţului Constanţa şi Consiliul Judeţean Constanţa şi de a căror organizare se ocupa "tineretul de partid".

Prin adresa nr. x/06.03.2015, Liceul Teoretic "(...)" Cernavodă a comunicat că nu au fost identificate înscrisuri din care să rezulte plecări ale elevilor către parcul LL..

Conţinutul acestei adrese a fost confirmat de către martora JJJJJ., fost director al liceului, care a arătat că elevii acestei unităţi nu au efectuat deplasări organizate la LL..

Prin adresa nr. x/05.03.2015, Liceul Tehnologic "(...)" Cernavodă a comunicat că, în perioada de referinţă, elevii acestei unităţi nu au fost transportaţi la obiectivul arătat.

Prin adresa nr. x/05.03.2015, Şcoala Gimnazială nr. 2 Cernavodă a comunicat că, la data de 10.06.2012, un număr de 45 de elevi, însoţiţi de patru părinţi şi trei cadre didactice au fost în excursie la LL..

Martora KKKKK. a declarat în faza de urmărire penală, că în anul 2012, în calitate de director al Şcolii Generale nr. 2 din Cernavodă, i s-a comunicat posibilitatea ca 50 de elevi din cadrul unităţii pe care o conducea să meargă într-o excursie gratuită la LL., lucru care s-a şi întâmplat.

Martora LLLLL., director al Şcolii Generale nr. 1 din Cernavodă a declarat că, în perioada 2008 - 2009, dar şi în anul 2011, profesorul de sport a mers cu mai mulţi elevi la LL., în staţiunea Mamaia. Martora a precizat că nu poate preciza exact anul, dar că la un moment dat, Primăria oraşului Cernavodă a trimis o solicitare prin care a cerut şcolii să trimită elevii într-o excursie la Constanţa, posibil la LL..

Conform declaraţiilor martorei, excursia nu a mai fost organizată din cauza vremii nefavorabile.

Martorul MMMMM., director al Liceului Tehnologic "(...)" Cernavodă, a declarat că la această unitate de învăţământ nu a fost organizată nicio excursie la LL..

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 200 de elevi de la unităţile şcolare din oraşul Cernavodă.

Postul de Poliţie Pecineaga a comunicat că în fiecare vară, până în anul 2012, erau trimişi copii din comună în excursii de câte o zi la LL..

Martora NNNNN., directorul şcolii din Pecineaga a declarat că în perioada respectivă, la această unitate de învăţământ erau înscrişi 300 - 350 de elevi şi că în anul 2012 a existat iniţiativa de a trimite elevi în excursii la LL.. Martora a precizat că s-a opus acestei iniţiative, solicitând ca ea să se desfăşoare într-o zi nelucrătoare, şi a interzis personalului didactic să însoţească elevii într-o eventuală excursie. În continuare, martora a precizat că, deoarece primarul a insistat, circa 70 de elevi care au participat la excursie au fost însoţiţi de funcţionari publici din Primărie. Martora a mai arătat că s-a opus constant acestor deplasări, iar insistenţele Primarului comunei Pecineaga au făcut obiectul unui reportaj în presa locală.

Cu toate acestea, Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 130 de elevi de la şcoala din comuna Pecineaga.

Lucrătorii Postului de Poliţie Siliştea au stabilit că au existat deplasări ale elevilor şcolii din localitate către LL., în baza unui program organizat de Consiliul Judeţean Constanţa, care punea la dispoziţie şi mijloacele de transport.

Prin adresa nr. x/27.03.2015, Şcoala Gimnazială din comuna Siliştea a comunicat că, în perioada 01.06.2012 - 10.06.2012, elevii săi s-au deplasat la obiectivul LL. din staţiunea Mamaia. Unitatea de învăţământ nu a precizat nici numărul elevilor trimişi în excursie şi nici data exactă când a avut loc deplasarea, neexistând date, corespondenţă sau alte informaţii cu privire la aceasta.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 230 de elevi de la unităţile şcolare din comuna Siliştea.

Din investigaţiile efectuate de lucrătorii Postului de Poliţie Mereni a rezultat că elevii şcolii din localitate au fost transportaţi cu microbuzul şcolar, în cadru organizat, la obiectivul LL.. Poliţiştii au mai stabilit că aproximativ 50 de persoane, elevi şi însoţitori, au participat la excursia respectivă, care a avut loc după începerea vacanţei de vară.

Prin adresa nr. x/06.03.2015, Şcoala Gimnazială din Mereni a comunicat că elevii acestei unităţi nu au fost transportaţi la LL. în perioada 01.06. - 10.06.2012, ci ulterior, în perioada 20 - 25.07.2012.

Martora OOOOO., director al Şcolii din Mereni a declarat că în anul 2012, a fost informată de la Primăria comunei că 45 de elevi ai unităţii sale urmau să beneficieze de o excursie gratuită la LL., vizita urmând a fi efectuată între 20 şi 25.07.2012. Martora a arătat că deplasarea s-a efectuat cu un autocar închiriat de către Primăria comunei Mereni şi a adăugat că în perioada respectivă şcoala avea 200 - 250 de elevi.

Fundaţia "I." a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 45 de elevi de la unităţile şcolare din comuna Mereni, care ar fi avut loc la data de 05.06.2012.

Investigaţiile efectuate în comuna Ghindăreşti au condus la concluzia că deplasarea elevilor la parcul acvatic s-a făcut cu fonduri ale Consiliului Judeţean Constanţa, care a asigurat şi transportul.

Prin adresa nr. x/12.11.2015, Şcoala "(...)" din comuna Ghindăreşti a comunicat că, la data de 09.06.2012, 75 de elevi şi cinci însoţitori au vizitat mai multe obiective turistice din Constanţa, printre care şi LL., transportul fiind asigurat de Consiliul Judeţean Constanţa.

Martorul PPPPP., directorul Şcolii din comuna Ghindăreşti a declarat că în anul 2012, elevii unităţii sale au fost invitaţi să viziteze parcul LL., excursia având loc la data de 09.06.2012, cu autocare puse la dispoziţie de Consiliul Judeţean Constanţa.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 80 de elevi de la unităţile şcolare din comuna Ghindăreşti.

Prin adresa nr. x/19.03.2015, Şcoala Gimnazială Dumbrăveni a comunicat că, în perioada 01.06 - 10.06.2012, un număr de 54 de elevi au vizitat parcul de distracţii, transportul realizându-se cu un autocar închiriat de Primăria comunei Dumbrăveni.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 60 de elevi de la unităţile şcolare din comuna Dumbrăveni.

Postul de Poliţie Ciocârlia a comunicat că, la data de 01.06.2012, 100 de elevi de la şcoala din comună împreună cu nouă însoţitori au fost transportaţi cu autocare puse la dispoziţie de Consiliul Judeţean Constanţa, dar şi cu microbuzele şcolare, la LL..

Prin adresa nr. x/05.03.2015, Şcoala Gimnazială nr. 1 a comunicat că, la data de 01.06.2012, 58 de elevi şi 5 cadre didactice de la şcoala din Ciocârlia de Jos şi 42 de elevi şi 4 cadre didactice de la şcoala din Ciocârlia de Sus au fost în excursie la LL. în staţiunea Mamaia, mijloacele de transport fiind asigurate de organizatorul deplasării.

Martora QQQQQ. a declarat că la data de 26.05.2012 a aflat de la primarul comunei faptul că se organiza o excursie de o zi la LL. şi că elevii şcolilor din Ciocârlia erau programaţi pentru 01.06.2012. Martora a declarat că a selectat aproximativ 100 de elevi care au fost trecuţi pe o listă nominală şi care au fost transportaţi cu un autocar pus la dispoziţie de Primăria comunei Ciocârlia la parcul acvatic menţionat.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 100 de elevi de la unităţile şcolare din comuna Ciocârlia.

Postul de Poliţie Topraisar a comunicat că, la data de 09.06.2012, aproximativ 200 de elevi au fost transportaţi la obiectivul LL. din Mamaia, fiind obţinute în urma investigaţiilor efectuate şi liste cu identitatea copiilor respectivi.

Prin adresa nr. x/05.03.2015, Liceul Tehnologic Topraisar a comunicat faptul că la data de 09.06.2012, 200 de elevi din cadrul unităţilor şcolare de pe raza comunei Topraisar au participat la o excursie la obiectivul LL., însoţiţi de cadre didactice ale Liceului.

Martora RRRRR. a declarat că, anterior alegerilor locale din 10.06.2012, a fost contactată de Primarul comunei Topraisar care i-a comunicat că 200 de elevi ai şcolii din localitate urmează să facă o excursie la LL.. Martora a precizat că deplasarea s-a făcut cu un număr de 3 autocare, iar copiii au vizitat mai multe obiective turistice din Constanţa.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 100 de elevi de la unităţile şcolare din comuna Topraisar.

Investigaţiile efectuate în oraşul QQ. au condus la concluzia că 150 de copii şi 10 cadre didactice au vizitat parcul LL. din Mamaia, transportul fiind efectuat cu autocarele.

Martora SSSSS. a declarat că, în jurul datei de 01.06.2012, mai mulţi elevi ai Liceului QQ. au fost angrenaţi într-un program care presupunea vizite în municipiul Constanţa. Martora a declarat că a găsit în calculatorul unităţii şcolare un tabel nominal care conţinea un număr de 290 de elevi care s-ar fi deplasat la Constanţa şi a adăugat că transportul lor s-a efectuat cu autocare puse la dispoziţie de Consiliul Judeţean Constanţa.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 150 de elevi de la unităţile şcolare din oraşul QQ..

Din investigaţiile efectuate a rezultat că elevii şcolii din comuna Cerchezu nu au efectuat deplasări la LL..

Conform adresei nr. x/05.03.2015 emisă de Şcoala Gimnazială din comuna Cerchezu, 50 dintre elevii acestei unităţi de învăţământ au participat la programul "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012, după cum a rezultat din tabelul întocmit la data de 19.07.2012.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 50 de elevi de la unităţile şcolare din comuna Cerchezu, care ar fi avut loc la data de 07.06.2012.

Din investigaţiile efectuate a rezultat că elevii şcolii din comuna Chirnogeni nu au efectuat deplasări la LL..

Conform relaţiilor comunicate de Şcoala Gimnazială din comuna Chirnogeni, elevii nu au vizitat obiectivul LL. din staţiunea Mamaia în perioada 01.06.2012 - 10.06.2012, ci la data de 07.08.2012.

Martora TTTTT. a declarat că în arhiva şcolii nu au fost identificate înscrisuri din care să rezulte participarea elevilor la excursia de la LL. în iunie 2012. Martora a mai arătat că din înscrisurile aflate în posesia unităţii şcolare a rezultat că deplasarea a fost efectuată la data de 07.08.2012, fără însă a fi în măsură să ofere detalii privind numărul elevilor care ar fi participat.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 200 de elevi de la unităţile şcolare din comuna Chirnogeni, care ar fi avut loc la data de 02.06.2012.

Lucrătorii Postului de Poliţie Ostrov au comunicat că, în perioada 2008 - 2012, mai puţin în perioada 01.06.2012 - 10.06.2012, aproximativ 100 de copii au fost de mai multe ori la parcul de distracţii menţionat, transportul fiind efectuat cu microbuzele şcolare ale Primăriilor Ostrov, Lipniţa şi Băneasa.

Din adresa nr. x/11.03.2015, Liceul "(...)" Ostrov a comunicat că în arhiva instituţiei nu se regăsesc înscrisuri cu privire la deplasarea elevilor la LL.. Prin aceeaşi adresă s-a comunicat că, din verificări s-a stabilit că la data de 01.06.2012, elevii acestei instituţii s-au deplasat în staţiunea Mamaia, însă nu au vizitat parcul acvatic din cauza condiţiilor meteo nefavorabile.

Martora UUUUU. a declarat că, la data de 06.06.2012, Primarul comunei Ostrov a organizat o excursie cu elevii unităţii de învăţământ, dar că nu cunoaşte exact numărul participanţilor la această activitate.

Martora VVVVV., directorul şcolii din satul Galiţa a declarat că aproximativ 40 de elevi ai acestei unităţi s-au deplasat la parcul acvatic LL., la data de 01.06.2012, cu un autocar pus la dispoziţie de Consiliul Judeţean Constanţa.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 100 de elevi de la unităţile şcolare din comuna Ostrov, presupusa vizită fiind efectuată la data de 06.06.2012.

Din verificările efectuate în comuna Dobromir a rezultat că deplasarea copiilor din comună la parcul LL. s-a făcut pe cheltuiala Consiliului Judeţean Constanţa, listele elevilor participanţi fiind întocmite de organizaţia WW. Dobromir.

Martora WWWWW. a declarat că a fost director al Liceului din comuna Dobromir până în octombrie 2012 şi că excursia la LL. nu a fost organizată de către şcoală, motiv pentru care însoţitorii copiilor nu au fost cadre didactice, ci funcţionari ai primăriei.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 200 de elevi din comuna Dobromir.

Lucrătorii de poliţie au stabilit că, la nivelul comunei XXXXX. nu există nicio listă cu elevi care să se fi deplasat în cadru organizat la obiectivul LL. şi nici înscrisuri privind plăţi pentru această vizită ori pentru transport.

Prin adresa nr. x/20.03.2015, Şcoala gimnazială XXXXX. a comunicat că, în perioada 01.06. - 10.06.2015, elevii au vizitat LL., însă nu s-a putut preciza numărul lor sau data excursiei, deoarece nu au fost întocmite tabele nominale sau alte documente.

Martorul YYYYY. a declarat că, la data de 01.06.2012, fostul primar al comunei a organizat o excursie la LL., dar că nu cunoaşte detalii, deoarece nu era de acord cu asemenea vizite care se suprapuneau cu orele de curs. Martorul a adăugat că şcoala din comuna XXXXX. avea aproximativ 300 de elevi, cu tot cu cei din satele arondate.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 300 de elevi din comuna XXXXX..

Din investigaţiile efectuate în comuna Adamclisi s-a stabilit că, în datele de 01, 07 şi 08.06.2012, mai mulţi elevi de la şcoala din localitate au fost transportaţi cu un autocar al Consiliului Judeţean Constanţa la parcul de distracţii LL..

Liceul Tehnologic "ZZZZZ." din comuna Adamclisi a comunicat că, în data de 02.06.2012, aproximativ 40 de elevi au fost transportaţi cu un autocar la obiectivul LL. din staţiunea Mamaia, listele nominale fiind depuse la intrarea în parcul de distracţii.

Martora AAAAAA., director al Liceului din Adamclisi a declarat că în anul 2012, în data de 01.06.2012, elevii şcolii ar fi trebuit să meargă într-o excursie la LL., însă directorul de atunci s-a opus pentru că vizita ar fi intrat în conflict cu orarul şcolar, motiv pentru care deplasarea s-a făcut la data de 02.06.2012, care pica într-o sâmbătă. Martora a declarat că au participat la excursie circa 40 de elevi, din totalul de 200 - 250 din localitate şi 3 - 4 profesori supraveghetori, care s-au deplasat cu un autocar.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 200 de elevi din comuna Adamclisi.

Poliţiştii din oraşul Băneasa au stabilit că, în anul 2012, niciun elev din localitate nu a fost transportat la obiectivul LL., împrejurare care, de altfel a rezultat şi din procesul-verbal obţinut de poliţişti.

Conform relaţiilor comunicate de Liceul Teoretic Băneasa, elevii acestei unităţi de învăţământ nu au participat la excursii la parcul acvatic din staţiunea Mamaia.

În mod similar, prin adresa nr. x/10.03.2015, şcoala din localitatea Băneasa a comunicat că niciun elev de-al său nu a fost în excursie la LL.

Martora BBBBBB. a declarat că, înainte de alegerile locale din iunie 2012, la Liceul din oraşul Băneasa a sosit o invitaţie din partea Consiliului Judeţean Constanţa prin care se comunica faptul că elevii unităţii puteau să viziteze în mod gratuit parcul acvatic LL. din staţiunea Mamaia. Totodată, candidatul WW. la Primăria oraşului Băneasa i-a transmis martorei să îl sprijine, cerându-i, totodată să se înscrie în partid şi să îl susţină în campanie. Martora a comunicat că opţiunea electorală este una personală, iar candidatul WW. a ameninţat-o că o va schimba din funcţie. De asemenea, martora a arătat că din cauza atitudinii sale, elevii liceului au fost privaţi de excursia la LL., împrejurare care a condus la proteste din partea părinţilor, care i-au reproşat acest lucru.

Cu toate acestea, Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 180 de elevi din comuna Băneasa.

Din investigaţiile efectuate în comuna UUUUUUUUUUUU., judeţul Constanţa a rezultat că în anul 2012 au fost transportaţi 200 copii din localitate către LL., în cadrul unei excursii organizate, deplasarea făcându-se cu patru autocare puse la dispoziţie de Consiliul Judeţean Constanţa.

Liceul Tehnologic UUUUUUUUUUUU. a comunicat că nu au fost întocmite liste cu elevii care au vizitat parcul de distracţii în perioada iunie 2012, deoarece această acţiune a fost organizată de Consiliul Judeţean Constanţa şi de Primăria comunei UUUUUUUUUUUU..

Martora CCCCCC., director al Liceului Tehnologic UUUUUUUUUUUU. a declarat că la nivelul localităţii exista practica de a trimite elevii din localitate în excursii în municipiul Constanţa, dar că în aceste situaţii nu se întocmeau tabele nominale cu participanţii. Martora a mai arătat că transportul se realiza cu autocarele SC ŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞ. SRL şi că nu poate preciza numărul copiilor care au vizitat parcul acvatic.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 350 de elevi din comuna UUUUUUUUUUUU..

Poliţiştii din comuna VVVVVVVVVVVV. au stabilit că, în anul 2012, în cadrul organizat de Primăria comunei VVVVVVVVVVVV. au fost transportaţi la LL. mai mulţi copii, însoţiţi de cadre didactice.

Aceste investigaţii au mai condus la concluzia că deplasarea s-a făcut cu mijloace de transport puse la dispoziţie de Primăria comunei VVVVVVVVVVVV., fără însă a se putea stabili perioada în care a avut loc excursia respectivă.

Prin adresa nr. x/17.03.2015, şcoala din comuna VVVVVVVVVVVV. a comunicat că în evidenţele sale nu există documente care să ateste transportul copiilor la LL., asemenea înscrisuri existând pentru excursiile organizate în 2008, 2009, 2010 şi 2011.

Martorul DDDDDD., directorul Şcolii din VVVVVVVVVVVV. a declarat că începând cu anul 2008, elevii din localitate au efectuat excursii în staţiunea Mamaia, la LL.. Martorul a precizat că a găsit documente privind asemenea excursii, doar în perioada 2008 - 2011 şi 2013, lipsind cele din 2012. Cu toate acestea, martorul a declarat că asemenea excursii se organizau în timpul vacanţei de vară, iar copiii erau transportaţi la Constanţa pe baza unor tabele nominale. De asemenea, martorul a subliniat că excursia din anul 2012 a fost organizată în august 2012, şi nu în iunie 2012.

Astfel cum a rezultat din relaţiile comunicate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, analizate mai sus, în intervalul 01.06.2012 - 10.06.2012, elevii nu erau în vacanţă.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 60 de elevi din comuna VVVVVVVVVVVV..

Conform datelor strânse de poliţiştii din comuna Aliman, în perioada 01.06.2012 - 10.06.2012 nu au fost organizate excursii la LL. pentru elevii din localitate. O asemenea deplasare a avut loc la data de 28.06.2012, când 50 de elevi de la Şcoala "(...)", însoţiţi de cadre didactice, au vizitat parcul de distracţii.

Martorul EEEEEE. a declarat că, deoarece nu era în relaţii bune cu primarul comunei Aliman, nu cunoaşte detalii despre eventualele excursii organizate de autorităţile locale. Martorul a precizat că este posibil să se fi organizat o vizită la parcul acvatic, dar că aceasta a avut loc la sfârşitul lunii, fără însă a putea furniza informaţii suplimentare.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 80 de elevi din comuna Aliman, care ar fi avut loc la data de 02.06.2012.

Postul de Poliţie Castelu a comunicat că, în perioada 01.06.2012 - 10.06.2012, elevii din comuna Castelu şi satul Nisipari nu au fost transportaţi la parcul de distracţii din staţiunea Mamaia.

Prin adresa nr. x/09.03.2015, şcoala din satul Nisipari a comunicat că niciun elev nu a fost în excursie la LL..

De asemenea, şi Colegiul "(...)" Castelu a comunicat că elevii şi profesorii săi nu au fost invitaţi şi nici nu au organizat deplasări la obiectivul turistic menţionat.

Martora FFFFFF. a declarat că îndeplineşte funcţia de director al şcolii generale din comuna Castelu şi a precizat că în niciun caz în preajma alegerilor locale din anul 2012 elevii unităţii şcolare nu au efectuat excursii la LL..

Martora GGGGGG. a declarat că, în iunie 2012 era director al Şcolii generale din satul Nisipari şi a precizat că în acel an niciun elev al unităţii de învăţământ nu a participat la excursii în municipiul Constanţa, la LL..

Cu toate acestea, Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 200 de elevi din satul

Nisipari, care ar fi avut loc la data de 05.06.2012 şi pentru 350 de elevi din comuna Castelu, care ar fi avut loc la data de 09.06.2012.

Lucrătorii Postului de Poliţie Tortomanu au stabilit că, în vara anului 2012 au fost transportaţi elevi ai şcolii din comună, către LL., fără însă a se putea stabili perioada în care a avut loc excursia.

Prin adresa nr. x/24.03.2015, Şcoala gimnazială din comuna Tortomanu a comunicat că, la data de 02.06.2012, 227 de elevi şi 17 însoţitori au vizitat obiectivul LL. din staţiunea Mamaia, ataşând şi copii ale tabelelor nominale.

Martora HHHHHH., director al şcolii din comuna Tortomanu în perioada 2011 - 2012, a declarat că în luna mai a fost primită o adresă din partea Consiliului Judeţean Constanţa prin care erau anunţaţi că la începutul lunii iunie 2012, elevii unităţii de învăţământ urmau să facă o excursie de o zi la parcul LL. din staţiunea Mamaia. Martora a precizat că aproximativ 200 de elevi, însoţiţi de cadre didactice, au participat la această activitate, transportul realizându-se cu autocare puse la dispoziţie de Consiliul Judeţean Constanţa.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 244 de elevi din comuna Tortomanu.

Lucrătorii Postului de Poliţie Rasova au stabilit că, în perioada 01.06 - 10.06.2012, au fost transportaţi aproximativ 300 de elevi ai şcolii din comună, către LL..

Martorul IIIIII., director al şcolii din comuna Rasova, a declarat că în iunie 2012 a fost anunţat de către primar, care i-a comunicat că 300 de copii din localitate urmează să plece într-o excursie, din dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa. Martorul a declarat că în excursia respectivă, desfăşurată la parcul de distracţii LL. din staţiunea Mamaia, au participat 273 de copii şi 16 cadre didactice, transportaţi cu şase autocare.

Prin adresa nr. x/11.03.2015, şcoala din comuna Rasova a comunicat tabelul nominal cu cei 273 de copii din localitate care au fost transportaţi la parcul de distracţii.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 300 de elevi din comuna Rasova.

Postul de Poliţie Saligny a comunicat că, din investigaţiile efectuate a rezultat că în perioada iunie 2012 mai multe grupuri de copii din comună au fost transportaţi la parcul de distracţii LL..

Martora JJJJJJ., director al şcolii din Saligny a declarat că în anul 2012, 150 de elevi din totalul de 300, au fost transportaţi cu trei autocare la diferite obiective turistice din Constanţa, în cadrul unui program organizat şi finanţat de Consiliul Judeţean Constanţa.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 150 de elevi din comuna Saligny.

În urma verificărilor, a rezultat că la datele de 15.08.2012 şi 29.08.2012, deci nu în perioada 01.06 - 10.06.2012, când au fost facturate, două grupuri de câte 50 de copii din comuna Oltina au vizitat LL., fiind obţinute şi liste cu identitatea acestora şi a însoţitorilor.

Prin adresa nr. x/09.03.2015, Şcoala gimnazială Oltina a comunicat că în perioada 01.06.2012 - 10.06.2012, elevii săi nu au fost transportaţi la obiectivul menţionat mai sus.

Martorul KKKKKK. a declarat că în anul 2012, elevii şcolii generale din Oltina, al cărei director era, au efectuat o excursii la parcul LL. şi la alte obiective turistice din Constanţa. Martorul a declarat că aceste excursii au fost efectuate în luna august, ca, de altfel şi în anii precedenţi, şi că de fiecare dată participau câte 40 de copii.

Fundaţia "I." Constanţa a decontat, din fonduri publice, costurile unei excursii la LL. pentru 150 de elevi din comuna Oltina, care ar fi avut loc la data de 09.06.2012.

Poliţiştii din comuna Mircea Vodă au stabilit că, în perioada 01.06 - 10.06.2012, aproximativ 200 de elevi din localitate au vizitat parcul de distracţii LL., în cadrul unui program al Consiliului Judeţean Constanţa.

Prin adresa nr. x/16.03.2015, şcoala din comuna Mircea Vodă a comunicat faptul că elevii acestei unităţi de învăţământ nu au participat la excursii la LL., deoarece asemenea activităţi se desfăşurau în timpul vacanţelor, şi nu în cursul anului şcolar.

Excursiile au fost organizate în perioada 01.06.2012 - 10.06.2012, în condiţiile în care în această din urmă zi au avut loc alegerile locale în care inculpatul A. a câştigat un nou mandat de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, de unde se poate trage concluzia că, toate aceste fonduri aprobate de Consiliul Judeţean Constanţa au avut o miză electorală, fiind sfidate dispoziţiile legii privind acordarea acestor sume de bani şi prin urmare acesta a acţionat discreţionar, în interesul său sau a altor persoane apropiate sau care făceau parte din anturajul său.

Prin Referatul nr. x/25.06.2012, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului GGGG., cu suma de 4.390 RON, în baza H.C.J. nr. 29/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, în vederea achitării facturii pentru prânzul de lucru din data de 15 mai 2012 . Suma arătată a fost virată în baza ordonanţării de plată nr. x/13.07.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei".

Prin Referatul nr. x/26.06.2012, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului GGGG., cu suma de 100.000 RON, în baza H.C.J. nr. 29/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, în vederea acoperirii cheltuielilor de organizare a Festivalului Antic Tomis 2012, eveniment organizat de Asociaţia pentru Promovarea Turismului Litoral - Delta Dunării, Consiliul Judeţean Constanţa, Primăria Municipiului Constanţa şi agenţia de publicitate SC LLLLLL. SRL Constanţa, fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite . Suma de 100.000 RON a fost virată cu ordonanţarea de plată nr. x/27.07.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", în baza solicitării nr. 240/10.07.2012 emisă de Asociaţia pentru Promovarea Turismului Litoral - Delta Dunării prin reprezentantul său legal, SSSS., în calitate de preşedinte al asociaţiei, fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

Cu adresa nr. x/09.07.2012, Filiala judeţeană Constanţa a FFFF. a solicitat, iar inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului acestei entităţi juridice cu suma de 250.000 RON, în baza H.C.J. nr. 210/08.06.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, în vederea realizării unui schimb de experienţă între tinerii din Constanţa şi cei din Chişinău, Republica Moldova . Din totalul sumei aprobate, la data de 02.08.2012 a fost virată în contul bancar al asociaţiei, deschis la MMMMMM., suma de 107.060 RON, în baza ordonanţării de plată nr. x/02.08.2012, sumă care a fost înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fiind justificată cu următoarele documente:

- Contractul de prestări servicii nr. x/04.06.2012, încheiat între Filiala judeţeană Constanţa a FFFF., în calitate de beneficiar, reprezentată de preşedintele filialei, martora NNNNNN., şi SC RRRR. SRL, reprezentată de administratorul societăţii, SSSS., în calitate de prestator, având ca obiect asigurarea de către prestator a serviciilor de masă şi cazare pentru tabăra de copii din Republica Moldova, în perioada 04.06.2012 - 10.06.2012, pentru 49 persoane la OOOOOO. din Eforie Nord, valoarea contractului fiind de 29.155 RON, cu TVA inclus;

- Factura MARM x/04.06.2012, emisă în baza acestui contract, la valoarea de 29.155 RON, privind cazarea cu pensiune completă a 49 persoane la OOOOOO. din Eforie Nord, în perioada 04.06.2012 - 10.06.2012;

- Factura MARM x/04.06.2012, emisă în baza unui act adiţional cu nr. x la contractul nr. x/04.06.2012, la valoarea de 88.060 RON, privind cazarea cu pensiune completă a 148 persoane la OOOOOO. din Eforie Nord, în perioada 21.06.2012 - 27.06.2012;

- Factura MARM x/29.06.2012, emisă în baza unui act adiţional cu nr. x la contractul nr. x/04.06.2012, la valoarea de 89.845 RON, privind cazarea cu pensiune completă a 151 persoane la OOOOOO. din Eforie Nord, în perioada 29.06.2012 - 05.07.2012;

- Tabel cuprinzând datele de identificare a unui grup de 49 persoane, constând în nume şi prenume, număr paşaport, data naşterii, data eliberării paşaportului, termenul de valabilitate, care au fost cazaţi în seria x, 04.06.2012 - 12.06.2012;

- Tabel cuprinzând datele de identificare a unui grup de 144 persoane, constând în nume şi prenume, număr paşaport, data naşterii, data eliberării paşaportului, termenul de valabilitate, care au fost cazaţi în seria a II-a, 20.06.2012 - 28.06.2012;

- Două tabele cuprinzând, fiecare, datele de identificare a câte unui grup de 75 de persoane, în total 150 persoane, constând în nume şi prenume, număr paşaport, data naşterii, data eliberării paşaportului, termenul de valabilitate, codul numeric personal, care au fost cazaţi în seria a III-a, 29.06.2012 - 06.07.2012.

Împreună cu aceste înscrisuri nu a fost predat niciun alt document (contract cu turistul, voucher etc.) care să fi fost eliberat de OOOOOO. din Eforie Nord, care să probeze efectuarea în realitate a unor servicii de cazare şi masă care ar fi fost prestate şi recepţionate de cele 348 persoane (conform facturilor) sau 343 persoane (conform tabelelor), a căror contravaloare a fost decontată pe baza facturilor emise de SC RRRR. SRL Constanţa.

Prin Referatul nr. x/31.05.2012, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a aprobat alimentarea contului Fundaţiei "I." Constanţa cu suma de 300.000 RON, în baza H.C.J. nr. 31/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, pentru desfăşurarea Programului de evenimente culturale pe anul 2012, din care suma de 250.000 RON a fost virată în baza ordonanţării de plată nr. x/13.08.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

Prin Referatele nr. x şi nr. y din data de 01.08.2012, întocmite de inculpata H., în calitate de director la Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate, şi avizate de inculpatul F., inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului bancar al Fundaţiei "I." Constanţa, cu suma de 250.000 RON, în baza H.C.J. nr. 31/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, pentru desfăşurarea Programului de evenimente culturale pe anul 2012, respectiv 200.000 RON pentru organizarea Festivalului Naţional de Film Românesc 2012 şi 50.000 RON pentru organizarea preselecţiilor la Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012 şi Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite . La data de 21.08.2012, Consiliul Judeţean Constanţa a alimentat contul bancar al Fundaţiei "I." Constanţa, cu suma de 450.000 RON, în baza ordonanţării de plată nr. x/21.08.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

Prin Referatul nr. x/28.08.2012, întocmit de inculpata H., în calitate de director la Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului Fundaţiei "I." Constanţa cu suma de 200.000 RON, în baza H.C.J. nr. 322/17.08.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, pentru desfăşurarea Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, suma fiind virată în baza ordonanţării nr. 809/28.08.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

Prin Referatul nr. x/04.09.2012, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului Fundaţiei "I." Constanţa cu suma de 150.000 RON, în baza H.C.J. nr. 322/17.08.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, pentru desfăşurarea Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 la Teatrul de Vară Soveja, în perioada 23 - 26 august 2012, suma fiind virată în baza ordonanţării nr. 833/05.09.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

Prin Referatul nr. x/17.09.2012, întocmit de inculpata H., în calitate de director la Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate, Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului Fundaţiei "I." Constanţa cu suma de 150.000 RON, în baza H.C.J. nr. 322/17.08.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, pentru desfăşurarea Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 la Teatrul de Vară Soveja, în perioada 23 - 26 august 2012, suma fiind virată în baza ordonanţărilor de plată nr. x/18.09.2012 şi nr. y/19.09.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

Prin Referatul nr. x/09.10.2012, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului bancar al Consiliului Local Topalu cu suma de 50.000 RON, în baza H.C.J. nr. 326/17.08.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, pentru organizarea Festivalului - concurs de interpretare a cântului, dansului şi portului popular "PPPPPP.", ediţia a XVII-a, suma fiind virată în baza ordonanţării nr. 952/27.09.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

Prin Referatul nr. x/27.09.2012, întocmit de inculpata H., în calitate de director la Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului Fundaţiei "I." Constanţa, cu suma de 330.050 RON, în baza H.C.J. nr. 212/08.06.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, pentru organizarea şi desfăşurarea Programului "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012", necesară achitării facturii fiscale nr. x/27.09.2012 emisă de Complexul Muzeal ŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢ. Constanţa, cu menţiunea cuprinsă în referat conform căreia, pentru acest eveniment fundaţia a mai primit suma de 50.000 RON, ceea ce confirmă faptul că factura fiscală nr. x/13.06.2012, emisă de SC II. SA, privind presupuse acţiuni culturale care s-ar fi desfăşurat la obiectivul LL., nu fusese achitată până la această dată.

Prin Referatul nr. x/02.10.2012, întocmit de inculpata H., în calitate de director la Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului Fundaţiei "I." Constanţa cu suma de 19.950 RON, în baza H.C.J. nr. 212/08.06.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, pentru organizarea şi desfăşurarea Programului "Spectacole pentru copii - Constanţa Estival 2012", fără a se menţiona şi destinaţia sumei solicitate şi fără a se anexa vreun document justificativ.

Pe baza celor două referate menţionate la paragrafele precedente, Consiliul Judeţean Constanţa a plătit către Fundaţia "I." Constanţa suma de 350.000 RON, în baza ordonanţării de plată nr. x/03.10.2012, temeiul legal fiind H.C.J. nr. 212/2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, suma fiind înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a justifica destinaţia plăţii pe bază de documente legal întocmite.

Prin Referatul nr. x/20.09.2012, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului Fundaţiei "I." Constanţa cu suma de 150.000 RON, în baza H.C.J. nr. 31/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, pentru realizarea Programului de evenimente culturale pe anul 2012, suma fiind virată în baza ordonanţării nr. 1014/05.10.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a se menţiona şi destinaţia sumei solicitate şi fără a se anexa vreun document justificativ.

Prin Referatul nr. x/04.10.2012, întocmit de inculpata H., în calitate de director la Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului bancar al GGGG. şi Dezvoltarea Turismului Litoral - Delta Dunării, în vederea dezvoltării durabile şi promovării turismului din judeţul Constanţa, cu suma de 100.000 RON, în baza H.C.J. nr. 29/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, suma fiind virată în baza ordonanţării nr. 1013/05.10.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a se menţiona şi destinaţia sumei solicitate şi fără a se anexa vreun document justificativ.

Prin Referatul nr. x/27.09.2012, întocmit de inculpata H., în calitate de director al Direcţiei Coordonare Instituţii Subordonate, inculpatul A., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului Palatului Copiilor Constanţa cu suma de 35.000 RON, în baza H.C.J. Constanţa nr. 262/2012 pentru realizarea organizarea deplasării lotului de juniori la Campionatul European de Şah, suma fiind virată în baza ordonanţării nr. 1046/12.10.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religie", fără a se anexa vreun document justificativ.

Prin Referatul nr. x/18.10.2012, întocmit de inculpata HHHH. în calitate de director la Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului FFFF. - Filiala Judeţeană Constanţa, cu suma de 250.000 RON, în baza H.C.J. nr. 210/2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, pentru realizarea unui schimb de experienţă între tinerii din Constanţa şi cei din Chişinău, Republica Moldova, din care suma de 42.940 RON a fost virată în baza ordonanţării nr. 1099/18.10.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", anexând drept document justificativ factura fiscală nr. x din 30.08.2012 în valoare de 73.390 RON, emisă de SC RRRR. SRL privind servicii de cazare cu pensiune completă la OOOOOO. din Eforie Nord a unui număr de 197 persoane, în perioada 23.08.2012 - 30.08.2012, conform unui act adiţional nr. x la contractul nr. x/04.06.2012, fără a se anexa vreun document justificativ care să probeze componenţa sumei decontate, precum şi niciun document care să probeze identitatea celor 197 persoane care ar fi participat la schimbul de experienţă.

În baza H.C.J. nr. 210/2012 a Consiliului Judeţean Constanţa pentru realizarea unui schimb de experienţă între tinerii din Constanţa şi cei din Chişinău, Republica Moldova, FFFF. a încasat de la Consiliul Judeţean Constanţa, în anul 2012, suma totală de 250.000 RON, sumă care a fost decontată integral în favoarea SC RRRR. SRL, pe baza a patru facturi fiscale privind servicii de cazare şi masă la OOOOOO. din Eforie, în sumă totală de 280.450 RON (29.155 RON, 88.060 RON, 89.845 RON şi 73.390 RON), pentru diferenţa facturată în plus, de 30.450 RON, fiind adoptată o nouă hotărâre, având nr. 397/25.10.2013, în anul următor.

Prin Referatul nr. x/06.11.2012, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului GGGG. şi Dezvoltarea Turismului Litoral - Delta Dunării, în vederea dezvoltării durabile şi promovării turismului din judeţul Constanţa, cu suma de 100.000 RON, în baza H.C.J. nr. 29/06.02.2012, sumă care a fost virată în baza ordonanţării nr. 1191/06.11.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a se menţiona şi destinaţia sumei solicitate şi fără a se anexa vreun document justificativ.

Prin Referatul nr. x/31.10.2012, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului bancar al Fundaţiei "I." Constanţa cu suma de 117.500 RON, în baza H.C.J. nr. 167/07.05.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, pentru desfăşurarea Programului Judeţean de pregătire şi formare a tinerilor din judeţul Constanţa, iar în contul fundaţiei a fost virată suma de 150.000 RON în baza ordonanţării nr. 549/07.11.2012 şi înregistrată ca o cheltuială la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", fără a se justifica pe bază de documente legal întocmite, fie destinaţia sumei solicitate de 117.500, fie destinaţia sumei virate de 150.000 RON.

În ziua de 22.11.2012, Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului bancar al Fundaţiei "I." Constanţa cu suma de 150.000 RON, pe baza a două ordonanţări de plată, nr. 1229 şi nr. 1231, temeiul legal invocat fiind H.C.J. nr. 212/2012 a Consiliului Judeţean Constanţa (100.000 RON) şi H.C.J. nr. 405/2011 a Consiliului Judeţean Constanţa (50.000 RON), fără a se justifica pe bază de documente legal întocmite destinaţia sumelor virate.

În ziua de 20.12.2012, Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat alimentarea contului bancar al Organizaţiei Studenţilor Basarabeni cu suma de 4.645 RON, pe baza ordonanţării de plată nr. x/20.12.2011, temeiul legal invocat fiind H.C.J. nr. 447/2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, iar ca documente justificative au fost anexate două facturi fiscale emise de SC QQQQQQ. SRL, privind servicii de cazare şi masă prestate în favoarea studenţilor în perioada 01 - 02.12.2012.

Fundaţia "I." Constanţa, reprezentată de inculpatul F., entitate prin intermediul căreia se derulau proiectele culturale menţionate mai sus, ar fi avut în mod logic obligaţia să se preocupe şi de pretinderea unor documente justificative pentru sumele de bani alocate, motiv pentru care în faza de urmărire penală i s-au pretins astfel de documente, cel puţin cu privire la cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2011, în sumă totală de 583.742,46 RON, cheltuieli care au fost decontate în anul 2012, situaţia prezentându-se astfel:

- contractul nr. x/20.08.2011, încheiat cu SC RRRRRR. SRL Câmpulung Muscel, x, având ca obiect livrarea a 7.500 bucăţi "materiale de promovare" (de natură neprecizată) la preţul unitar de 5,33 RON/buc, la valoarea fără TVA de 39.975 RON, a căror livrare se va efectua până la data de 24.08.2011, contractul fiind valabil în perioada 20.08.2011 - 01.09.2011;

- factura fiscală seria x nr. x/07.02.2012 privind livrarea unui număr de 7.500 lampioane la preţul unitar de 5,33 RON/buc., la valoarea fără TVA de 39.975 RON, emisă în baza acestui contract, care nu face trimiteri la un alt document care să fi fost emis în legătură cu această operaţiune economică, respectiv o factură de avans sau un aviz de însoţire a mărfii pe baza cărora ar fi fost efectuate expediţia, transportul, predarea - primirea şi intrarea în gestiunea beneficiarului Fundaţia "I." Constanţa a celor 7.500 lampioane, motiv pentru care, exclusiv pe baza acestei facturi fiscale, nu s-a putut stabili că marfa facturată în februarie 2012 a fost livrată pentru desfăşurarea evenimentului cultural Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2011, în anul 2011;

- factura fiscală seria x nr. x/02.09.2011 emisă de SSSSSS., pentru "prestări servicii Festival Mamaia

2011 (tranşa a III-a)" pentru suma de 500.000 RON, fără a anexa, în condiţiile legii, un deviz sau o situaţie de lucrări care să cuprindă natura serviciilor prestate în concordanţă cu obiectul unui contract încheiat între părţi, sau orice alt document justificativ prevăzut de lege care să probeze efectuarea în realitate a serviciilor facturate şi data la care au fost recepţionate de către beneficiar;

- factura fiscală seria x 2491/12.10.2011, emisă de SC UUUUUU. SRL Constanţa, în luna octombrie 2011, privind servicii de masă şi transport pentru Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2011 care au fost prestate în august 2011, în sumă totală de 402.259,22 RON, la care a fost anexat un deviz denumit "Situaţie cazare", cuprinzând cheltuielile cu cazarea şi masa participanţilor la acest festival în sumă totală de 610.868 RON, fără a fi menţionat hotelul unde au fost cazaţi participanţii sau persoana sub responsabilitatea căreia ar fi fost recepţionate serviciile de cazare şi masă de către beneficiar, motiv pentru care acest înscris nu a avut calitatea de document justificativ pentru efectuarea unor cheltuieli eligibile în cadrul programelor culturale.

Fundaţia "I." Constanţa a prezentat drept documente justificative ale cheltuielilor efectuate în scopul desfăşurării Festivalului Naţional al Cântecului şi Dansului Popular Românesc 2011, în sumă totală de 15.000 RON, cheltuieli decontate în anul 2012, contractul nr. x/25.08.2011, încheiat cu SC RRRRRR. SRL Câmpulung Muscel, având ca obiect livrarea a 7.500 materiale de promovare (de natură necunoscută) la preţul unitar de 5,33 RON/bucata, la valoarea fără TVA de 39.975 RON, a căror livrare urma să se efectueze până la data de 29.08.2011, contractul fiind valabil în perioada 25.08.2011 - 04.09.2011, respectiv factura fiscală seria x nr. x/09.02.2012, privind livrarea unui număr de 7.500 bucăţi lampioane la preţul unitar de 5,33 RON/buc., la valoarea fără TVA de 39.975 RON, care nu cuprinde referiri la un alt document care să fi fost emis în legătură cu această operaţiune, respectiv o factură de avans sau un aviz de însoţire a mărfii pe baza cărora ar fi fost efectuate expediţia, transportul, predarea - primirea şi intrarea în gestiunea beneficiarului Fundaţia "I." Constanţa a celor 7.500 lampioane, motiv pentru care, exclusiv pe baza acestei facturi fiscale, nu s-a putut stabili că marfa facturată în februarie 2012 a fost livrată pentru desfăşurarea evenimentului cultural Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2011, în anul 2011.

Prin H.C.J. nr. 322/17.08.2012, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 3.100.000 RON în vederea organizării şi desfăşurării prin intermediul organizaţiei non-profit Fundaţia "I." Constanţa a următoarelor evenimente culturale:

- Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012, la Teatrul de Vară Soveja, în perioada 23 - 26 august 2012 - suma de 1.950.000 RON;

- Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012, la Teatrul de Vară Soveja, în perioada 29 - 31 august 2012 - suma de 950.000 RON;

- Festivalul Naţional de Film Românesc Mamaia 2012, la Teatrul de Vară Soveja - suma totală de 500.000 RON.

Din totalul sumelor aprobate pentru organizarea celor trei evenimente culturale, de 3.400.000 RON, Fundaţia "I." Constanţa a prezentat drept documente justificative ale cheltuielilor efectuate - trei situaţii, denumite astfel:

- "Decont cheltuieli Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012", cuprinzând o centralizare a cheltuielilor efectuate/plătite grupate după natura acestora, care se referă la cheltuieli de 1.857.019,51 RON, din care plătite - 1.053.375,61 RON;

- "Decont cheltuieli Festivalul Naţional al Cântecului şi Dansului Popular Românesc mamaia 2012", cuprinzând o centralizare a cheltuielilor efectuate/plătite grupate după natura acestora, care se referă la cheltuieli de 893.967,12 RON, din care plătite în anul 2012 - 259.461,35 RON;

- "Decont cheltuieli Festivalul Naţional de Film de la Mamaia 2012", cuprinzând o centralizare a cheltuielilor efectuate/plătite grupate după natura acestora, care se referă la cheltuieli de 417.592,02 RON, din care plătite în anul 2012 - 141.410,15 RON.

Fundaţia "I." Constanţa a prezentat drept documente justificative ale cheltuielilor efectuate două facturi fiscale emise de Fundaţia "L." din localitatea Agnita, judeţul Sibiu, în calitate de organizator al evenimentului Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012, privind "prestări servicii artistice Festival Muzică Uşoară Mamaia 2012", în sumă totală de 700.000 RON, respectiv factura nr. x/22.08.2010, pentru suma de 400.000 RON, şi factura nr. x/28.08.2012, pentru suma de 300.000 RON, în cuprinsul cărora nu a fost menţionată, în condiţiile legii, nicio referire la existenţa unui deviz, situaţie de lucrări, raport de lucru sau alte materiale corespunzătoare care să probeze efectuarea în realitate a serviciilor facturate.

Conform relaţiilor comunicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu, Fundaţia "L." nu a avut şi nu are niciun angajat.

Mai mult, din analiza corelativă a modului de întocmire şi completare a celor două facturi fiscale menţionate mai sus s-a constatat faptul că niciuna dintre ele nu a fost completată integral la rubricile prevăzute de formular şi niciunul dintre formularele tipărite nu menţionează tipografia emitentă a acestor documente fiscale în baza cărora au fost decontate sume din fonduri publice.

Fundaţia "I." Constanţa a prezentat drept documente justificative ale cheltuielilor efectuate de o altă fundaţie, respectiv Fundaţia "VVVVVV." Constanţa, privind serviciile medicale prestate la acelaşi festival, în sumă totală de 3.226,97 RON, următoarele:

- contractul privind furnizarea de servicii medicale de urgenţă nr. 169/03.08.2012;

- factura seria x nr. x/27.08.2012, în valoare de 3.226,97 RON, reprezentând servicii asistenţă medicală de urgenţă asigurată pentru perioada 23 - 26.08.2012, 16 ore la tariful prevăzut în contract de 45 euro/oră, pentru auto nr. x, 4 zile a câte 4 ore/zi, între orele 20:30 - 0:30, conform deviz anexat facturii.

În cursul urmăririi penale a fost predat şi contractul de prestări servicii nr. x/06.08.2012, încheiat între Fundaţia "I." Constanţa, reprezentată prin director HH., în calitate de achizitor, şi Fundaţia "L.", reprezentată de inculpatul J., în calitate de prestator, având ca obiect prestări servicii privind producţia şi realizarea de spectacole - identificate conform cod CPV: 92300000-4 - Servicii de divertisment, 92312000-1 - Servicii artistice, 92312100-2 - Servicii de divertisment prestate de producătorii de teatru, coruri, ansambluri muzicale şi orchestre, 92312220-9 - Servicii prestate de compozitori, care urmau să fie prestate în perioada 06.08.2012 - 27.08.2012, pentru Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012, preţul contractului fiind de 700.000 RON.

Conform clauzelor contractuale, plata serviciilor urma să fie efectuată în limita bugetului aprobat de Consiliul Judeţean Constanţa, până la data de 31.12.2012, iar în cazul în care "organele abilitate de control constată încasarea unor sume necuvenite, prestatorul se obligă să returneze achizitorului sumele încasate necuvenit, precum şi penalităţile şi foloasele necuvenite".

La dosarul cauzei a fost identificat şi contractul de prestări servicii nr. x/06.08.2012, încheiat între Fundaţia "I." Constanţa, reprezentată prin director HH., în calitate de achizitor, şi Fundaţia "L." Agnita, judeţul Sibiu, reprezentată de inculpatul J., în calitate de prestator, având ca obiect prestări servicii privind producţia şi realizarea de spectacole - identificate conform cod CPV: 92300000-4 - Servicii de divertisment, 92312000-1 - Servicii artistice, 92312100-2 - Servicii de divertisment prestate de producătorii de teatru, coruri, ansambluri muzicale şi orchestre, 92312220-9 - Servicii prestate de compozitori, care urmau să fie prestate, în perioada 06.08.2012 - 02.09.2012, pentru Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012, preţul contractului fiind de 400.000 RON.

Conform clauzelor contractuale, plata serviciilor urma să fie efectuată în limita bugetului aprobat de Consiliul Judeţean Constanţa până la data de 31.12.2012, iar în cazul în care "organele abilitate de control constată încasarea unor sume necuvenite, prestatorul se obligă să returneze achizitorului sumele încasate necuvenit, precum şi penalităţile şi foloasele necuvenite".

Ambele contracte de prestări servicii producţie şi realizare spectacole au fost încheiate cu Fundaţia "L." în baza a trei cereri de ofertă (nr. 461, 462 şi 463 din 23.07.2012), care au fost înaintate de Fundaţia "I." Constanţa la data de 23.07.2012, către SSSSSS., SC WWWWWW. SRL Bucureşti şi către Fundaţia "L.", toate cele trei oferte fiind şi semnate pentru primire în aceeaşi zi (23.07.2012) în care au fost şi emise, de către cei trei ofertanţi, unul din Sibiu, ceilalţi doi din Bucureşti, cu menţiunea că "ofertanţii" din Bucureşti figurează cu sediul social declarat la aceeaşi adresă, din str. x, sectorul 1 şi au acelaşi reprezentant legal, respectiv XXXXXX..

SSSSSS., reprezentată legal de către XXXXXX., a fost producătorul şi organizatorul Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2011, după cum a rezultat din cuprinsul facturii seria x nr. x/02.09.2011 emisă pentru tranşa a III-a, în sumă de 500.000 RON, către beneficiarul Fundaţia "I." Constanţa, din care suma de 125.000 RON a fost plătită în anul 2012.

Pentru atribuirea celor două contracte de prestări servicii au fost depuse şi înregistrate în aceeaşi zi, 31.07.2012, doar două oferte, una de către Fundaţia "L." şi cealaltă de către SC WWWWWW. SRL, fiind declarată câştigătoare oferta depusă de Fundaţia "L.", care a prezentat cel mai scăzut preţ pentru ambele evenimente - 1.100.000 RON (700.000 RON, respectiv 400.000 RON), faţă de 1.600.000 RON (900.000 RON, respectiv 700.000 RON), oferta depusă de SC WWWWWW. SRL.

Raportat la legislaţia aplicabilă atribuirii contractelor de achiziţie publică, Fundaţia "I." Constanţa avea obligaţia de a iniţia procedura de atribuire a contractului prin publicarea în SEAP a unui anunţ de participare.

În mod excepţional, conform art. 128, raportat la art. 126 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, începând cu data de 01.01.2007 şi până la data de 30.06.2007 (nu mai mult de douăsprezece luni de la data intrării în vigoare a ordonanţei), în cazul obţinerii unei aprobări de la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, autoritatea contractantă ar fi avut dreptul de a nu publica invitaţia de participare în SEAP, cu condiţia să o transmită către cel puţin 3 operatori economici, cu cel puţin 12 zile înainte de data limită de depunere a ofertelor.

Or, Fundaţia "I." Constanţa nu a publicat în SEAP vreun anunţ de participare, ci doar a transmis, în aceeaşi zi, 23.07.2012, trei "cereri de ofertă" către trei participanţi, dintre care doar doi participanţi au şi răspuns prin depunerea de oferte, ambii în aceeaşi zi (31.07.2012), cu menţiunea că doi dintre cei trei ofertanţi aveau ca administrator/reprezentant legal, una şi aceeaşi persoană, respectiv YYYYYY..

Prin urmare, Fundaţia "I." Constanţa nu a respectat obligaţia legală de a transmite invitaţia de participare prin publicarea în SEAP, iar comunicarea invitaţiei de participare către cei 3 operatori economici nu a fost efectuată cu aprobarea prealabilă a A.N.R.M.A.P., cu cel puţin 12 zile înainte de data limită de depunere a ofertelor.

Dimpotrivă, invitaţia a fost şi transmisă şi recepţionată în aceeaşi zi, între data de 23.07.2012 şi 31.07.2012, fiind un interval de doar opt zile şi, pe cale de consecinţă, achiziţionarea contractului a fost efectuată cu încălcarea principiului transparenţei utilizării fondurilor publice.

De asemenea, conform art. 25 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 34/2006, Fundaţia "I." Constanţa, în calitate de autoritate contractantă avea obligaţia de a estima valoarea contractului de achiziţie publică pe baza calculării şi însumării tuturor sumelor plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv, fără taxa pe valoarea adăugată, luând în considerare orice forme de opţiuni şi, în măsura în care acestea pot fi anticipate la momentul estimării, orice eventuale suplimentări sau majorări ale valorii contractului, incluzând şi posibilitatea de acordare a unor premii/prime pentru candidaţi/ofertanţi, caz în care determinarea valorii estimate a contractului de achiziţie publică trebuie să includă şi valoarea premiilor/primelor respective.

Estimarea arătată în paragraful anterior trebuia efectuată înainte de iniţierea procedurii de atribuire a contractului respectiv, potrivit art. 26 din O.U.G. nr. 34/2006. Această valoare trebuie să fie valabilă la momentul transmiterii spre publicare a anunţului de participare sau, în cazul în care procedura de atribuire nu presupune publicarea unui astfel de anunţ, la momentul transmiterii invitaţiei de participare.

Fundaţia "I." Constanţa a organizat o singură procedură pentru achiziţionarea serviciilor artistice necesare organizării celor două evenimente culturale (Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012 şi Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012), valoarea estimată cumulată a serviciilor fiind de 1.740.000 RON (la valoarea cu TVA), respectiv 1.403.310 RON (la valoarea fără TVA), echivalentul a 315.315 euro, valoarea estimată pentru fiecare eveniment fiind peste echivalentul în RON a 75.000 euro (limită impusă de art. 27 alin. (5) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006), pentru cursul monedei euro valabil la data de 04.07.2012, dată la care a fost întocmită nota justificativă pentru determinarea valorii estimative în vederea alegerii procedurii de achiziţie a serviciilor artistice.

Astfel cum a rezultat din datele şi informaţiile prezentate în chiar cuprinsul notei justificative nr. x/04.07.2012, Fundaţia "I." Constanţa nu avea dreptul de a aplica procedura cererii de ofertă pentru achiziţionarea de servicii artistice a căror valoare estimată cumulată depăşeşte pragul valoric prevăzut la art. 124 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, de 125.000 euro, aşa cum prevede legea pentru a avea dreptul de a aplica această procedură de atribuire a contractului.

Pentru achiziţionarea serviciilor artistice necesare organizării celor două evenimente culturale - Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012 şi Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012, a căror valoare estimată cumulată a fost stabilită prin Nota justificativă nr. x/04.07.2012 la valoarea de 1.740.000 RON (reprezentând 60% din totalul de 2.900.000 RON), valoarea cu TVA, şi, respectiv, 1.403.310 RON, valoarea fără TVA, echivalent a 315.315 euro, Fundaţia "I." Constanţa avea obligaţia de a organiza atribuirea contractului de achiziţie publică prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă.

Raportat la prevederile art. 55 şi 74 din O.U.G. nr. 34/2006 privind achiziţiile publice, licitaţia deschisă se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care solicită operatorilor economici interesaţi depunerea de oferte, anunţ de participare care se publică în SEAP şi, după caz, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, precum şi, opţional, în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, Achiziţii publice.

Prin Nota justificativă nr. x/04.07.2012 a fost aprobată valoarea estimată a cheltuielilor cu serviciile artistice (producţie şi realizare spectacole) şi a serviciilor de turism în sumă totală de 2.900.000 RON, din care pentru Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012 - 1.950.000 RON şi 950.000 RON pentru Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012.

Conform anexei nr. 1 la Nota justificativă, din suma totală de 2.900.000 RON, 60% reprezintă cheltuieli cu serviciile artistice (producţie şi realizare spectacole) - 1.740.000 RON şi 40% reprezintă cheltuieli cu serviciile de turism - 1.160.000 RON.

Serviciile de producţie şi realizare spectacole au fost detaliate de achizitor, astfel: concepţie, execuţie şi montare decor - scenografie, concepţie şi servicii de iluminare artistică, concepţie şi producţie coloană sonoră, servicii de regie artistică, producţie spectacol concurs, producţie recitaluri, producţie şi organizare jurizare.

Serviciile de turism au fost detaliate de achizitor, astfel: servicii de restaurant - pentru 900 persoane, servicii hoteliere - pentru 900 persoane, servicii de transport şi conexe, servicii de agenţii de turism - 400 persoane.

Conform anexei nr. 2 şi anexei nr. 2A la Nota justificativă, pentru achiziţia serviciilor artistice (cod CPV 92312000-1), precum şi a serviciilor de turism (cod CPV 63000000-9), în vederea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate, ofertantul avea obligativitatea de a prezenta următoarele documente de calificare: declaraţia privind eligibilitatea, informaţii generale, experienţe similare, formularul de ofertă, declaraţie pe propria răspundere, copie certificat de înregistrare.

În ceea ce priveşte prezentarea ofertei, ofertantul avea obligaţia de a prezenta oferta într-un exemplar original, care trebuia să corespundă cerinţelor din caietul de sarcini, perioada valabilităţii ofertei fiind de 30 zile de la data prezentării.

Conform aceloraşi anexe, la care urma să se depună oferta este data pentru determinarea echivalentului în euro, adresa la care urma să se depună oferta era Pavilionul Expoziţional, Bulevardul x nr. 331 A, Constanţa, data limită pentru depunerea ofertelor fiind 31.07.2012, ora 12:00, deschiderea ofertelor urmând să se efectueze la data de 01.08.2012, ora 12:00, în timp ce criteriul de atribuire a fost "preţul cel mai scăzut".

Pe baza Referatului nr. x/04.07.2012, întocmit de ZZZZZZ., membru al Consiliului Director al Fundaţiei "I." Constanţa, cu avizul directorului economic, AAAAAAA., preşedintele Consiliului Director al Fundaţiei "I." Constanţa, inculpatul F. a aprobat valoarea totală estimată a serviciilor agenţiilor de turism la suma de 1.160.000 RON (reprezentând 40% din totalul de 2.900.000 RON), din care pentru Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012, suma de 780.000 RON, iar pentru Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012, suma de 380.000 RON.

Pe baza Referatului nr. x/09.07.2012, întocmit de ZZZZZZ., membru al Consiliului Director, al Fundaţiei "I." Constanţa, cu avizul directorului economic, AAAAAAA., preşedintele Consiliului Director al Fundaţiei "I." Constanţa, inculpatul F. a aprobat caietele de sarcini pentru serviciile artistice (producţie şi realizare de spectacole) pentru cele două evenimente, ambele caiete de sarcini cuprinzând aceleaşi servicii artistice.

Potrivit caietului de sarcini, prestatorul trebuia să asigure regia artistică a întregului eveniment în acord cu specificaţiile organizatorului şi a televiziunii, având totodată obligaţia de a asigura buna desfăşurare a concursului, prezenţa tuturor concurenţilor selecţionaţi la concurs, de a efectua verificări, ca toţi ceilalţi prestatori de servicii să asigure facilităţile oferite concurenţilor, juriului, invitaţilor, presei, conform Regulamentului aprobat, să asigure buna desfăşurare a evenimentului în conformitate cu cerinţele organizatorului, televiziunii şi în conformitate cu dispoziţiile Consiliului Naţional al Audiovizualului şi a legislaţiei în vigoare, să respecte prevederile Legii nr. 8/1996 cu privire la drepturile de autor, să asigure serviciile de make-up şi hair-styling ale artiştilor în conformitate cu cerinţele regiei şi producătorului delegat al televiziunii şi să achite onorariul orchestrei.

Cu privire la serviciile privind "producţia de recitaluri", producătorul avea obligaţia de a asigura onorariul artiştilor prezenţi la recital, de a asigura cu acordul organizatorului evenimentului şi al televiziunii, ca fiecare seară din festival să se încheie cu un recital susţinut de artişti renumiţi din România şi din străinătate, de a se asigura ca artiştii prezenţi în recital să respecte condiţiile impuse de organizator, de a respecta spaţiul de emisie asigurat de televiziune şi de a respecta solicitările tehnice impuse de artiştii prezenţi în recitaluri.

În ceea ce priveşte serviciile privind "producţia şi organizarea jurizării", producătorul avea obligaţia de a prezenţa şi onorariul membrilor juriului selecţionat de organizator, atât la preselecţii, cât şi la concurs şi de a asigura secretariatul tehnic al juriului.

La capitolul "alte cerinţe" s-a stabilit că producătorul urma să asigure popularizarea festivalului, să organizeze biroul de presă al festivalului, asigurând accesul la internet, fax, telefon, precum şi conferinţele de presă, să asigure premiile conform Regulamentului festivalului, să organizeze secretariatul tehnic de producţie, să asigure florile, diplomele, plachetele, serviciile de hostess pentru acordarea premiilor şi să asigure site-ul festivalului.

Tot prin caietul de sarcini s-a aprobat ca oferta prezentată, pe lângă oferta financiară, să conţină şi următoarele documente: declaraţia de eligibilitate, fişa de informaţii generale, experienţă similară, declaraţie pe proprie răspundere, copie certificat fiscal şi deviz estimativ al cheltuielilor pentru serviciile de producţie şi organizare de spectacole conform caiet de sarcini.

Pe baza Referatului nr. x/09.07.2012, întocmit de ZZZZZZ., membru al Consiliului Director, cu avizul directorului economic, AAAAAAA., preşedintele Consiliului Director al Fundaţiei "I." Constanţa, inculpatul F. a aprobat caietul de sarcini pentru serviciile agenţiilor de turism (servicii cazare şi masă) şi pentru serviciile de transport, pentru cele două evenimente, ambele caiete de sarcini cuprinzând aceleaşi servicii.

Din cuprinsul caietului de sarcini pentru serviciile agenţiilor de turism rezultă că prestatorul trebuia să asigure servicii cazare şi masă (pensiune completă) în Constanţa, în perioada 27 august - 02 septembrie 2012, pentru 900 persoane, şi în perioada 10 august - 26 august 2012, pentru 900 persoane şi servicii cazare şi masă (pensiune completă) în Bucureşti, în perioada 01 august - 15 august 2012, pentru 5 persoane, precum şi servicii de transport cu microbuzul în perioada 27 august - 31 august 2012, pentru 450 persoane, şi în perioada 10 august - 26 august 2012, pentru 400 persoane.

Pe baza Referatelor nr. 452 şi nr. 453/10.07.2012, întocmite de ZZZZZZ., membru al Consiliului Director, cu avizul directorului economic, AAAAAAA., preşedintele Consiliului Director al Fundaţiei "I." Constanţa, inculpatul F. a aprobat procedura de achiziţie a serviciilor de producţie şi organizare de spectacole şi serviciilor de turism conform caietului de sarcini pentru cele două evenimente, procedură care a constat în transmiterea solicitării către cel puţin 3 (trei) furnizori de servicii, continuarea procedurii dacă sunt primite două oferte valide, criteriul de atribuire fiind "preţul cel mai scăzut" pentru fiecare eveniment, stabilirea ofertei câştigătoare după analizarea ofertelor financiare, întocmirea referatului de adjudecare de către comisia de evaluare şi transmiterea spre aprobare şi validare Consiliului Director, desemnarea persoanei responsabile cu încheierea contractului şi invitarea societăţii câştigătoare pentru semnarea contractului.

Pe baza Referatelor nr. 456 şi nr. 457/19.07.2012, întocmite de ZZZZZZ., membru al Consiliului Director, preşedintele Consiliului Director al Fundaţiei "I." Constanţa, inculpatul G. a aprobat constituirea comisiei de evaluare pentru achiziţionarea serviciilor artistice şi a comisiei de evaluare pentru achiziţionarea serviciilor de turism, ambele comisii având aceeaşi componenţă.

La data de 01.08.2012, comisia de evaluare a procedat la deschiderea ofertelor şi a întocmit procesul-verbal nr. x/01.08.2012 cu ocazia deschiderii ofertelor privind atribuirea contractelor de servicii "producţie şi realizare de spectacole" pentru cele două evenimente, respectiv Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012 şi Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012.

La dosarul cauzei au fost identificate doar formularele de ofertă tip A depuse de cei doi ofertanţi, L. "L." (nr. 510 şi nr. 514/31.07.2012) şi SC WWWWWW. SRL (nr. 509 şi nr. 513/31.07.2012), respectiv propunerea financiară, fără să fi fost depuse şi propuneri tehnice, contrar prevederilor legale şi solicitărilor cuprinse în caietul de sarcini.

Mai mult, în cadrul ofertelor financiare nu au fost întocmite şi depuse nici măcar devizele estimative ale cheltuielilor, detaliate pe structura serviciilor prevăzute în caietul de sarcini, ceea ce confirmă caracterul formal al întregii documentaţii de atribuire a contractelor de servicii artistice finanţate din fonduri publice.

Prin Referatul nr. x/02.08.2012, comisia de evaluare a desemnat oferta depusă de L. "L." ca fiind oferta câştigătoare a selecţiei pentru atribuirea contractului de servicii artistice, comisia de evaluare precizând faptul că procedura de atribuire a contractului ar fi fost organizată în baza art. 16 din O.U.G. nr. 34/2006, contrar celor menţionate în procedura de atribuire desfăşurată pentru achiziţionarea serviciilor artistice (cod CPV 92312000-1), servicii care nu se regăsesc în Anexa 2 B la O.U.G. nr. 34/2006 şi, pe cale de consecinţă, nu pot face obiectul art. 16 din acelaşi act normativ.

Prin Referatul nr. x/02.08.2012, comisia de evaluare a desemnat oferta depusă de Agenţia de Turism "BBBBBBB." Ploieşti, ca fiind oferta câştigătoare a selecţiei pentru atribuirea contractului de servicii de turism.

Conform procesului-verbal încheiat în şedinţa din data de 03.08.2012, Consiliul Director al Fundaţiei "I." Constanţa a aprobat documentaţia de atribuire a contractelor de servicii artistice şi de transport pentru organizarea celor două evenimente, respectiv Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012 şi Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012.

Contractele de prestare servicii artistice în valoare totală de 1.100.000 RON (700.000 RON pentru Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012 şi 400.000 RON pentru Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012) au fost atribuite L. "L.", iar contractele de prestare servicii de agenţii de turism au fost atribuite CCCCCCC..

Astfel, contractul de prestări servicii nr. x/06.08.2012, încheiat între Fundaţia "I." Constanţa, reprezentată prin directorul HH., în calitate de achizitor, şi L. "L.", reprezentată prin J., în calitate de prestator, a avut ca obiect "Producţia şi organizarea de spectacole" pentru Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012, în perioada 06.08.2012 - 27.08.2012, pentru preţul de 700.000 RON, TVA inclus.

Contractul de prestări servicii nr. x/06.08.2012, încheiat între Fundaţia "I." Constanţa, reprezentată prin directorul HH., în calitate de achizitor, şi L. "L.", reprezentată prin J., în calitate de prestator, a avut ca obiect "Producţia şi organizarea de spectacole" pentru Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012, în perioada 06.08.2012 - 02.09.2012, pentru preţul de 400.000 RON, TVA inclus.

Contractul de prestări servicii nr. x/17.08.2012, încheiat între Fundaţia "I." Constanţa, reprezentată prin directorul HH., în calitate de achizitor, şi SC BBBBBBB. SRL Ploieşti, reprezentată prin administratorul DDDDDDD., în calitate de prestator, a avut ca obiect prestarea de "servicii ale agenţiilor de turism" (servicii restaurant, servicii hoteliere, servicii de transport anexe şi conexe, servicii de agenţii de turism) şi "servicii de transport terestru, servicii de cazare şi masă" pentru buna desfăşurare a evenimentului Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012, în perioada 07.08.2012 - 26.08.2012.

Contractul de prestări servicii nr. x/17.08.2012, încheiat între Fundaţia "I." Constanţa, reprezentată prin directorul HH., în calitate de achizitor, şi SC BBBBBBB. SRL Ploieşti, reprezentată prin administratorul DDDDDDD., în calitate de prestator, a avut ca obiect prestarea de "servicii ale agenţiilor de turism" (servicii restaurant, servicii hoteliere, servicii de transport anexe şi conexe, servicii de agenţii de turism) şi "servicii de transport terestru, servicii de cazare şi masă" pentru buna desfăşurare a evenimentului Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012.

L. "L.", în calitate de producător şi regizor al ambelor festivaluri, a emis în executarea contractului nr. x/06.08.2012 încheiat cu Fundaţia "I." Constanţa, două facturi fiscale cu numerele 176/22.08.2012, pentru suma de 400.000 RON şi 181/28.08.2012, pentru suma de 300.000 RON, în valoare totală de 700.000 RON, fără a justifica, în condiţiile legii, efectuarea în realitate a serviciilor facturate cu explicaţia "prestări servicii festival Mamaia 2012", în sensul că facturile nu au fost însoţite de vreun document prevăzut de lege (deviz, raport de lucru sau alte materiale corespunzătoare), care să fi fost emis de prestator şi recepţionat de beneficiar, care să probeze natura serviciilor prestate şi data efectuării operaţiunilor sub responsabilitatea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat pentru înregistrare în contabilitate.

În executarea contractului nr. x/06.08.2012, încheiat cu Fundaţia "I." Constanţa, L. "L." a emis documente fiscale în valoare totală de 400.000 RON, aşa cum rezultă din bugetul Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, conform căruia pentru organizarea şi desfăşurarea acestuia ar fi fost înregistrate cheltuieli în sumă totală de 400.000 RON, fără a fi fost întocmite documente justificative care să probeze suma înscrisă în decontul de cheltuieli şi efectuarea în realitatea a serviciilor decontate.

SC BBBBBBB. SRL Ploieşti, în calitate de prestator al serviciilor de transport, masă şi cazare pentru buna desfăşurare a celor două evenimente, a emis în executarea celor două contracte încheiate cu Fundaţia "I." Constanţa, două facturi fiscale pentru suma totală de 552.535 RON:

- factura seria x, nr. x/31.08.2012 pentru suma de 347.635 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor de cazare pentru Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012, servicii scutite de TVA, conform unui deviz anexat facturii care se referă la servicii prestate în perioada 20 - 26 august 2012, în sumă de doar 254.192 RON, la valoarea cu TVA, în timp ce din bugetul festivalului au fost decontate cheltuieli de cazare în sumă de 792.704 RON/563.204 RON, fără să fie anexate şi documentele justificative care să probeze oricare dintre serviciile înscrise în decontul de cheltuieli anexat şi fără să fie indicat vreun hotel care ar fi asigurat serviciile de cazare;

- factura seria x, nr. x/29.08.2012 pentru suma de 4.900 RON, reprezentând contravaloarea unor servicii de transport cu autocarul, scutite de TVA, pentru un grup folcloric pe distanţa Ploieşti - Constanţa - Ploieşti, în perioada 28.08.2012 - 30.08.2012, în timp ce din bugetul Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012 au fost decontate doar cheltuieli de cazare în sumă totală de 424.415 RON, fără a fi anexate documente justificative care să ateste prestarea în realitate a serviciilor achitate.

Cu toate că anumite activităţi/servicii au fost prevăzute în mod explicit prin caietele de sarcini ca fiind în responsabilitatea celor doi prestatori participanţi la procedura de achiziţie, respectiv L. "L." şi SC BBBBBBB. SRL, contravaloarea acestor activităţi/servicii a fost decontată în mod nelegal de către Fundaţia "I." Constanţa, către alţi prestatori, persoane fizice sau juridice, ceea ce confirmă caracterul nereal al documentelor prezentate de achizitor conform cărora serviciile artistice - de producţie şi organizare a celor două festivaluri - ar fi fost prestate de L. "L.", entitate care conform relaţiilor comunicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu nu a avut şi nu are niciun salariat şi este specializată în organizarea de nunţi, botezuri etc.

De asemenea, din caietul de sarcini întocmit de autoritatea contractantă nu a rezultat în mod clar dacă serviciile de televiziune şi transmisie pe satelit a celor două festivaluri au fost stabilite în sarcina producătorului şi organizatorului de evenimente (L. "L.").

Conform documentelor prezentate de achizitor, serviciile de televiziune şi transmisie pe satelit au fost achiziţionate direct de către Fundaţia "I." Constanţa de la alţi prestatori, respectiv de la Societatea Română de Televiziune, în baza contractului nr. x/20.08.2012, pentru suma de 100.000 RON şi de la SC R. SRL, în baza facturii nr. x/05.09.2012, cu o valoare de 33.406 RON.

Ambele documente justificative privesc acelaşi serviciu, se referă la aceeaşi acţiune culturală şi la acelaşi buget (2.900.000 RON) prevăzut în Nota justificativă nr. x/04.07.2012 privind efectuarea achiziţiei serviciilor artistice şi de turism pentru organizarea şi desfăşurarea Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012, respectiv a Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012.

În aceeaşi perioadă de timp, preşedintele Consiliului Director al Fundaţiei "I." Constanţa, inculpatul F., a aprobat şi organizat şi "procedura de atribuire" a contractului de prestări nr. x/07.08.2012 privind prestarea serviciilor de transport, masă şi cazare pentru buna desfăşurare a evenimentului cultural - Festivalul Naţional de Film Românesc 2012, în perioada 07.08.2012 - 19.08.2012, către acelaşi prestator, SC BBBBBBB. SRL.

De asemenea, conform decontului de cheltuieli întocmit de Fundaţia "I." Constanţa pentru Festivalul Naţional de Film Românesc 2012, rezultă că pentru desfăşurarea acestui eveniment cultural a fi fost decontată cu titlul de "cheltuieli cu cazarea" suma de 203.624 RON, din care doar suma de 15.000 RON a fost plătită prestatorului în anul 2012, în condiţiile în care, în mod obişnuit, aceste servicii sunt decontate în avans către agenţiile de turism.

Mai mult, Consiliul Judeţean Constanţa nu a predat în cursul urmăririi penale niciun document (factura proformă, factură, voucher, etc.) care să fi fost emis de prestatorul SC BBBBBBB. SRL Ploieşti, în executarea contractului de prestări nr. x/07.08.2012, care să probeze efectuarea în realitate a unor operaţiuni economice sub responsabilitatea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat pentru înregistrarea în contabilitate şi din care să rezulte beneficiarii finali ai sumelor alocate de la buget (unităţi hoteliere, restaurante etc.).

Din cuprinsul devizului anexat facturii seria x, nr. x/31.08.2012, în valoare totală de 347.635 RON, emisă de SC BBBBBBB. SRL, care se referă la servicii de cazare şi masă prestate în perioada 20 - 26 august 2012, în sumă de 254.192 RON, pentru participanţii la Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012, rezultă că prestatorul SC BBBBBBB. SRL ar fi asigurat servicii specifice agenţiilor de turism la hoteluri de două şi trei stele, neidentificate ca denumire, prin închirierea unui număr de 151 de camere.

Conform informaţiilor de interes public cuprinse în materialele privind publicitatea Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 rezultă că, în perioada 23 - 26 august 2012 şi, respectiv, 29 - 31 august 2012, la Teatrul de Vară Soveja Constanţa s-au desfăşurat a 42-a ediţie a Festivalului XXXXXXXXXXXX. şi a 12-a ediţie a Festivalului Naţional al Cântecului şi Dansului Popular Românesc, evenimente organizate de Consiliul Judeţean Constanţa, producător asociat Societatea Română de Radiodifuziune, evenimentele fiind finanţate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Conform documentelor prezentate de Fundaţia "I." Constanţa, serviciile de "producţie şi realizare de spectacole în vederea bunei desfăşurări a celor două festivaluri", în sumă totală de 1.100.000 RON, ar fi fost prestate de L. "L.", iar serviciile de cazare şi masă pentru participanţii la cele două evenimente ar fi fost prestate de SC BBBBBBB. SRL, deşi la dosarul cauzei nu a fost depus niciun document care să reflecte efectuarea în realitate a unor operaţiuni economice de oricare dintre cei doi prestatori de servicii, fie servicii artistice, fie servicii de cazare şi masă.

Astfel cum a rezultat din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat de specialistul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din cei 5.094.836,45 RON plătiţi de Consiliul Judeţean Constanţa în anul 2012, pentru acţiuni culturale - cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", suma de 3.680.000 RON a fost plătită, iniţial, către Fundaţia "I." Constanţa, reprezentată legal prin preşedintele Consiliului Director - inculpatul F. şi directorul HH., suma de 1.014.977,00 RON a fost plătită către Asociaţia pentru Promovarea Turismului în Judeţul Constanţa, cod unic de identificare 21777680, reprezentată legal prin preşedinte SSSS., fără a se face dovada organizării vreunui eveniment cultural, suma de 250.000 RON a fost plătită către Filiala Judeţeană Constanţa a FFFF., reprezentată legal de preşedintele NNNNNN., iar suma de 149.859,45 RON a fost plătită către diferite persoane fizice şi asociaţii profesionale, fără a se face dovada organizării vreunui eveniment cultural.

Suma de 3.680.000 RON plătită Fundaţiei "I."Constanţa a fost ulterior decontată către:

- SC II. SA, reprezentată legal prin administrator JJ.,

- Complexul Muzeal ŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢ., reprezentată legal prin director GG., instituţia subordonată direct Consiliului Judeţean Constanţa pentru care nu s-au alocat fonduri bugetare prin hotărâre în vederea organizării vreunui eveniment cultural,

- L. "L.", reprezentată legal de inculpatul J.,

- SC BBBBBBB. SRL, reprezentată legal prin administrator DDDDDDD. şi

- SSSSSS., reprezentată legal prin YYYYYY..

Suma de 250.000 RON plătită Filialei Judeţene Constanţa a FFFF. a fost ulterior decontată în favoarea SC RRRR. SRL, reprezentată legal prin administrator SSSS., fără a se face dovada organizării vreunui eveniment cultural.

Conform art. 6 alin. (1) din O.G. nr. 51/1998, finanţările nerambursabile se acordă pe bază de contracte încheiate între autoritatea finanţatoare şi beneficiari.

Prin raportare la prevederile art. (1) alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 51/1998 şi ale art. 2 lit. b) din Legea nr. 350/2005, Consiliul Judeţean Constanţa are calitatea de autoritate finanţatoare.

În aceste condiţii, finanţările nerambursabile din fonduri publice pentru activităţi culturale se pot face exclusiv în baza unor contracte de finanţare nerambursabile încheiate între autorităţile finanţatoare şi beneficiari, concluzie care se întemeiază nu doar pe dispoziţiile imperative ale art. 6 alin. (1) din O.G. nr. 51/1998, ci şi pe cele ale art. 1, art. 3 alin. (2) din Legea nr. 350/2005.

De la acest principiu există o singură excepţie, respectiv cea impusă de art. 3 alin. (3) din Legea nr. 350/2005, conform căreia regimul juridic instituit prin prezenta lege pentru finanţările nerambursabile nu este aplicabil fondurilor speciale de intervenţie în caz de calamitate şi de sprijinire a persoanelor fizice sinistrate şi nu aduce atingere procedurilor stabilite prin legi speciale.

Interpretarea firească a legii ar fi aceea că regimul juridic instituit de Legea nr. 350/2005 este aplicabil tuturor celorlalte finanţări nerambursabile din fonduri publice.

De altfel, acest aspect a fost scos în evidentă şi prin actele de control ale Curţii de Conturi şi care au fost contestate de Consiliul Judeţean Constanţa.

În acest sens, s-a pronunţat Sentinţa civilă nr. 3799/CA din 20.09.2013 a Tribunalului Constanţa, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 201/CA din 19.02.2014 a Curţii de Apel Constanţa, prin care a fost respinsă cererea Consiliului Judeţean Constanţa în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României şi Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Constanţa, ca nefondată.

Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul a reţinut că finanţarea nerambursabilă din fonduri publice este reglementată de Legea nr. 350/2005 şi se aplică pentru orice acordare de sume de bani publici de către o autoritate publică către o organizaţie non-profit pentru desfăşurarea unei activităţi de interes public. În continuare, Tribunalul a reţinut că, efectuând plăţi din fonduri publice către organizaţii non-profit în anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa nu a respectat niciuna din prevederile Legii nr. 350/2005, deşi era obligat la aceasta.

Interpretarea dată (ca de altfel şi cele reţinute prin hotărârile judecătoreşti civile) poate constitui o chestiune prealabilă în sensul art. 52 din C. proc. pen. şi care poate fi avută în vedere în cauza de faţă şi poate fi privită ca reprezentând autoritate de lucru judecat.

Prin urmare, s-a reţinut că pentru finanţarea unor activităţi culturale de la bugetul judeţean era obligatorie respectarea şi aplicarea prevederilor Legii nr. 350/2005 şi ale O.G. nr. 51/1998, însă, pentru niciuna din plăţile făcute în acest scop nu a fost încheiat un contract de finanţare, astfel cum impuneau prevederile imperative ale celor două acte normative, ci s-a invocat o practică mai veche adoptată în astfel de condiţii de Consiliul Judeţean Constanţa, care funcţiona după alte principii şi după reguli proprii, care să permită finanţarea, după cum stabilea ordonatorul principal de credite, respectiv inculpatul A., în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, împreună cu alte persoane responsabile de aceste probleme.

De asemenea, în efectuarea plăţilor din fondurile publice ale judeţului Constanţa nu a fost parcursă niciuna din etapele impuse de art. 6 din Legea nr. 350/2005 privind procedura de selecţie de proiecte impusă de lege pentru a se asigura respectarea principiilor prevăzute de art. 4 din acelaşi act normativ care ar fi trebuit să guverneze finanţările nerambursabile din fonduri publice, principii care au fost fără excepţie şi în totalitate încălcate.

Totodată, niciunul dintre beneficiarii plăţilor efectuate în maniera ilicită descrisă nu a contribuit, conform art. 4 lit. g) din Legea nr. 350/2005, cu minim 10% din valoarea totală a finanţării.

Inculpatul A. nu a respectat nici obligaţia de a stabili un program anual propriu pentru acordarea de finanţări nerambursabile, care să fie publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, în cel mult 30 de zile de la aprobarea bugetului propriu al Consiliului Judeţean Constanţa şi de a face cunoscută în mod public intenţia de a atribui contracte de finanţare prin publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, într-un cotidian central şi pe site-ul autorităţii finanţatoare de interes general sau regional, respectiv în cel puţin două cotidiene locale şi pe site-ul autorităţii finanţatoare locale.

Prin urmare, în anul 2012, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 350/2005, Legii nr. 273/2006, O.U.G. nr. 51/1998 şi ale H.G. nr. 264/2003, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a angajat, lichidat şi ordonanţat efectuarea de plăţi nelegale pentru acţiuni culturale la cap. 67.02.51 - "Alte servicii în domeniul culturii, recreării şi religiei", în sumă totală de 5.094.836,45 RON.

Transferarea sumei totale de 5.094.836,45 RON, în anul 2012, de la bugetul Unităţii Administrativ Teritoriale Judeţul Constanţa către asociaţii şi fundaţii pentru diverse acţiuni culturale s-a efectuat fără a avea la bază vreun contract de finanţare nerambursabilă pentru fiecare program şi acţiune culturală, decontarea sumelor de la bugetul judeţean nu s-a realizat pe bază de facturi emise de beneficiar, iar plăţile efectuate nu au fost justificate pe bază de documente legal întocmite.

Plăţile respective au fost efectuate fără a fi justificate, pe baza unor documente legal întocmite, desfăşurarea unor programe care să fi fost întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni, în condiţiile stabilite de Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cărora să le fie asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă. Aceste programe ar fi trebuit să fie însoţite de estimarea anuală a performanţelor fiecăruia dintre ele şi să precizeze: acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obţinute şi estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori precişi.

De asemenea, plăţile către beneficiari nu au fost efectuate în tranşe stabilite pe baza unor grafice de finanţare, în raport cu faza de execuţie a proiectului şi cu cheltuielile aferente, în funcţie de evaluarea posibilelor riscuri financiare, de durata şi evoluţia în timp a activităţii finanţate ori de costurile interne de organizare şi funcţionare ale beneficiarului.

S-a arătat în apărare că referatele întocmite de inculpata H. şi avizate de inculpatul F. nu aveau forţa juridică de a permite efectuarea plaţii, însă din actele dosarului reiese cu certitudine modul de lucru adoptat, respectiv modalitatea în care putea fi acordată o sumă de bani unei asociaţii/fundaţii sau altei entităţi: fie se primea un referat sau notă de la o astfel de instituţie ce era supusă analizei celor doi inculpaţi şi cu acordul inculpatului A., care la rândul său, după ce realiza o expunere de motive, o propunea drept proiect de hotărâre şi care era în final adoptată de Consiliul Judeţean al cărui preşedinte era.

Nu se poate susţine că acţiunile inculpaţilor sunt strict legate de hotărârea Consiliului Judeţean, ce era adoptată şi pe care nu puteau să o ignore, întrucât chiar cei trei inculpaţi aveau un rol determinant în adoptarea acesteia, după cum reiese din conţinutul unei astfel de hotărâri şi din actele anexă la aceasta, înscrisuri ce se aflau la dosar.

Un astfel de proiect de finanţare nici nu ar fi fost supus dezbaterii, dacă nu ar fi fost agreat de cei doi inculpaţi, H. şi F. şi în principal de inculpatul A., care trebuia să îl susţină.

Însăşi modalitatea de acordare a sumelor de bani era stabilită şi impusă tot de inculpatul A., care s-a dovedit a fi suficient de persuasiv cu cei din subordinea sa, după cum relatează partea civilă D. şi martora EEEEEEE., astfel încât să nu permită un alt mod de lucru, respectiv cel prevăzut de Legea nr. 350/2005, act normativ în vigoare, de altfel.

Ulterior, se ajungea la etapa de ordonanţare a plăţilor şi care era justificată în toate cazurile pe baza unor referate întocmite de Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, sub responsabilitatea directorului acestei direcţii, inculpata H. şi avizate de directorul general al Direcţiei Generale Economico-Financiare din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, D., precum şi de consilierul cabinetului Preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, inculpatul F..

Relevantă sub acest aspect este declaraţia martorei EEEEEEE., propusă în apărare de inculpatul A., care a relatat că este şef serviciu financiar, iar din martie 2015 are atribuţii de director general. Referatul încheiat făcea parte dintr-o fază obligatorie, cea de angajare, întocmit de Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate şi făcea parte din etapa obligatorie în procesul de execuţie bugetară. Acest referat a fost prevăzut printr-un ordin, nr. 522/2003, în care se preciza cadrul general al documentelor supuse controlului financiar preventiv.

Reglementarea acestui referat are la bază şi regulamentul şi legea, iar direcţia economică îl asimila unui angajament bugetar. În referate se specifica Hotărârea Consiliului Judeţean în baza căreia se alocau anumite sume către fundaţii, asociaţii, iar în preambulul hotărârii se specificau actele normative privind administraţia publică locală. Legea nr. 350/2005 a fost aplicată începând cu 2014, din momentul în care a venit Curtea de Conturi. Referatul conţinea şi Hotărârea Consiliului Judeţean şi suma ce urma să fie acordată către asociaţii şi fundaţii, iar acest referat era întocmit de Direcţia de Coordonare Instituţii Subordonate; acest lucru se făcea pentru programare la plată.

Sumele erau supuse votului Consiliului Judeţean, iar până ce acele referate nu erau aprobate de ordonatorul principal de credite nu erau eliberaţi banii, sau erau situaţii când putea să nu fie de acord cu suma. H. viza referatele în calitate de şef serviciu şi urmărea să nu se depăşească suma prevăzută în hotărâre, se putea face o plată fără să fie nevoie de referat, la solicitarea ordonatorului principal de credite, acesta ar fi putut da un asemenea ordin. Din câte se ştie, se mergea pe această procedură, iar plăţile se puteau face doar în baza unei hotărâri a Consiliului Judeţean.

În cazul cluburilor sportive situaţia este atipică, în sensul că faza de lichidare nu exista; acestea trebuiau să vină cu documente justificative, în copie, cu state de plată şi semnate. Referatele încheiate de inculpata H. aveau rolul de angajament bugetar. Ştia că s-a adus la cunoştinţa ordonatorului principal de credite să respecte Legea nr. 350/2005, însă nu s-a vrut să se ia în considerare acest lucru, iar decizia îi aparţine. Din câte cunoştea, nu au existat plăţi fără referat. Chiar dacă nu se acorda viza de control financiar, plata se putea face numai la solicitarea expresă a ordonatorului principal de credite.

În anul 2012 plata se făcea numai în baza hotărârii Consiliului Judeţean, deci referatul era indispensabil la plată. S-a hotărât aplicarea Legii nr. 350/2005 în timp ce inculpatul Constantinescu lipsea şi îi ţinea locul vicepreşedintele FFFFFFF.. Au fost făcute controale şi anterior, se făceau recomandări verbale de aplicare a Legii nr. 350/2005, însă nu şi în scris. Viza de control financiar preventiv o aplica preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa şi tot acesta putea să retragă dreptul de viză, având calitatea necesară de a o face.

În cauză a fost efectuată, în faza cercetării judecătoreşti şi o expertiză financiar-contabilă în care s-a arătat că plăţile aferente cheltuielilor sportive şi culturale au parcurs toate etapele execuţiei bugetare, respectiv: angajare, ordonanţare, lichidare şi plată, după ce persoanele şi compartimentele de specialitate au analizat documentele justificative şi au aplicat semnăturile şi menţiunile obligatorii şi a existat alocaţia bugetară aprobată în prealabil de Consiliul Judeţean Constanţa.

S-a arătat că nu se poate stabili cine era înlocuitorul de ordonator principal de credite în cazul lipsei inculpatului Constantinescu, însă în acelaşi timp s-a făcut trimitere la suma de 750.000 RON, care nu ar fi fost ordonanţată de inculpat, dar nici nu s-au făcut alte precizări legat de acest aspect.

Procedura de lucru în anul 2012 prevedea mai multe etape, iar în faza de angajare a cheltuielilor finanţarea acţiunilor culturale se efectua în limita bugetului propriu, în baza hotărârilor Consiliului Judeţean Constanţa, privind alocarea de sume către asociaţii şi fundaţii, hotărâri iniţiate prin expunerea de motive a Preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, însoţită de rapoarte întocmite de Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate, Direcţia Generală Economico-Financiară şi Direcţia Generală de Administraţie Publică şi Juridică. Propunerea de angajare era vizată de compartimentul de specialitate, compartimentul de contabilitate, controlul financiar preventiv şi ordonatorul de credite.

În faza de lichidare, referatele întocmite de Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate şi alte compartimente din cadrul Consiliului Judeţean, la solicitarea serviciului buget finanţe se vizau de controlul financiar preventiv şi erau aprobate de preşedinte, cu sumele solicitate.

În faza de ordonanţare se întocmea documentul ordonanţare de plată care cuprindea viza tuturor persoanelor din cadrul compartimentelor de specialitate, iar în faza de plată, plata sumei se făcea de şeful Serviciului financiar şi şeful Serviciului buget.

Această procedură era parţial în conformitate cu legea, deoarece respecta O.M.F.P. nr. 1792/2002, dar nu s-au respectat în totalitate celelalte prevederi legale din Legea nr. 350/2005 şi O.G. nr. 51/1998, respectiv:

- nu s-au organizat proceduri de selecţie publică, conform Legii nr. 350/2005;

- chiar dacă au fost încheiate protocoale de colaborare şi contracte de sponsorizare, acestea nu întruneau condiţiile Legii nr. 350/2005;

- în cazul programelor desfăşurate pe o perioadă mai lungă, nu a existat un grafic de plată, cum ar fi în cazul Fundaţiei "I." Constanţa, pentru finanţarea în tranşe;

- decontarea nu s-a făcut pe bază de factură emisă pentru fiecare tranşă în conformitate cu O.G. nr. 51/1998.

În cazul acţiunilor sportive s-au urmat aceleaşi proceduri, însă nu s-au respectat Legea nr. 350/2005 şi Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului.

Experţii parte desemnaţi au arătat că nu era necesară aplicarea Legii nr. 350/2005 în cazul programelor culturale, întrucât aceste programe aveau un caracter cultural prioritar, nefiind necesară aplicarea unei selecţii publice.

În linii mari, chiar şi expertiza efectuată a recunoscut deficienţe în procedura de finanţare şi de neaplicare a Legii nr. 350/2005, a O.G. nr. 51/1998 şi a Legii nr. 69/2000, doar că s-au făcut unele aprecieri de natură să conducă la ideea că, chiar şi în aceste condiţii, exista o procedură ce se baza pe hotărâri emise de Consiliul Judeţean Constanţa şi în acest fel se crea o aparenţă de legalitate, dar se ignora lipsa de transparenţă în luarea hotărârilor şi interesele ce existau în emiterea unor astfel de hotărâri şi acest lucru se poate aprecia numai de către instanţă, prin prisma multiplelor funcţii pe care le cumulau, cel puţin inculpaţii A. şi F..

2. Plăţi nelegale de la bugetul judeţului Constanţa reprezentând finanţări nerambursabile pentru acţiuni sportive

În baza H.C.J. nr. 52/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa s-a aprobat alocarea sumei de 50.000 RON către HHHHHHH. pentru implementarea rugby-ului la nivelul şcolilor din judeţul Constanţa.

Suma a fost virată în contul bancar deschis în RON de asociaţie la MMMMMM., Sucursala Constanţa prin două ordine de plată, respectiv O.P. nr. x/06.04.2012 - 25.000 RON şi O.P. nr. x/06.07.2012 - 25.000 RON.

Adoptarea hotărârii a avut la bază adresa nr. x/03.02.2012 emisă şi înaintată de către HHHHHHH., prin care solicita alocarea de la bugetul Consiliului Judeţean Constanţa a sumei de 70.000 RON, necesară pentru desfăşurarea activităţii competiţionale interşcolare, intrajudeţene, cât şi de asigurarea echipamentului minim necesar copiilor şi a utilităţilor locaţiilor unde se vor desfăşura competiţiile.

Această adresă a fost direcţionată către inculpata H., care a efectuat un raport la proiectul de hotărâre privind alocarea unei sume HHHHHHH., ce a fost vizat de inculpatul F., iar în urma expunerii de motive pentru susţinerea acestui proiect realizat de vicepreşedintele Consiliului Judeţean, FFFFFFF., a fost supusă dezbaterii şi adoptată HCJ nr. 52/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa.

În scopul justificării modului în care au fost utilizate fondurile bugetare, HHHHHHH., reprezentată legal prin IIIIIII., în calitate de preşedinte, a prezentat autorităţii finanţatoare printr-o adresă fără număr şi fără dată, neînregistrată la niciuna dintre entităţile implicate, o anexă cu 41 documente justificative (facturi fiscale, ordine de plată) privind în principal cheltuieli de transport şi cheltuieli de masă, documente din care nu rezultă identitatea sportivilor în folosul cărora ar fi fost efectuate aceste cheltuieli.

S-a reţinut şi faptul că inculpatul A. era şi preşedinte al asociaţiei MMMMMMMMMMMM. Constanţa, potrivit declaraţiei de interese aflată în vol. 33 al dosarului de urmărire penală.

În baza H.C.J. nr. 28/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa s-a aprobat alocarea sumei de 100.000 RON către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa pentru susţinerea competiţiilor sportive cicliste "Turul Dobrogei" 2012 - ediţia a VI-a şi "Turul României" 2012 - ediţia a IV-a, competiţii sportive cicliste care erau programate să se desfăşoare prima, în luna mai 2012, iar secunda în luna iunie 2012, aşa cum au fost planificate în cadrul proiectului judeţean realizat de Consiliul Judeţean Constanţa, în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa.

Suma de 100.000 RON a fost virată în contul bancar deschis în RON la Trezoreria Municipiului Constanţa de Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa cu ordinul de plată nr. x/20.02.2012, în baza referatului nr. x/07.02.2012, angajamentului bugetar nr. 139/20.02.2012 şi a ordonanţării de plată nr. x/20.02.2012, toate semnate de ordonatorul principal de credite, inculpatul A..

Prin adresa nr. x/06.02.2012, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa a solicitat Consiliului judeţean Constanţa virarea sumei de 100.000 RON necesară pentru plata avansului de cazare şi masă pentru Q. în vederea încheierii contractului privind desfăşurarea Turului Dobrogei şi Turului României la Ciclism, ceea ce demonstrează că destinaţia sumei a fost clar determinată ca fiind pentru "plata avansului de cazare şi masă pentru Q.".

În scopul justificării modului în care au fost utilizate fondurile bugetare în sumă de 100.000 RON, care au fost alocate în scopul declarat al susţinerii competiţiilor sportive cicliste "Turul Dobrogei" 2012 - ediţia a VI-a şi "Turul României" 2012 - ediţia a IV-a, din luna mai 2012, respectiv iunie 2012, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa a prezentat autorităţii finanţatoare, prin adresa nr. x/28.06.2012 depusă şi înregistrată la Consiliul Judeţean Constanţa sub nr. x/04.07.2012, o anexă cu 15 documente justificative (facturi fiscale, ordine de plată, extrase bancare) privind: achiziţia unor tricouri (6.696,00 RON), achiziţia unui JJJJJJJ. Negru 16GB (1.745,93 RON), contravaloarea serviciilor legate de organizarea Turului României 2012 către Clubul de Ciclism ZZZZZZZZZZZZ. Constanţa (3.500 RON), cheltuieli cazare semi-cantonament pentru sportiva ciclistă KKKKKKK. (1.000 RON), servicii medicale ciclist bulgar (187,60 RON), prestări servicii igienă ciclism în favoarea SC LLLLLLL. SRL Constanţa (6.100 RON), plata sumei de 13.500 RON, în luna mai 2012, către Clubul Ciclism ZZZZZZZZZZZZ. Constanţa, pe baza a trei ordine de plată cu titlul de obligaţii de plată stabilite prin titluri executorii conform art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 22/2002, susţinerea activităţii de gimnastică, conform protocolului nr. 1928/02.05.2012 (1.000 RON), plata sumei de 2.460 RON către Asociaţia judeţeană de handbal, pentru susţinerea proiectului "Un sport curat pentru Constanţa".

Suma de 50.000 RON a fost justificată pe baza facturii seria x nr. x/23.02.2012 emisă de SC N. SRL Constanţa, cu explicaţia "servicii cazare şi servicii masă", fără a fi anexat şi ordinul de plată (ca în cazurile precedente) şi, mai ales, fără a se menţiona în favoarea căror persoane sau participanţi la vreun proiect/competiţie sportivă, ar fost prestate aceste servicii turistice în luna februarie 2012, în condiţiile în care competiţiile sportive pentru care au fost solicitate şi alocate fondurile prin H.C.J. nr. 28/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa au fost organizate în luna mai 2012, respectiv iunie 2012, fapt confirmat nu doar de programul judeţean, ci şi de factura de servicii medicale acordate ciclistului bulgar MMMMMMM., în ziua de 23.05.2012.

Aşa cum s-a arătat anterior, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa a solicitat Consiliului Judeţean Constanţa alimentarea contului instituţiei cu suma de 100.000 RON, necesară pentru plata avansului de cazare şi masă pentru Q., în vederea încheierii contractului privind desfăşurarea Turului Dobrogei şi Turului României la ciclism, cu Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa, însă din factura justificativă prezentată de instituţia sportivă nu rezultă faptul că suma de 50.000 RON ar fi reprezentat un avans plătit hotelului, iar prestatorul de servicii hoteliere nu a mai emis nicio altă factură (cu anexele aferente prevăzute de lege) care să fi regularizat, în condiţiile legii, avansul încasat, dar şi care să fi justificat data la care ar fi fost prestate în realitate serviciile de turism, până la data de 31.12.2012.

Prin solicitarea nr. 25091/29.12.2011, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa a propus aprobarea organizării proiectului judeţean "Un sport curat pentru Constanţa", în perioada 01.02.2012 - 31.12.2012, în cadrul unui parteneriat comun, proiect pentru a cărui organizare era necesară finanţarea de la bugetul judeţean cu suma de 210.000 RON.

În cursul urmăririi penale, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa a predat ordinul de plată nr. x/24.02.2012 şi extrasul bancar din data de 24.02.2012, prin care se justifică faptul că suma de 50.000 RON a fost plătită către SC N. SRL Constanţa, cu explicaţia "c/v F 2573 reprezentând cazare şi masă", în data de 24.02.2012, şi că ea reprezintă în fapt plata avansului de cazare şi masă pentru Q., în vederea încheierii contractului privind desfăşurarea Turului Dobrogei şi Turului României la ciclism din luna mai 2012, respectiv iunie 2012, aşa cum, de altfel a rezultat din adresa nr. x/06.02.2012 prin care Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa a solicitat Consiliului Judeţean Constanţa suma de 100.000 RON.

Conform prevederilor legale în vigoare, respectiv art. 1 alin. (3) din H.G. nr. 264/2003, cele două entităţi implicate în cheltuirea fondurilor publice, Consiliul Judeţean Constanţa şi Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret

Constanţa aveau în egală măsură obligaţia de a efectua plăţi în avans decât în cuantum de până la 30% din valoarea contractului, în condiţiile existenţei unor contracte ferme.

Or, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa a solicitat, iar Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat şi plătit suma de 100.000 RON, pe baza unui referat în care se menţiona în mod clar faptul că suma este necesară pentru plata avansului de cazare şi masă pentru Q. în vederea încheierii contractului, ceea ce confirmă faptul că plata în avans a sumei respective în data de 20.02.2012 cu ordinul de plată nr. x/20.02.2012, în lipsa unor contracte ferme încheiate, a fost efectuată cu încălcarea prevederilor art. 53 din H.G. nr. 1447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportivă.

Din sumele alocate pentru finanţarea unor competiţii sportive au fost efectuate plăţi, reprezentând, fie debite, în baza unor titluri executorii, contrar prevederilor art. 13 din Legea nr. 350/2005, conform cărora "cheltuielile eligibile vor putea fi plătite în baza unui contract de finanţare nerambursabilă numai în măsura în care sunt justificate şi oportune şi au fost contractate în perioada executării contractului", fie plăţi în avans fără a avea la bază contracte ferm încheiate, în condiţiile legii.

Prin urmare, până la data încheierii notei de justificare nr. x/28.06.2012, a sumei de 100.000 RON alocată prin H.C.J. nr. 28/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa pentru susţinerea competiţiilor sportive cicliste "Turul Dobrogei" 2012 - ediţia a VI-a şi "Turul României" 2012 - ediţia a IV-a, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa a plătit în avans serviciile de cazare şi masă aferente acestor competiţii, pe baza unei facturi emise de SC N. SRL Constanţa în data de 23.02.2012, în valoare de 50.000 RON.

Mai mult, aceste servicii care ar fi fost prestate (conform facturii) în luna februarie 2012, pentru competiţii sportive desfăşurate în luna mai 2012, nu au fost justificate, în condiţiile legii, pe baza unui deviz, contract cu turistul, voucher etc. din care să rezulte identitatea participanţilor la o competiţie sportivă, oricare ar fi fost aceasta, care ar fi beneficiat de servicii de cazare şi masă la Q. şi pe cale de consecinţă, aceste documente nu reflectă operaţiuni economice reale care să fi fost efectuate sub responsabilitatea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat pentru a fi înregistrate în contabilitatea unei entităţi publice.

S-a remarcat că inculpatul A. era asociat la SC N. SRL, societate ce îşi are sediul în NNNNNNN. din Mamaia, după cum reiese din relaţiile ORC aflate la dosar şi potrivit declaraţiei de interese a inculpatului, aflată în vol. 33 al dosarului de urmărire penală, dar şi EE. avea sediul social declarat în aceeaşi locaţie.

Inculpatul F. era membru al EE. şi preşedinte executiv la MMMMMMMMMMMM. Constanţa.

În baza H.C.J. nr. 21/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa s-a aprobat alocarea sumei de 3.000.000 RON către EE., număr de înregistrare în registrul persoanelor fără scop patrimonial x/2009, cu sediul social declarat în NNNNNNN. - demisol, staţiunea Mamaia, judeţul Constanţa, pentru promovarea şi sprijinirea sportului de performanţă şi a celui de masă practicat în municipiul şi judeţul Constanţa, în anul 2012.

În mod similar, prin H.C.J. nr. 37/27.01.2011 a Consiliului Judeţean Constanţa s-a aprobat alocarea sumei de 4.000.000 RON către EE., pentru promovarea şi susţinerea sportului în municipiul şi judeţul Constanţa, în anul 2011, din care suma de 3.500.000 RON a fost virată în contul bancar al fundaţiei în anul 2011, diferenţa de 500.000 RON fiind virată în perioada ianuarie - februarie 2012.

EE. a încasat de la Consiliul Judeţean Constanţa, în anul 2012, prin contul bancar propriu deschis în RON la IIII. sub nr. x, pe baza a 37 ordine de plată emise în perioada 27.01.2012 - 20.12.2012, suma totală de 3.435.000 RON, scopul declarat fiind promovarea şi sprijinirea sportului de performanţă şi a celui de masă practicat în municipiul şi judeţul Constanţa, în anul 2012.

Conform datelor şi informaţiilor financiare prezentate de EE. în anul 2012, a efectuat următoarele plăţi/cheltuieli, în cuantum total de 3.435.000,00 RON: 801.432,48 RON - plată impozite, 80.906,00 RON - plată salarii personal, 21.928,59,00 RON - servicii de audit şi contabilitate, 236.996,70 RON - finanţări şi 2.294.282,00 RON - colaboratori şi prime.

EE. a justificat suma de 80.906,00 RON pe baza statelor de salarii, conform cărora fundaţia a avut în anul 2012 un număr de cinci salariaţi angajaţi cu contract individual de muncă, pentru care a solicitat spre decontare doar sumele nete (restul de plată) din statele de salarii din lunile ianuarie - noiembrie 2012.

Suma de 801.432,48 RON a fost justificată de EE. pe baza a 29 ordine de plată, conform cărora fundaţia a plătit obligaţiile datorate către bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, în anul 2012, din care suma de 343.243 RON a fost plătită în luna februarie 2012 cu titlul de "impozit venituri premii", suma de 259.902 RON a fost plătită cu titlul de "debite/titlu executoriu", iar diferenţa de 198.287 RON a reprezentat impozite aferente salariilor şi convenţiilor civile încheiate cu colaboratorii, datorate şi plătite pentru lunile februarie şi martie 2012, în condiţiile în care drepturile salariale plătite şi solicitate spre decontare se referă la întreaga perioadă a anului 2012.

S-a constatat, astfel, faptul că EE. nu a plătit obligaţiile fiscale datorate veniturilor din salarii plătite salariaţilor şi sportivilor pentru perioada ianuarie - decembrie 2012, reţinute la sursă, la termenele prevăzute de lege, toate sumele justificate de fundaţie, referindu-se doar la sumele nete (restul de plată) cuprinse în statele de plată, contrar prevederilor art. 25 lit. f) din Legea nr. 273/2006, conform cărora sumele sunt alocate "în scopul finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă; programele sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor fiecărui program, care trebuie să precizeze: acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obţinute şi estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori precişi, a căror alegere este justificată."

De altfel, la data de 22.02.2012, EE. a încasat de la Consiliul Judeţean Constanţa suma de 130.000 RON, din care suma de 101.616 RON a fost blocată prin poprire ca sumă restantă la bugetul de stat, aşa cum rezultă din extrasul bancar nr. 82/27.01.2012, ceea ce confirmă faptul că suma de 801.432,48 RON, în integralitatea ei, reprezenta, în fapt, cuantumul obligaţiilor de plată restante la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat.

Aşadar, sumele primite de EE. pentru finanţarea unor activităţi sportive au fost utilizate pentru plata unor debite restante la bugetul consolidat al statului, contrar prevederilor art. 13 din Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general, conform cărora:

"Cheltuielile eligibile vor putea fi plătite în baza unui contract de finanţare nerambursabilă numai în măsura în care sunt justificate şi oportune şi au fost contractate în perioada executării contractului".

Mai mult, în aceste condiţii, având în vedere prevederile art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 350/2005, conform cărora "este exclus dintr-o procedură pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă, respectiv nu este eligibil solicitantul care nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată exigibile a impozitelor şi taxelor către stat, precum şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de stat", EE. nici nu avea dreptul de a accesa vreun fel de finanţare nerambursabilă din fonduri publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general.

În acelaşi timp, Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de autoritate finanţatoare, nu a uzat de dreptul său, prevăzut de art. 21 alin. (2) din Legea nr. 350/2005, de a solicita EE., prezentarea de documente care dovedeau eligibilitatea, respectiv faptul că şi-a îndeplinit obligaţia de plată a impozitelor şi taxelor către stat, precum şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de stat, în vederea accesării, în anul 2012, a sumei de 3.435.000 RON cu titlul de finanţare nerambursabilă din fonduri publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general.

Prin acordarea unor finanţări nerambursabile fără contract şi acceptarea justificării drept costuri eligibile doar a sumelor nete plătite cu titlul de "venituri din prime", fără plata obligaţiilor fiscale aferente reţinute la sursă şi în afara unor competiţii sportive autorizate, Consiliul Judeţean Constanţa şi EE. au ajutat şi au înlesnit sustragerea de la plata acestor obligaţii fiscale datorate bugetului de stat, precum şi a obligaţiilor aferente datorate bugetului asigurărilor sociale de stat de către Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, conform distincţiilor care au fost efectuate în continuare:

Din totalul sumei de 236.996,70 RON, care a fost decontată cu explicaţia "finanţări", suma de 211.500 RON a fost transferată către Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, suma de 3.635,00 RON a fost transferată către OOOOOOO., suma de 5.371,70 RON a fost transferată către PPPPPPP., iar suma de 16.500 RON a fost transferată către Clubul Sportiv WWWWWWWWWWWW..

Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa figurează înregistrat ca persoană juridică fără scop patrimonial, cu sediul în municipiul Constanţa, str. x, identificată prin codul de înregistrare fiscală nr. x şi Certificatul de identitate sportivă nr. /2004, cu obiectul de activitate declarat "Alte activităţi sportive", conform cod CAEN 9319, având un efectiv de personal pentru activităţi fără scop patrimonial de 12 salariaţi.

Administratorul/reprezentantul legal al clubului este inculpatul F., după cum a rezultat din situaţia financiară anuală încheiată la 31.12.2012, depusă şi publicată la A.N.A.F. sub nr. x/23.04.2013, sub responsabilitatea directorului QQQQQQQ., în calitate de împuternicit al administratorului.

Suma de 211.500 RON a fost plătită de EE. către Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, fără contract, pe baza unor adrese/referate întocmite de conducerea clubului sportiv, entitate de sine stătătoare. Din suma arătată, 100.400 RON au fost plătiţi în numerar cu 23 de chitanţe.

La rândul său, Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa a justificat cheltuirea sumelor primite de la EE., în principal pe baza unor state de plată - premiere emise în numele clubului sportiv sub responsabilitatea preşedintelui, inculpatul F., din cuprinsul cărora nu a rezultat care este acţiunea sportivă/competiţia sportivă în urma căreia ar fi fost acordate premiile pentru plata cărora a fost calculat şi reţinut doar impozitul pe venit în cotă de 16% sau, după caz, nu a fost reţinut niciun fel de impozit şi fără a se prezenta, în condiţiile legii şi documentele din care să rezulte şi plata obligaţiilor datorate bugetul de stat, aşa cum acestea au fost reţinute la sursă.

Mai mult, din verificarea modului de completare şi întocmire a statelor de premiere a rezultat că, Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa nu numai că nu a calculat nicio altă obligaţie datorată bugetului asigurărilor sociale de către asigurat sau angajator, dar a decontat prin centralizatoarele întocmite şi înaintate EE., doar sumele nete (restul de plată) plătite.

Această împrejurare pune sub semnul întrebării realitatea şi legalitatea tuturor acestor operaţiuni de "premiere" care trebuiau să fie efectuate numai în cadrul unor competiţii sportive organizate şi autorizate şi numai în cuantumul prevăzut de normele legale prevăzute pentru activităţile sportive.

Prin referatul din data de 03.01.2012, Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa a solicitat EE. acordarea unui sprijin financiar în sumă de 30.000 RON necesar achitării unor restanţe contractuale ale sportivei RRRRRRR., componentă a echipei de volei . Suma de 30.000 RON a fost încasată de la fundaţie, în numerar, pe baza a 6 chitanţe fiecare a câte 5.000 RON, emise în perioada 04.01.2012 - 11.01.2012, şi justificată pe baza unui "stat de plată premiere" emis sub antetul Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, în data de 12.01.2012, pentru plata către sportiva RRRRRRR. a veniturilor brute de 48.000 RON, pentru care a fost calculat şi reţinut la sursă un impozit pe venit în cotă de 16%, în sumă de 7.680 RON, suma netă plătită fiind de 40.320 RON, din care suma de 30.000 RON a fost decontată din fondurile primite de la EE., iar suma de 10.320 RON ar fi fost plătită de Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, fără a se menţiona şi care este sursa de finanţare pentru obligaţiile fiscale reţinute la sursă şi mai ales data la care ar fi fost plătite obligaţiile fiscale, condiţie obligatorie pentru obţinerea unor finanţări nerambursabile de la buget.

Mai mult, pentru justificarea sumei de 30.000 RON primită cu titlul de finanţare nerambursabilă, Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa a prezentat drept document justificativ un "stat de plată premiere", întocmit în data de 12.01.2012, ulterior cererii din data de 03.01.2012, fără a se menţiona competiţia sportivă şi rezultatele obţinute în urma cărora ar fi fost acordat premiul în valoare de 48.000 RON sau prevederile contractuale din care ar fi rezultat existenţa unor restanţe contractuale la data de 03.01.2012.

Pentru aceste motive, documentele justificative pe baza cărora au fost decontate finanţările nerambursabile primite de Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, în anul 2012, cuprind date eronate şi necorelate, nu conţin şi nu furnizează toate informaţiile prevăzute de lege din care să rezulte efectuarea în realitate a unor operaţiuni economice sub responsabilitatea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat pentru înregistrarea în contabilitate.

Prin adresa fără număr din data de 07.02.2012, Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa a solicitat EE., acordarea unui sprijin financiar în sumă de 4.000 RON, necesar pentru acoperirea cheltuielilor cu obţinerea vizei de muncă şi a permisului de şedere pentru sportive.

Suma de 4.000 RON a fost plătită prin virament bancar în data de 07.02.2012, iar în vederea justificării sumelor încasate, Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa a depus în copie xerox mai multe documente, aşa cum au fost specificate în centralizatorul întocmit de EE., la poziţiile 1 - 7, documente care însumează cheltuieli de 4.039,26 RON, din care suma de 3.132 RON a fost justificată cu 8 (opt) chitanţe, astfel: 4 chitanţe privind taxe consulare de 523 RON fiecare, toate emise în data de 10.02.2012 de Trezoreria Municipiului Constanţa sub numerele: x, şi 4 chitanţe privind taxă permis şedere temporară de 260 RON fiecare, toate emise în data de 10.02.2012 de OOOO. SA Constanţa sub numerele: x.

În cursul urmăririi penale, Consiliul Judeţean Constanţa a predat aceleaşi documente, respectiv cele 8 (opt) chitanţe în valoare de 3.132 RON, pe baza cărora s-a constatat faptul că aceeaşi entitate, Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, a încasat din fonduri publice aceeaşi sumă de două ori, sumă care a fost justificată pe baza aceloraşi documente.

De această dată, suma a fost încasată direct de la Consiliul Judeţean Constanţa, aşa cum a rezultat din centralizatorul depus şi înregistrat sub nr. x/03.06.2013, conform căruia Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa a încasat în anul 2012 de la Consiliul Judeţean Constanţa suma totală de 1.880.000 RON, pentru sprijinirea aceloraşi activităţi sportive.

De asemenea, Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa a încasat de două ori şi suma de 867 RON, reprezentând taxă autorizare muncă pentru sportiva SSSSSSS., atât direct de la autoritatea finanţatoare, cât şi indirect, prin intermediul EE., aşa cum a rezultat din centralizatoarele existente la dosarul cauzei, precum şi din copiile xerox ale chitanţei seria x 8 nr. x/31.01.2012, decontată dublu.

Prin adresa nr. x/12.03.2012, Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa a solicitat EE. acordarea unui sprijin financiar în sumă de 50.000 RON (necesar pentru acoperirea cheltuielilor de organizare, cheltuieli sală, baremuri arbitraj internaţional, transport intern şi internaţional, cazare şi masă în Turcia, pentru sportive şi staff-ul tehnic etc.), echipei de volei feminin CSV 2004 Tomis care urma să susţină meciuri din cadrul CEV Cup cu echipa Galatasaray Istanbul, la Constanţa, în data de 14.03.2012, şi la Istanbul, în data de 18.03.2012.

Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa a prezentat în vederea justificării sumei de 6.094 RON încasată direct la Consiliul Judeţean Constanţa şi care ar fi fost cheltuită pentru organizarea meciului susţinut de echipa de volei feminin CSV 2004 Tomis din data de 14.03.2012 mai multe facturi, chitanţe şi state de plată, aşa cum au fost cuprinse în centralizatorul depus, la poziţia 3, cu explicaţia "organizare meci TTTTTTT." din data de 14.03.2012.

Aceeaşi entitate sportivă, Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa a mai încasat din fondurile publice aceeaşi sumă de 6.094 RON, justificată pe baza aceloraşi documente, indirect de la aceeaşi autoritate finanţatoare, dar prin intermediul EE., aşa cum a rezultat din centralizatorul depus de fundaţie la Consiliul Judeţean Constanţa, poziţiile 19 - 27, tabelul 3, precum şi din copiile xerox ale documentelor decontate dublu.

Apoi, niciunul dintre cele patru state de plată prezentate drept documente justificative pe baza cărora au fost decontate şi plătite de două ori aceleaşi cheltuieli cu salariile, direct şi indirect, în favoarea Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, nu poartă semnătura vreuneia dintre persoanele sub responsabilitatea cărora au fost întocmite şi aprobate pentru înregistrarea în contabilitate.

Documentele decontate dublu, menţionate mai sus, poartă doar ştampila şi semnătura persoanei care a semnat pentru conformitatea copiei cu originalul pentru fiecare dintre cele două entităţi, respectiv EE. şi Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, ceea confirmă, fără echivoc, dubla decontare a sumelor de la buget.

În mod similar au fost decontate, dublu şi chiar triplu, în favoarea Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa şi cheltuielile cu plata unor premii pe baza aceloraşi documente denumite "state de plată premiere", întocmite sub antetul clubului sportiv şi semnătura preşedintelui Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, inculpatul F..

Pentru justificarea sumei de 50.000 RON încasată de Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa de la EE. în baza adresei nr. x/12.03.2012, clubul sportiv a prezentat drept documente justificative şase state de premiere din data de 23.03.2012, în sumă totală de 27.133 RON, suma solicitată la decontare fiind doar restul de plată din statele de plată.

Din verificarea documentelor anexate centralizatorului prin care a fost justificată suma încasată de 27.133 RON, a rezultat faptul că trei dintre statele de premiere, în sumă de 8.000 RON, au fost întocmite pentru data de 23.03.2012, iar celelalte trei, în sumă de 19.133 RON, au fost întocmite pentru data de 03.04.2012 şi reprezintă drepturi salariale ale sportivelor UUUUUUU. - 11.000 RON, VVVVVVV. - 6.600 RON şi WWWWWWW. - 1.533 RON.

Din cuprinsul decontului justificativ al EE., respectiv poziţiile 1 şi 2 din tabelul 7, a rezultat că suma de 17.600 RON privind pe sportivele UUUUUUU. - 11.000 RON şi VVVVVVV.-6.600 RON, a mai fost decontată pe baza aceluiaşi stat de premiere, întocmit pentru data de 03.04.2012.

Pe această cale, suma de 17.600 RON a fost încasată de două ori, prima dată în baza adresei nr. x/12.03.2012 şi a doua oară pe baza adresei nr. x/30.03.2012.

Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa a mai încasat şi decontat direct de la Consiliul Judeţean Constanţa suma de 27.133 RON, în baza centralizatorului în sumă totală 1.881.197 RON, poziţia 33 - "prime, salarii pentru anul 2012 - 1.355.500 RON", prezentând drept documente justificative aceleaşi state de plată premiere care au fost întocmite pentru aceleaşi şase persoane, trei persoane în data de 23.03.2012 (8.000 RON), respectiv trei persoane pentru data de 03.04.2012 (19.133 RON), ceea ce confirmă faptul că suma de 27.133 RON a fost încasată şi decontată dublu de clubul sportiv, în timp ce suma de 17.600 RON a fost decontată de trei ori pe baza aceluiaşi stat de premiere din data de 03.04.2012, care a fost întocmit pentru sportivele UUUUUUU. şi VVVVVVV., aşa cum a rezultat din copia xerox a aceluiaşi stat de salarii.

Prin referatul nr. x/30.03.2012, Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa a solicitat EE. acordarea unui sprijin financiar în sumă de 42.700 RON necesar pentru a "recompensa efortul depus de sportive şi staff-ul tehnic" pentru câştigarea campionatului şi a cupei, precum şi clasarea pe locul 3 în CEV Cup, ediţia 2012.

Suma de 42.700 RON a fost încasată de la fundaţie pe baza a două ordine de plată, unul pentru suma de 30.000 RON, emis la data de 30.03.2012, iar celălalt pentru suma de 12.700 RON, emis la data de 10.04.2012.

Suma respectivă a fost justificată pe baza a şapte state de plată premiere emise sub antetul Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, în data de 03.04.2012, pentru plata către tot atâţia sportivi a veniturilor brute în sumă totală de 47.106 RON, pentru care a fost calculat şi reţinut la sursă un impozit pe venit în cotă de 16%, în sumă de 7.536 RON, suma netă solicitată la decontare şi plătită efectiv fiind de 39.570 RON, aşa cum rezultat din centralizatorul întocmit de EE., precum şi din documentele prezentate în copie xerox, constând în state de plată premiere pentru sportivele: UUUUUUU.-11.000 RON, VVVVVVV. - 6. 600 RON, XXXXXXX. - 4.380 RON, YYYYYYY. - 2.190 RON, ZZZZZZZ. - 2.640 RON, AAAAAAAA. - 6.160 RON, SSSSSSS. - 6.600 RON.

Aceeaşi sumă netă de 39.570 RON a fost solicitată la decontare şi plătită în mod direct Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa de către Consiliul Judeţean Constanţa în baza aceloraşi documente denumite state de plată premiere pentru sportivele: UUUUUUU. - 11.000 RON, VVVVVVV. - 6. 600 RON, XXXXXXX. - 4.380 RON, YYYYYYY. - 2.190 RON, ZZZZZZZ. - 2.640 RON, AAAAAAAA. - 6.160 RON, SSSSSSS. - 6.600 RON, prin documente anexate centralizatorului întocmit de Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, depus şi înregistrat la Consiliul Judeţean Constanţa în data de 03.06.2013 sub nr. x/03.06.2013, poziţia 33, "prime, salarii pentru anul 2012 - 1.355. 500 RON".

Prin urmare, suma de 39.570 RON a fost decontată şi plătită de două ori din fonduri publice de la bugetul Consiliului Judeţean Constanţa în favoarea Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, pe baza aceloraşi documente care au fost prezentate autorităţii finanţatoare, atât direct, cât şi indirect, prin intermediul EE..

Prin referatul fără număr din data de 01.05.2012, Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa a solicitat EE. acordarea unui sprijin financiar în sumă de 20.000 RON necesar pentru a plăti o parte din primele restante către antrenorul BBBBBBBB., fizioterapeutul CCCCCCCC. şi sportiva WWWWWWW., în vederea încheierii jocurilor din finala Cupei României la volei.

Suma de 20.000 RON a fost încasată de la fundaţie pe baza ordinului de plată nr. x în data de 02.05.2012 şi justificată prin trei state de plată emise sub antetul Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, la data de 04.05.2012, privind plata către numiţii BBBBBBBB., CCCCCCCC. şi WWWWWWW. a veniturilor brute în sumă totală de 26.190 RON, pentru care a fost calculat şi reţinut la sursă un impozit pe venit în cotă de 16%, în sumă de 4.190 RON, suma netă solicitată la decontare şi plătită efectiv fiind de 22.000 RON, aşa cum a rezultat din centralizatorul întocmit de EE., tabelul 8, poziţiile 1 - 3, precum şi din documentele constând în state de plată pentru: BBBBBBBB. (8.800 RON), CCCCCCCC. (8.800 RON) şi WWWWWWW. (4.400 RON), cu menţiunea că sumele solicitate la decontare se referă la restul de plată, iar documentele justificative, deşi au fost denumite "Stat de plată", şi nu "Stat de plată premiere", au fost completate în mod similar prin reţinerea la sursă doar a cotei de 16% reprezentând impozit pe venit, nicio altă obligaţie nefiind constituită, declarată şi plătită către bugetul asigurărilor sociale de stat.

Aceeaşi sumă netă de 22.000 RON a fost solicitată la decontare şi plătită în mod direct Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa de către Consiliul Judeţean Constanţa în baza aceloraşi documente denumite state de plată pentru: BBBBBBBB. (8.800 RON), CCCCCCCC. (8.800 RON) şi WWWWWWW. (4.400 RON), documente anexate centralizatorului întocmit de Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa depus şi înregistrat la Consiliul Judeţean Constanţa în data de 03.06.2013 sub nr. x/03.06.2013, poziţia 33.

Prin urmare, suma de 22.000 RON a fost decontată şi plătită de două ori, din fonduri publice de la bugetul Consiliului Judeţean Constanţa în favoarea Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, pe baza aceloraşi documente care au fost prezentate autorităţii finanţatoare, atât direct, cât şi indirect, prin intermediul EE..

Conform concluziilor raportului de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat în cauză, în anul 2012, Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, în calitate de persoană juridică fără scop patrimonial, reprezentată legal de preşedinte, inculpatul F., a încasat de la Consiliul Judeţean Constanţa, cu titlul de finanţare nerambursabilă pentru activităţi sportive suma totală de 2.116.996,70 RON, din care 236.996,70 RON în mod indirect, prin intermediul EE., şi 1.880.000 RON, în mod direct de la bugetul judeţului Constanţa.

Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa a justificat sumele încasate pe baza aceloraşi documente care au fost prezentate, atât EE., cât şi Consiliul Judeţean Constanţa.

Pe cale de consecinţă, cheltuielile decontate din fonduri publice au fost încasate de două sau chiar trei ori în baza aceloraşi documente justificative.

Mai mult, sportivii legitimaţi la Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa figurează ca beneficiari şi ai altor sume plătite direct de EE., tot pe baza unor state de plată premiere care, de această dată, au fost emise sub antetul fundaţiei, fără a se justifica, în condiţiile legii, modalitatea în care EE. ar fi avut dreptul de a efectua plăţi din fonduri publice cu titlul de premiere/indemnizaţie, în afara unor competiţii sportive autorizate la care să fi participat proprii săi sportivi, în baza unui contract încheiat în condiţiile legii.

Suma de 2.294.282,00 RON, încasată în anul 2012 de la Consiliul Judeţean Constanţa şi decontată cu explicaţia "colaboratori şi prime", a fost justificată de EE. pe baza unui centralizator al statelor de plată lunare din perioada ianuarie - noiembrie 2012.

Din verificarea modului de completare şi întocmire a statelor de plată, denumite "stat plată primă" sau "stat de plată", utilizate de EE. pentru decontarea de la buget a sumei de 2.294.282 RON, în anul 2012, cu explicaţia "colaboratori şi prime", a rezultat că toate formularele au fost emise cu ajutorul tehnicii de calcul, listate pe format de hârtie, sub antetul EE., fiind întocmite sub responsabilitatea contabilului DDDDDDDD. şi a directorului EEEEEEEE..

Toate formularele au fost întocmite individual pentru fiecare beneficiar de venit, sub forma unui tabel în cuprinsul căruia au fost evidenţiate următoarele rubrici: numărul curent, numele şi prenumele, CNP/Paşaport, venitul brut, venitul neimpozabil de 600 RON, venitul impozabil, impozitul pe venitul reţinut la sursă, restul de plată şi semnătura.

Niciunul dintre aceste formulare nu menţionează calitatea beneficiarului de venit, fie salariat sau colaborator, fie sportiv legitimat la vreun club sportiv, fie participant în cadrul unei delegaţii sportive la o competiţie sportivă organizată şi autorizată, în condiţiile legii.

În marea lor majoritate, formularele de state de plată nu menţionează data la care ar fi fost efectuată operaţiunea la care se referă, perioada pentru care ar fi fost datorată obligaţia faţă de salariat sau sportiv (luna calendaristică sau data competiţiei sportive), dar mai ales nu menţionează ziua în care au fost efectuate plăţile din casierie, în condiţiile în care plăţile au fost efectuate în numerar şi confirmate de primire printr-o semnătură indescifrabilă.

Sumele încasate de la Consiliul Judeţean Constanţa în scopul declarat al finanţării unor activităţi sportive au fost retrase în numerar, din contul bancar al fundaţiei cu explicaţia "salarii unităţi private" şi justificate pe baza unor centralizatoare lunare cuprinzând doar sumele nete (restul de plată) din statele de plată individuale.

Pentru veniturile plătite pe baza acestor state de plată nu au fost calculate, constituite, declarate, evidenţiate şi plătite obligaţiile de natura contribuţiilor sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de angajator şi asigurat.

În anumite situaţii, pentru aceeaşi persoană, în aceeaşi lună, au fost decontate şi plătite din fonduri bugetare prime pe baza a două sau mai multe state de plată primă, unele întocmite sub antetul EE., iar altele sub antetul Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa.

Astfel, FFFFFFFF., a cărei funcţie nu a putut fi stabilită, dar aflat în relaţii contractuale cu entitatea Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, a încasat în luna mai 2012 suma totală de 38.860 RON, din care suma de 13.860 RON pe baza unui stat de plată primă din 09.05.2012, întocmit sub responsabilitatea directorului EEEEEEEE., din cadrul Fundaţiei pentru

Promovarea Sportului Constănţean, conform căruia restul de plată a fost calculat ca diferenţă între venitul brut de 16.386 RON din care a fost scăzut venitul neimpozabil de 600 RON şi impozitul reţinut la sursă de 16% de 2.526 RON, iar suma de 25.000 RON, pe baza unui stat de plată din 04.05.2012, întocmit sub responsabilitatea directorului administrativ QQQQQQQ. din cadrul Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, conform căruia pentru venituri încasate de 25.000 RON, nu a fost evidenţiată, calculată şi plătită niciun fel de obligaţie fiscală, rubricile destinate venitului brut şi impozitului de 16% cu reţinere la sursă fiind necompletate.

Numitul GGGGGGGG., paşaport seria x, neidentificat conform statului, dar identificat pe baza documentelor existente la dosarul cauzei ca fiind conducătorul echipei tehnice a Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, a încasat cu titlul de primă de joc netă, în luna mai 2012, suma totală de 55.772 RON, din care suma de 22.400 RON pe baza unui stat de plată primă din 16.05.2012, întocmit sub responsabilitatea directorului EEEEEEEE., din cadrul EE., conform căruia restul de plată a fost calculat ca diferenţă între venitul brut de 26.552 RON, din care a fost scăzut impozitul reţinut la sursă de 16% de 4.152 RON, iar suma de 35.360 RON pe baza unui stat de plată din 04.05.2012, întocmit sub responsabilitatea directorului administrativ QQQQQQQ. din cadrul Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, conform căruia restul de plată a fost calculat ca diferenţă între venitul brut de 42.096 RON, din care a fost scăzut impozitul reţinut la sursă de 16% de 6.736 RON.

Numita AAAAAAAA., paşaport seria x, neidentificată conform statului, dar identificată pe baza documentelor existente la dosarul cauzei ca fiind sportivă legitimată în cadrul Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, a încasat cu titlul de primă de joc netă, în luna mai 2012, suma totală de 88.872 RON, din care suma de 55.500 RON pe baza unui stat de plată primă din 09.05.2012, întocmit sub responsabilitatea directorului EEEEEEEE., din cadrul EE., conform căruia restul de plată a fost calculat ca diferenţă între venitul brut de 65.957 RON, din care a fost scăzut venitul neimpozabil de 600 RON şi impozitul reţinut la sursă de 16% de 10.457 RON, iar suma de 33.372 RON, pe baza unui stat de plată din 04.05.2012, întocmit sub responsabilitatea directorului administrativ QQQQQQQ. din cadrul Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, conform căruia restul de plată a fost calculat ca diferenţă între venitul brut de 39.728 RON, din care a fost scăzut impozitul reţinut la sursă de 16% de 6.356 RON.

În cursul urmăririi penale au fost predate trei state de plată pe baza cărora a fost efectuată plata sumei nete de 20.660 RON cu titlul de primă de joc netă către numita UUUUUUU., din care două au fost emise sub antetul Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, iar unul sub antetul EE..

Niciunul dintre cele trei state de plată, denumite "stat de plată - primă" sau "stat de plată premiere", nu poartă data efectuării operaţiunii, ştampila şi semnătura vreunei persoane sub responsabilitatea căreia ar fi fost întocmite şi aprobate pentru înregistrarea în contabilitate în vederea decontării de la buget. În schimb, toate statele de plată individuale poartă semnătura pentru primirea drepturilor băneşti în sumă totală de 20.660 RON, fără a se menţiona, conform legii, data la care ar fi fost efectuată plata.

De asemenea, în cursul urmăririi penale au fost predate mai multe documente de plată (dispoziţii de plată externe şi ordine de plată) privind plata unor drepturi băneşti în sumă de 30.036 euro şi 121.135,20 RON, decurgând din anumite clauze contractuale care ar fi fost încheiate între beneficiarii veniturilor şi Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, fără ca aceste plăţi să fi fost justificate pe baza vreunui contract sau alt document din care să rezulte natura veniturilor plătite şi a obligaţiilor fiscale aferente datorate bugetului consolidat al statului.

Din cele expuse mai sus a rezultat că EE. a decontat din fonduri publice suma de 2.294.282,00 RON, în anul 2012, cu explicaţia "colaboratori şi prime", pe baza unor centralizatoare întocmite şi înaintate la dosarul cauzei, care cuprind doar sumele nete, care ar fi fost plătite, cu titlul de "primă" sau "indemnizaţie colaboratori", fără a justifica în condiţiile legii, faptul că finanţările acordate ar fi fost cheltuite în baza unui angajament legal încheiat, la rândul său, de către asociaţia non-profit cu beneficiarii reali, urmare a participării acestora la evenimente sportive organizate în baza unor programe întocmite de către ordonatorii principali de credite, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă.

Mai mult, beneficiarii înscrişi în cuprinsul "statelor de plată primă" sunt în principal sportivi şi tehnicieni legitimaţi la Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, structură sportivă care se afla în relaţii contractuale de muncă cu aceste persoane, ceea ce confirmă faptul că toate sumele plătite cu titlul de "recompense şi premii de orice fel" reprezintă, în fapt, venituri din salarii încasate ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă pentru care, în egală măsură, angajatul şi angajatorul aveau obligaţia de a calcula, declara şi plăti obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat, precum şi obligaţiile aferente datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, aşa cum a fost reglementată de Codul fiscal.

În anul 2012, Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa a încasat de la Consiliul Judeţean Constanţa suma totală de 1.880.000 RON, în baza H.C.J. nr. 23/06.05.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa (1.700.000 RON) şi H.C.J. nr. 250/20.10.2011 a Consiliului Judeţean Constanţa (800.000 RON), în scopul declarat al susţinerii clubului în vederea participării la competiţiile interne şi internaţionale.

În vederea justificării sumei de 1.880.000 RON, Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. a prezentat un decont justificativ cuprinzând activităţile sportive desfăşurate în anul 2012 şi care ar fi fost finanţate din fonduri publice, din care rezultă că suma de 1.355.500 RON a fost decontată cu titlul de "prime, salarii pentru anul 2012", suma de 39.632 RON a fost decontată cu titlul de "impozite prime, salarii şi asigurări sociale 2012", iar suma de 484.868 RON a fost decontată cu titlul de "cheltuieli cu organizarea competiţiilor sportive".

În scopul justificării sumelor încasate, Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. a prezentat autorităţii finanţatoare documente care nu conţin şi nu furnizează toate informaţiile prevăzute de lege din care să rezulte efectuarea în realitate a unor operaţiuni economice reale şi, pe cale de consecinţă, aceste documente nu au caracter justificativ în raport cu sumele primite de la bugetul Judeţului Constanţa.

De altfel, decontarea din fonduri publice a cheltuielilor în sumă totală de 2.294.282,00 RON, în anul 2012, către EE. cu titlul de "prime sportivi" şi "convenţii civile" nu a avut la bază un angajament legal încheiat (contract de muncă, contract civil, regulament intern, regulament al unei competiţii sportive, etc.) din care să rezulte natura veniturilor realizate de beneficiarii reali, fie venituri din salarii sau considerate asimilate salariilor care cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, fie venituri sub formă de premii în bani şi/sau în natură acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti prevăzuţi în legislaţia în materie, pentru rezultatele obţinute la competiţii sportive interne şi internaţionale, altele decât veniturile prevăzute la art. 42 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care se referă la veniturile neimpozabile specificate în mod clar în lege şi care se referă la premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice şi la premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale şi cele plătite de entitatea cu care aceştia au relaţii generatoare de venituri din salarii potrivit Cap. III al Titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Finanţările au fost efectuate doar la nivelul sumelor nete determinate ca diferenţa dintre venitul din premii şi impozitului aferent veniturilor din premii în cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu, sau chiar fără reţinerea vreunui impozit, fără a se proba, în condiţiile legii, participarea în realitate, în cadrul unor competiţii sportive oficiale locale sau naţionale a vreunui sportiv de performanţă care să fie legitimat la un club sportiv şi care să fi fost premiat în funcţie de valoarea performanţei, de importanţa şi amploarea competiţiei, de contribuţia personală şi în limita bugetului aprobat, cu premii în RON şi/sau în obiecte, până la valoarea sumelor prevăzute în normele legale.

Or, raportat la prevederile art. 41 din H.G. nr. 1447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportivă, conform cărora "pentru performanţele obţinute la competiţiile sportive care nu au fost autorizate în condiţiile legii, nu se acordă premii", a rezultat că decontarea sumei de 2.294.282,00 RON în anul 2012 din fonduri publice de către Consiliul Judeţean Constanţa, în favoarea EE., cu titlul de "prime sportivi" în afara unor competiţii sportive care să fi fost organizate şi autorizate în condiţiile legii, a fost complet nelegală.

În continuare, EE. a încasat în anul 2012, în mod nelegal, de la bugetul Judeţului Constanţa suma de 3.435.000 RON, fără a avea la bază documente justificative legal întocmite, sumă decontată cu explicaţia "colaboratori şi prime" şi care a reprezentat, în fapt, venituri încasate din fonduri publice fără plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat, precum şi a celorlalte obligaţii aferente datorate bugetului asigurărilor sociale de stat de către Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, ceea ce confirmă comportamentul fiscal disimulat al entităţilor implicate în întregul lanţ al cheltuirii banului public.

În mod similar, s-a constatat faptul că entitatea Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa a încasat, în anul 2012, în mod nelegal, de la bugetul Judeţului Constanţa suma de 1.880.000 RON, fără a avea la bază documente justificative legal întocmite, sumă decontată cu explicaţia "prime salarii pentru anul 2012", reprezentând în fapt, venituri încasate din fonduri publice fără plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat, precum şi a obligaţiilor aferente datorate bugetului asigurărilor sociale de stat.

Apoi, EE., în calitate de solicitant care nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată exigibile a impozitelor şi taxelor către stat, precum şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de stat, nu avea dreptul de a accesa niciun fel de finanţare nerambursabilă din fonduri publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general.

În acelaşi timp, Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de autoritate finanţatoare, nu a uzat de dreptul de a solicita beneficiarului său, EE., prezentarea de documente care să dovedească eligibilitatea, respectiv faptul că şi-a îndeplinit obligaţiile de plată exigibile a impozitelor şi taxelor către stat, precum şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de stat, în vederea accesării în anul 2012, a sumei de 3.435.000 RON cu titlul de finanţare nerambursabilă din fonduri publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general.

Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de autoritate finanţatoare, a efectuat în anul 2012, plăţi nelegale în sumă de 3.345.000 RON, cu titlul de finanţare nerambursabilă din fonduri publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general privind acţiuni sportive care ar fi fost organizate de EE., fără a avea la bază documente justificative legal întocmite.

De asemenea, Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de autoritate finanţatoare, a efectuat în anul 2012 plăţi nelegale în sumă de 1.880.000 RON, cu titlul de finanţare nerambursabilă din fonduri publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general privind acţiuni sportive care ar fi fost organizate de Clubul Sportiv QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, fără a avea la bază documente justificative legal întocmite.

Consiliul Judeţean Constanţa a decontat din fonduri publice, pentru AAAAAAAA., sportiv legitimat la echipa de volei feminin din cadrul Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ., o primă de joc/zi în sumă de 65.957 RON, prin intermediul EE., fără a justifica participarea în cadrul vreunei competiţii sportive a propriilor sportivi, în condiţiile legii.

În baza H.C.J. nr. 24/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa s-a aprobat alocarea sumei de 1.000.000 RON către Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa, în vederea susţinerii activităţii competiţionale în anul 2012 pentru echipa de volei masculin.

În mod similar, prin H.C.J. nr. 40/27.01.2011 a Consiliului Judeţean Constanţa s-a aprobat alocarea sumei de 900.000 RON către Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa, în vederea susţinerii activităţii competiţionale în anul 2012, din care suma de 770.000 RON a fost virată în contul bancar al clubului sportiv în anul 2011, diferenţa de 130.000 RON fiind virată în luna ianuarie 2012.

La dosarul cauzei a fost identificată adresa nr. x/06.01.2012, depusă şi înregistrată la Consiliul Judeţean Constanţa sub nr. x/06.01.2012 de către Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa, prin directorul executiv HHHHHHHH., prin care se solicită alocarea sumei restante de 230.000 RON, aprobată pentru anul 2011, precum şi finanţarea activităţii clubului de volei masculin pentru participarea în anul 2012 la competiţii naţionale, europene şi internaţionale, bugetul estimativ pentru anul 2012 fiind de 5.416.881 RON.

Alocarea, prin H.C.J. nr. 24/2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, a sumei de 1.000.000 RON de la bugetul judeţean către Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa s-a făcut în vederea susţinerii activităţii competiţionale a echipei de volei masculin în anul 2012 şi pentru acoperirea cheltuielilor necesare participării în Liga Campionilor 2012, după cum rezultă din referatul nr. x/14.02.2012, prin care s-a dispus alimentarea contului bancar al clubului sportiv cu suma de 50.000 RON cu explicaţia "pentru derularea în bune condiţii a parteneriatului şi a activităţii în anul 2012", referat întocmit şi aprobat sub responsabilitatea următoarelor persoane: F. - cabinet preşedinte Consiliul Judeţean Constanţa, HHHH. - director Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, D. - director Direcţia Generală Economico-Financiară din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, A. - Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa.

În aceeaşi zi, 06.02.2012, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 1.700.000 RON către Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa, în vederea susţinerii activităţii competiţionale a echipei de volei masculin în anul 2012, pentru acoperirea cheltuielilor necesare participării în Liga Campionilor 2012.

Prin solicitarea nr. 825/13.02.2012, depusă şi înregistrată de Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa la Consiliul Judeţean Constanţa sub nr. x/13.02.2012, clubul sportiv a solicitat finanţarea cu suma de 200.000 RON necesară organizării competiţiei sportive - returul jocului din faza sferturilor din IIIIIIII. dintre echipa JJJJJJJJ. şi KKKKKKKK., care urma să se desfăşoare la Tel Aviv - Israel, jocul tur fiind programat pentru ziua de 22.02.2012 la Constanţa.

Din suma de 200.000 RON solicitată de Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa în vederea participării la această competiţie sportivă, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 50.000 RON, în baza referatului nr. x/14.02.2012, menţionat mai sus.

În aceeaşi zi, în baza referatului nr. x/14.02.2012, întocmit de aceleaşi persoane care întocmiseră şi referatul nr. x/14.02.2012, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat virarea aceleiaşi sume de 50.000 RON către Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa, iar la dosarul cauzei nu a fost identificat niciun document care să justifice destinaţia sumelor alocate din fondurile publice.

Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa a solicitat alocarea unor sume din bugetul Consiliului Judeţean Constanţa în anul 2012, justificând cererea pe baza unui buget estimativ al cheltuielilor necesare pentru participarea echipei de volei masculin la competiţiile naţionale şi europene în sumă de 5.416.881 RON.

Urmare acestei solicitări, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat, în baza H.C.J. nr. 24/06.02.2012, alocarea sumei de 1.000.000 RON către Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa, în vederea susţinerii activităţii competiţionale, în anul 2012, pentru echipa de volei masculin.

Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa a încasat de la Consiliul Judeţean Constanţa, în anul 2012, prin contul bancar propriu deschis în RON la IIII. sub nr. x, pe baza a 14 ordine de plată emise în perioada 16.01.2012 - 19.12.2012, suma totală de 1.130.000 RON, scopul declarat fiind susţinerea activităţii competiţionale în anul 2012 pentru echipa de volei masculin.

Astfel cum a rezultat din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, în perioada 2013 - 2015 SC LLLLLLLL. SRL a emis către Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa facturi în valoare totală de 1.604.670 RON.

Finanţarea acţiunilor sportive s-a realizat fără respectarea normelor legale în vigoare, care stipulează în mod expres principiile şi regulile în care se pot asigura finanţări nerambursabile din fonduri publice. Astfel, între clubul sportiv şi autoritatea finanţatoare nu a fost încheiat niciun contract de finanţare nerambursabilă, cu respectarea prevederilor Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general sau ale Legii nr. 69/2000.

Conform datelor şi informaţiilor financiare prezentate şi centralizate în decontul financiar nr. x/28.01.2013, respectiv x/28.01.2013, întocmit sub responsabilitatea directorului executiv HHHHHHHH., a rezultat faptul că, în anul 2012, Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa a justificat decontarea din fondurile publice a sumei totale de 1.130.000 RON, prin prezentarea a 347 documente justificative în valoare totală de 1.142.624,41 RON.

Din cuprinsul acestui decont financiar privind decontarea cheltuielilor efectuate în anul 2012 din fondurile publice a sumei totale de 1.130.000 RON, au fost identificate documentele justificative pe baza cărora au fost justificate cheltuielile cu salariile şi primele acordate sportivilor legitimaţi la Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa, în sumă totală de 458.757 RON.

Din verificarea modului de completare şi întocmire a documentelor justificative menţionate mai sus, a rezultat că suma totală de 197.157 RON, solicitată la decontare cu titlul de salarii pentru personalul angajat cu contract de muncă, a fost justificată pe baza statelor de plată lunare din perioada ianuarie - decembrie 2012 şi a centralizatorului lunar al statelor de salarii din care rezultă restul de plată pentru salariaţii permanenţi - 110.480 RON, precum şi toate obligaţiile fiscale aferente bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat - 86.677 RON.

Suma totală de 180.000 RON, solicitată la decontare cu titlul de prime plătite antrenorilor, tehnicienilor şi sportivilor profesionişti - seniori, a fost justificată pe baza a 15 state de plată prime de joc plătite sportivilor participanţi în cadrul a tot atâtea competiţii sportive.

Suma totală de 81.600 RON, solicitată la decontare cu titlul de prime plătite antrenorilor, tehnicienilor şi sportivilor juniori şi cadeţi, a fost justificată pe baza a 16 state de plată prime de joc plătite sportivilor juniori şi cadeţi participanţi în cadrul a tot atâtea competiţii sportive.

Finanţarea acţiunilor sportive cu suma de 1.130.000 RON, în anul 2012, s-a realizat fără a avea la bază un contract de finanţare nerambursabilă care să fi fost încheiat între Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de autoritate finanţatoare şi Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa, în calitate de beneficiar, aşa cum a fost reglementat prin Legea nr. 350/2005 şi Legea nr. 69/2000.

Cu toate acestea, astfel cum a constatat specialistul din cadrul D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa a justificat sumele încasate pentru desfăşurarea acţiunilor sportive finanţate din fondurile publice de la Consiliul Judeţean Constanţa pe bază de documente legal întocmite, cu respectarea H.G. nr. 1447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă.

Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa a justificat cheltuielile cu salariile acordate sportivilor şi antrenorilor angajaţi cu contract individual de muncă pe baza de documente contabile întocmite şi înregistrate în contabilitate în conformitate cu prevederile legale, suma solicitată spre decontare fiind constituită, atât din restul de plată, cât şi din toate obligaţiile fiscale aferente.

Consiliul Judeţean Constanţa a decontat din fonduri publice pentru un sportiv legitimat la echipa de volei masculin din cadrul Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa, o primă de joc/zi în sumă de 600 RON, venit neimpozabil, pentru sportivii proprii participanţi la o competiţie sportivă, în condiţiile legii.

În anul 2012, Consiliul Judeţean Constanţa a decontat din fonduri publice pentru un sportiv legitimat la echipa de volei feminin din cadrul Clubului Sportiv QQQQQQQQQQQQ., o primă de joc/zi în sumă de 65.957 RON, iar pentru un sportiv legitimat la echipa de volei masculin din cadrul Clubul Sportiv AAAAAAAAAAAAA. Constanţa, o primă de joc/zi în sumă de 600 RON.

În baza H.C.J. nr. 22/06.02.2012, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 4.000.000 RON către Clubul Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa, în vederea susţinerii clubului în anul 2012, pentru echipa de handbal masculin.

Prin adresa nr. x/25.01.2012, depusă şi înregistrată la Consiliul Judeţean Constanţa sub nr. x/25.01.2012 de către Clubul Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa, prin directorul executiv MMMMMMMM., s-a solicitat sprijinirea activităţii clubului de handbal masculin pentru participarea în anul 2012, la competiţii naţionale şi europene.

Clubul Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa a încasat de la Consiliul Judeţean Constanţa în anul 2012, prin contul bancar propriu deschis în RON la IIII. sub nr. x, pe baza a 19 ordine de plată emise în perioada 06.02.2012 - 20.12.2012, suma totală de 3.750.000 RON, scopul declarat fiind cel al susţinerii activităţii clubului în anul 2012.

Plata sumei de 3.750.000 RON către Clubul Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa a fost dispusă prin emiterea a 19 ordonanţări de plată aprobate de ordonatorul principal de credite - A. şi a tot atâtor referate întocmite, vizate şi aprobate sub responsabilitatea numiţilor F. - cabinet preşedinte Consiliul Judeţean Constanţa, HHHH. - director Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, D. - director Direcţia General Economico-Financiară din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, A. - Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa.

Şi în acest caz, finanţarea acţiunilor sportive s-a realizat fără respectarea normelor legale în vigoare, care stipulează în mod expres principiile şi regulile în care se pot asigura finanţări nerambursabile din fonduri publice.

Astfel, între C.S. LLLLLLLLLLLL. Constanţa şi Consiliul Judeţean Constanţa nu a fost încheiat niciun contract de finanţare nerambursabilă, cu respectarea prevederilor Legii nr. 350/2005 şi ale Legii nr. 69/2000.

Conform datelor şi informaţiilor financiare, Clubul Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa a justificat decontarea din fondurile publice a sumei totale de 3.750.000 RON, încasată cu titlul de finanţare nerambursabilă de la bugetul Consiliului Judeţean Constanţa, în anul 2012, prin 12 deconturi - borderouri lunare ale actelor justificative, toate întocmite sub responsabilitatea directorului executiv MMMMMMMM., cu menţiunea că, niciunul dintre deconturi nu poartă data la care ar fi fost întocmit, depus şi înregistrat în vederea decontării sumelor.

Pe baza celor 12 deconturi de cheltuieli lunare în sumă totală de 3.750.530,85 RON, Clubul Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa a efectuat din fonduri publice, în anul 2012, cheltuieli cu indemnizaţiile de joc plătite conform contract, în cuantum de 2.227.252,00 RON, cheltuieli cu salarii, convenţii civile, chirii, cazare şi masă, utilităţi etc., în cuantum de 1.429.904,85 RON şi cheltuieli cu obligaţiile fiscale reţinute la sursă, datorate bugetului de stat şi bugetului asigurărilor de sănătate (impozit pe salarii şi contribuţia de sănătate asigurat), în cuantum de 93.374 RON.

Suma totală de 2.227.252 RON, solicitată la decontare cu titlul de indemnizaţii de joc plătite conform contractelor a fost justificată pe baza unor tabele privind indemnizaţiile de joc, exprimate în euro şi RON, precum şi a sumelor nete plătite exprimate în RON, detaliate pentru fiecare persoană identificată doar ca nume şi prenume, în perioada ianuarie - decembrie 2012, întocmite sub responsabilitatea directorului executiv MMMMMMMM. şi aprobate de inculpatul A., în calitate de preşedinte al Consiliului director al Clubul Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa, aşa cum acestea au fost prezentate unităţilor bancare în vederea efectuării viramentelor bancare şi alimentării card-urilor bancare.

Indemnizaţiile lunare plătite cu titlul de "sumă de plată contract joc" se referă la sume cuprinse între 500 şi 9.000 euro/persoană/lună, suma totală plătită de club în anul 2012 fiind de 3.145.562 RON, din care 70% din suma totală, reprezentând suma de 2.227.252 RON, a fost decontată din fonduri publice de la bugetul Consiliului Judeţean Constanţa.

Suma de 93.374,00 RON, solicitată la decontare cu titlul de obligaţii fiscale plătite bugetului, a fost justificată pe bază de chitanţe cu numerar eliberate de Trezoreria Municipiului Constanţa privind plata sumei de 81.866 RON, reprezentând impozit pe venit/salarii/convenţii datorat bugetului de stat, iar diferenţa de 11.508 RON reprezintă contribuţie asigurat, reţinută la sursă, datorată bugetului asigurărilor de sănătate.

Suma de 1.429.904,85 RON, solicitată la decontare cu titlul de cheltuieli cu salarii, convenţii civile, chirii, cazare şi masă, utilităţi etc., a fost justificată pe bază de documente de plată a sumelor nete plătite prin casierie cu titlul de salarii şi indemnizaţii, chirii persoane fizice, precum şi a facturilor privind achiziţiile de bunuri şi servicii diverse - chirii persoane juridice, servicii de cazare şi masă, utilităţi etc..

La dosarul cauzei au fost identificate mai multe contracte de închiriere apartamente încheiate între Clubul Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa şi diverse persoane juridice sau persoane fizice, pe baza cărora au fost decontate în anul 2012, din fonduri publice, cheltuieli cu chirii în sumă totală de 203.792 RON, din care suma de 44.380 RON a fost decontată în favoarea SC BBBBBBBBBBBBB. SRL Constanţa, iar suma de 159.412 RON a fost decontată în favoarea mai multor persoane fizice din municipiul Constanţa.

Suma de 44.380 RON a fost plătită în anul 2012 în favoarea SC BBBBBBBBBBBBB. SRL Constanţa pe baza a două contracte de închiriere, nr. x/23.06.2010 şi nr. y/01.12.2011, privind închirierea a două apartamente, ambele contracte fiind încheiate pentru o chirie lunară de 500 euro/lună, primul pentru o durată de 36 luni (01.07.2010 - 30.06.2013) la valoarea totală de 18.000 euro, celălalt pentru o durată de 19 luni (01.12.2011 - 30.06.2013) la valoarea totală de 9.500 euro, sub responsabilitatea preşedintelui Consiliului director, A., şi directorului executiv MMMMMMMM., persoane care au şi semnat contractele în numele Clubului Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa.

Din cuprinsul acestor contracte nu a rezultat locaţia precisă a apartamentelor închiriate (stradă, localitate), destinaţia exactă a spaţiilor închiriate şi beneficiarii reali ai spaţiilor închiriate a căror contravaloare a fost decontată din fonduri publice.

În anul 2012 au fost decontate şi plătite din fondurile publice ale bugetului Consiliului Judeţean Constanţa, cheltuieli cu serviciile de cazare şi masă în sumă de 113.032 RON către SC N. SRL Constanţa, pe baza mai multor facturi emise în anul 2011, pentru servicii prestate în perioada iulie - decembrie 2011 în favoarea Clubului Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa.

Decontarea din fonduri publice a cheltuielilor în sumă totală de 2.227.252 RON, în anul 2012, către Clubului Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa, cu titlul de indemnizaţii lunare/"sumă de plată contract joc", nu a avut la bază un angajament legal încheiat (contract de muncă, contract civil, regulament intern, regulament al unei competiţii sportive etc.) din care să rezulte natura veniturilor realizate de beneficiarii reali, fie venituri din salarii sau considerate asimilate salariilor sau indemnizaţiilor, care cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, fie venituri sub formă de premii în bani şi/sau în natură acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti prevăzuţi în legislaţia în materie, pentru rezultatele obţinute la competiţii sportive interne şi internaţionale, altele decât veniturile prevăzute la art. 42 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care se referă la veniturile neimpozabile specificate în mod clar în lege, şi care se referă la premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice, şi la premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi în cadrul competiţiilor desfăşurate în România şi veniturile plătite de entitatea cu care aceştia au relaţii generatoare de venituri din salarii potrivit Cap. III al Titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Finanţările au fost efectuate doar la nivelul sumelor nete, fără a se proba, în condiţiile legii, participarea în realitate, în cadrul unor competiţii sportive oficiale locale sau naţionale a vreunui sportiv de performanţă care să fie legitimat la clubul sportiv şi care să fi fost premiat în funcţie de valoarea performanţei, de importanţa şi amploarea competiţiei, de contribuţia personală şi în limita bugetului aprobat, cu premii în RON şi/sau în obiecte, până la valoarea sumelor prevăzute în normele legale.

Clubul Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa a încasat în anul 2012, în mod nelegal, de la bugetul Consiliului Judeţean Constanţa, suma de 3.750.000 RON, plăţile efectuate nefiind justificate pe bază de documente legal întocmite.

Finanţarea acţiunilor sportive cu suma de 3.750.000 RON, în anul 2012, s-a realizat fără a avea la bază un contract de finanţare nerambursabilă care să fi fost încheiat între Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de autoritate finanţatoare şi Clubul Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa, în calitate de beneficiar, conform Legii nr. 350/2005 şi Legii nr. 69/2000.

Clubul Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa nu a justificat în condiţiile legii faptul că finanţările încasate ar fi fost cheltuite în baza unui angajament legal încheiat, la rândul său, cu beneficiarii reali, urmare a participării acestora la evenimente sportive organizate în baza unor programe întocmite de către ordonatorii principali de credite, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă.

Astfel cum rezultă din interceptările efectuate în cauză, inculpatul A. exercita în fapt toate prerogativele conducerii C.S. LLLLLLLLLLLL. Constanţa.

La data de 14.02.2015, ora 10:33:39, inculpatul a purtat o discuţie cu un bărbat necunoscut pe nume NNNNNNNN. şi a convocat o şedinţă cu membrii echipei arătate, cu menţiunea că inculpatul A. a avut iniţiativa întâlnirii şi a fixat data, ora şi locul la care ea urma să aibă loc, solicitând ca la întrevedere să participe toţi sportivii, dar şi antrenorii. Din aceeaşi discuţie a rezultat că inculpatul A. şi-a anunţat interlocutorul că scopul şedinţei era nevoia de a comunica echipei faptul că le aprobase banii.

La aceeaşi dată, ora 10:37:38, inculpatul a discutat şi cu numitul MMMMMMMM., directorul executiv al C.S. LLLLLLLLLLLL. Constanţa, comunicându-i şi acestuia decizia sa de a convoca o şedinţă cu echipa şi staff-ul la Q.. În cadrul discuţiei, MMMMMMMM. i-a spus interlocutorului său că aflase de la NNNNNNNN. că inculpatul A. "dispusese să îi prelungească (contractul) lui OOOOOOOO.". Directorul executiv a mai arătat că şi el avusese aceeaşi idee, "fără să fi primit ordin de la cineva" în acest sens.

În continuare, la data de 14.02.2015, ora 13:51:52, inculpatul A. a purtat o discuţie cu un alt bărbat numit NNNNNNNN., căruia i-a comunicat că merge la Q., pentru că avea o întâlnire cu C.S. LLLLLLLLLLLL. Constanţa.

În baza H.C.J. nr. 182/07.05.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa s-a aprobat alocarea sumei de 300.000 RON către PPPPPPPP., pentru susţinerea şi sprijinirea activităţii competiţionale în anul 2012, pentru pregătirea şi formarea tinerilor jucători de fotbal.

PPPPPPPP. a încasat de la Consiliul Judeţean Constanţa, în anul 2012, prin contul bancar propriu deschis în RON la QQQQQQQQ. sub nr. x, pe baza a şase ordine de plată emise în perioada 21.05.2012 - 19.12.2012, suma totală de 170.000 RON, scopul declarat fiind cel al susţinerii activităţii competiţionale în anul 2012.

Plata sumei de 170.000 RON, în anul 2012, către PPPPPPPP. a fost dispusă prin emiterea a şase ordonanţări de plată aprobate de ordonatorul principal de credite, A., şi a tot atâtor referate întocmite, vizate şi aprobate sub responsabilitatea numiţilor F. - cabinet preşedinte Consiliul Judeţean Constanţa, HHHH. - director Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, D. - director Direcţia General Economico-Financiară din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, A. - Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa.

În scopul justificării modului în care au fost utilizate fondurile bugetare în sumă de 170.000 RON, PPPPPPPP., reprezentată legal prin preşedintele RRRRRRRR., a prezentat autorităţii finanţatoare mai multe documente justificative constând, în principal, în state de salarii pentru întreg personalul angajat cu contract individual de muncă, facturi fiscale privind închirierea stadionului de fotbal, ordine de plată privind achitarea obligaţiilor fiscale restante aferente salariilor poprite, ordine de deplasare la diverse competiţii, chitanţe şi dispoziţii de plată numerar prin casierie etc., documente care au fost întocmite şi înregistrate în contabilitatea asociaţiei în perioada ianuarie - decembrie 2012.

Raportat la reglementările legale în vigoare, PPPPPPPP. a încasat, în anul 2012, în mod nelegal, de la bugetul Consiliului Judeţean Constanţa suma de 170.000 RON, fără a avea la bază documente justificative legal întocmite.

PPPPPPPP. nu a justificat, în condiţiile legii, faptul că finanţările încasate ar fi fost cheltuite în baza unui angajament legal încheiat de către asociaţia non-profit cu beneficiarii reali, urmare a participării acestora la evenimente sportive organizate în baza unor programele întocmite de către ordonatorii principali de credite, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă.

Finanţarea acţiunilor sportive cu suma de 170.000 RON, în anul 2012, s-a realizat fără a avea la bază un contract de finanţare nerambursabilă care să fi fost încheiat între Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de autoritate finanţatoare şi PPPPPPPP., în calitate de beneficiar, conform Legii nr. 350/2005 şi Legii nr. 69/2000.

În baza H.C.J. nr. 27/06.02.2012, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 1.000.000 RON către Clubul Sportiv WWWWWWWWWWWW., pentru susţinerea şi sprijinirea activităţii competiţionale a echipei de handbal feminin, în anul 2012.

În mod similar, prin H.C.J. nr. 216/28.07.2011, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 500.000 RON către Clubul Sportiv WWWWWWWWWWWW., pentru susţinerea şi sprijinirea activităţii competiţionale a echipei de handbal feminin în anul 2011, din care suma de 410.000 RON a fost virată în anul 2011, diferenţa de 90.000 RON fiind virată în luna ianuarie 2012.

De asemenea, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat, prin H.C.J. nr. 261/17.08.2012, alocarea sumei de 600.000 RON către Clubul Sportiv WWWWWWWWWWWW., pentru susţinerea şi sprijinirea activităţii competiţionale a echipei de handbal feminin în anul 2012 în baza Protocolului de Colaborare aprobat prin H.C.J. nr. 166/07.05.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa, cu menţiunea că, în baza acestei hotărâri nu a fost alocată nicio sumă de bani în anul 2012.

În anul 2012 Clubul Sportiv WWWWWWWWWWWW. a încasat de la Consiliul Judeţean Constanţa, prin contul bancar propriu deschis în RON la SSSSSSSS. SA, Sucursala Constanţa, sub nr. x, pe baza a 15 ordine de plată emise în perioada 18.01.2012 - 19.12.2012, suma totală de 790.000 RON, scopul declarat fiind susţinerea activităţii competiţionale a echipei de handbal feminin.

Plata sumei de 790.000 RON, în anul 2012, către Clubul Sportiv WWWWWWWWWWWW. a fost dispusă prin emiterea a 15 ordonanţări de plată aprobate de ordonatorul principal de credite, A., şi a tot atâtor referate întocmite, vizate şi aprobate sub responsabilitatea numiţilor F. - cabinet preşedinte Consiliul Judeţean Constanţa, HHHH. - director Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, D. - director Direcţia General Economico-Financiară din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, A. - Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa.

În scopul justificării modului în care au fost utilizate fondurile bugetare în sumă de 790.000 RON, Clubul Sportiv WWWWWWWWWWWW., reprezentată legal prin directorul executiv TTTTTTTT., a prezentat autorităţii finanţatoare mai multe documente justificative centralizate în cuprinsul a nouă deconturi lunare.

Documentele justificative cuprinse în cele nouă deconturi se referă în principal la state de salarii pentru întreg personalul angajat cu contract individual de muncă, state de plată premiere joc, precum şi ordine de plată privind achitarea obligaţiilor fiscale restante aferente salariilor pentru sumele poprite în bancă, documente care au fost întocmite şi înregistrate în contabilitatea clubului în perioada ianuarie - decembrie 2012.

Sumele care au fost solicitate şi aprobate spre decontare din fondurile publice reprezintă doar sumele nete cuprinse în state de plată individuale, denumite "state de plată salarii" sau "stat de premiere joc", sumele fiind decontate fără plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat, precum şi a obligaţiilor aferente datorate bugetului asigurărilor sociale de stat de către solicitant.

Mai mult, din analiza corelativă a datelor şi informaţiilor financiare cuprinse în documentele justificative menţionate mai sus, a rezultat că aceste documente nu conţin şi nu furnizează toate informaţiile prevăzute de lege din care să rezulte efectuarea în realitate a unor operaţiuni economice sub responsabilitatea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat pentru care ar fi fost înregistrate în contabilitate.

Pe baza acestor documente, care nu menţionează nici măcar data efectuării operaţiunii, respectiv perioada la care se referă operaţiunea, data la care a fost efectuată plata în numerar, precum şi data înregistrării lor în contabilitate, au fost solicitate şi decontate din fonduri publice cheltuieli în sumă totală de 790.000 RON, unele sume fiind plătite de două ori, pe baza unuia şi aceluiaşi document.

Astfel, în decontul întocmit pentru luna ianuarie 2012, a fost solicitată spre decontare suma de 27.215 RON cu explicaţia "premiere de joc meci câştigat cu CSM Craiova", prezentând drept documente justificative 17 state de plată premiere din data de 14.01.2012.

În decontul întocmit pentru luna martie 2012, a fost solicitată spre decontare suma de 8.900 RON cu explicaţia "premiere de joc meci câştigat cu CSM Craiova din data de 14.01.2012", prezentând drept documente justificative opt state de plată premiere din data de 14.01.2012, suma de 8.900 RON fiind solicitată la decontare de două ori, pe baza aceloraşi documente cuprinse şi în decontul lunii ianuarie 2012.

În decontul întocmit pentru luna aprilie 2012, a fost solicitată spre decontare suma netă de 4.350 RON, pe baza unui "stat de premiere joc cu CSM Bacău din data de 18.02.2012 - tranşa I", întocmit pentru sportiva UUUUUUUU., identificată cu paşaport x, care ar fi fost calculată ca diferenţă dintre venituri brut de 4.464 RON, venitul neimpozabil de 600 RON şi impozitul aferent veniturilor din premii în cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat, în sumă de 714 RON, atât impozitul pe venit, cât şi restul de plată fiind calculate eronat.

În decontul întocmit pentru lunile mai şi iunie 2012 a fost solicitată spre decontare aceeaşi sumă netă, de 4.350 RON, pe baza unui "stat de premiere joc cu CSM Bacău din data de 18.02.2012 - tranşa II", întocmit pentru aceeaşi sportivă, UUUUUUUU., identificată de această dată cu CNP: x, care conţine doar rubrica pentru venitul net de 4.350 RON, ambele documente fiind întocmite sub responsabilitatea directorului executiv TTTTTTTT. şi poartă o semnătură indescifrabilă pentru primirea drepturilor băneşti la rubrica aferentă semnăturii.

În decontul întocmit pentru luna noiembrie 2012, a fost solicitată spre decontare suma netă de 500 RON, pe baza unui "stat de plată pe luna februarie 2012", listat din programul informatic fără a se menţiona data listării, întocmit pentru consilierul VVVVVVVV., calculată ca diferenţă dintre veniturile brute de 595 RON şi impozitul aferent veniturilor din convenţii în cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat, în sumă de 95 RON.

În decontul întocmit pentru luna octombrie 2012 a fost solicitată spre decontare aceeaşi suma netă, de 500 RON, pe baza unui "stat de plată pe luna februarie 2012", listat din programul informatic, fără a se menţiona data listării, întocmit pentru consilierul VVVVVVVV., calculată ca diferenţă dintre veniturile brute de 595 RON şi impozitului aferent veniturilor din convenţii în cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat, în sumă de 95 RON.

Ambele documente au fost întocmite sub responsabilitatea directorului executiv TTTTTTTT. şi poartă două semnături indescifrabile diferite, pentru primirea drepturilor băneşti la rubrica aferentă semnăturii, în condiţiile în care statul de plată se referă la aceeaşi persoană, VVVVVVVV., şi aceeaşi perioadă, luna februarie 2012.

Prin urmare, în scopul justificării sumelor încasate, Clubul Sportiv WWWWWWWWWWWW. a prezentat autorităţii finanţatoare documente care nu conţin şi nu furnizează toate informaţiile prevăzute de lege din care să rezulte efectuarea în realitatea a unor operaţiuni economice reale, motiv pentru care aceste documente nu au caracter justificativ în raport cu sumele primite de la bugetul Judeţului Constanţa.

Şi în acest caz, finanţarea acţiunilor sportive cu suma de 790.000 RON, în anul 2012, s-a realizat fără a avea la bază un contract de finanţare nerambursabilă care să fi fost încheiat între Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de autoritate finanţatoare şi Clubul Sportiv WWWWWWWWWWWW., în calitate de beneficiar, conform prevederilor Legii nr. 350/2005 şi ale Legii nr. 69/2000, iar plăţile efectuate de club nu au fost justificate pe bază de documente legal întocmite.

Clubul Sportiv WWWWWWWWWWWW. nu a justificat în condiţiile legii, faptul că finanţările încasate ar fi fost cheltuite în baza unui angajament legal încheiat, la rândul său, de către asociaţia non-profit cu beneficiarii reali, urmare a participării acestora la evenimente sportive organizate în baza unor programe întocmite de către ordonatorii principali de credite, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă.

Suma de 790.000 RON a fost plătită în anul 2012, în mai multe tranşe, fiecare tranşă fiind plătită de la bugetul Consiliului Judeţean Constanţa pe baza unui referat, aprobat de ordonatorul principal de credite, inculpatul A., iar plăţile efectuate din fonduri publice nu au fost justificate pe bază de documente legal întocmite.

Suma arătată a fost achitată integral în avans, cu încălcarea prevederilor art. 53 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 1447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportivă, ale art. 6 alin. (1) şi (2) şi ale art. 10 din H.G. nr. 264/2003 privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice.

În baza H.C.J. nr. 25/06.02.2012, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 2.000.000 RON către Clubul Sportiv MMMMMMMMMMMM. Constanţa, pentru susţinerea clubului în anul competiţional 2012.

În mod similar, prin H.C.J. nr. 41/27.01.2011, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 1.200.000 RON către Clubul Sportiv MMMMMMMMMMMM. Constanţa pentru susţinerea clubului în anul competiţional 2011, din care suma de 1.050.000 RON a fost virată în anul 2011, diferenţa de 150.000 RON fiind virată în luna ianuarie 2012.

Prin adresa nr. x/11.01.2012, depusă şi înregistrată la Consiliul Judeţean Constanţa sub nr. x/11.01.2012 de către Clubul Sportiv MMMMMMMMMMMM. Constanţa, s-a solicitat sprijinirea activităţii clubului cu suma de 2.000.000 RON, pentru pregătirea şi participarea echipei de rugby la competiţiile naţionale, precum şi a susţinerii în continuare a bazei sportive, Complexul Sportiv din str. x, pe care o deţinea în administrare pentru o perioadă de 49 ani, în baza H.G. nr. 1155/17.10.2002.

În anul 2012, Clubul Sportiv MMMMMMMMMMMM. Constanţa a încasat de la Consiliul Judeţean Constanţa, prin contul bancar propriu deschis în RON la IIII. sub nr. x, pe baza a 17 ordine de plată emise în perioada 18.01.2012 - 19.12.2012, suma totală de 1.270.000 RON, scopul declarat fiind susţinerea activităţii competiţionale a echipei de rugby în anul 2012 şi susţinerea în continuare a bazei sportive aflată în administrare pe o durată de 49 ani.

Plata sumei de 1.270.000 a fost dispusă prin emiterea a 17 ordonanţări de plată aprobate de ordonatorul principal de credite, inculpatul A., şi a tot atâtor referate întocmite, vizate şi aprobate sub responsabilitatea numiţilor F. - cabinet preşedinte Consiliul Judeţean Constanţa, HHHH. - director Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, D. - director Direcţia General Economico-Financiară din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, A. - Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa.

În scopul justificării modului în care au fost utilizate fondurile bugetare în sumă de 1.270.000 RON, clubul sportiv MMMMMMMMMMMM. Constanţa a prezentat autorităţii finanţatoare mai multe documente justificative centralizate în cuprinsul a 12 deconturi lunare.

Documentele justificative cuprinse în cele 12 deconturi se referă în principal la state de salarii pentru personalul angajat cu contract individual de muncă sau convenţii civile, state de plată premiere joc, precum şi ordine de plată privind achitarea unor servicii de contabilitate şi consultanţă contabilă sau servicii turistice (cazare, masă, transport cu avionul) din perioada curentă şi din perioada anilor 2008 - 2009, sumele restante fiind plătite urmare a unor sentinţe judecătoreşti puse în aplicare prin executori.

Sumele care au fost solicitate şi aprobate spre decontare din fondurile publice cu titlul de salarii sau prime de joc reprezintă doar sumele nete cuprinse în state de plată individuale, denumite "state de plată salarii" sau "stat de plată premiere de joc", sume care au fost decontate pe baza tabelelor lunare cuprinzând restul de plată pentru fiecare persoană.

Din interceptările convorbirilor telefonice purtate de către inculpatul A. a rezultat că acesta din urmă a fost profund nemulţumit de atitudinea jucătorilor echipei, care au îndrăznit să protesteze în faţa Consiliului Judeţean Constanţa.

La data de 17.02.2015, ora 12:12:30, inculpatul A. a purtat o convorbire cu WWWWWWWW., căruia i-a reproşat lipsa de fermitate şi bărbăţie a jucătorilor MMMMMMMMMMMM. Constanţa, care au protestat şi au cerut alocaţiile de hrană strigând "mi-e foame" în faţa Consiliului Judeţean Constanţa.

La data de 17.02.2015, ora 14:07:20, martorul WWWWWWWW. îi transmite inculpatului A., referindu-se la dorinţa unui oficial al Federaţiei Române de Rugby de a se întâlni cu el, un SMS cu textul: "M-a sunat şi pe mine!! Eu am confirmat că mă văd cu el fără a preciza nimic de programul d-voastră!! Am vb la telefon despre nevoia de iniţiativă din partea federaţiilor în ceea ce priveşte legislaţia finanţării sportului!! Asta e tot!! Dacă decideţi să îl primiţi să nu e decizia d-voastră!! În ceea ce priveşte XXXXXXXX. eu am comunicat ceea ce am stabilit aseară cu d-voastră!! Cine nu are răbdare primeşte dezlegare şi este liber să plece!!".

Din cuprinsul acestui mesaj a rezultat că între martor şi inculpat existase o discuţie în cadrul căreia acesta din urmă dispusese ca acei sportivi care nu sunt de acord să aştepte banii care ar fi trebuit viraţi de inculpat, erau liberi să plece.

Această idee, în sensul că inculpatul A. avea un veritabil drept de dispoziţie asupra Rugby Club Farul şi asupra sorţii sportivilor, deşi nu îndeplinea oficial nicio funcţie în cadrul entităţii, reiese şi din convorbirea telefonică purtată la data de 17.02.2015, ora 15:43:11 cu martorul WWWWWWWW..

În cadrul acestei discuţii, inculpatul dă dispoziţie martorului WWWWWWWW. ca acei sportivi care au protestat să părăsească clubul, idee reluată şi întărită de mai multe ori de către interlocutorul său.

Interesant este că în cadrul acestei discuţii, martorul WWWWWWWW. a afirmat că sincopele în finanţarea clubului se datorau tocmai încăpăţânării fostei conduceri de a respecta prevederile obligatorii ale Legii nr. 350/2005:

"WWWWWWWW.: Păi şefu, revoltaţii ăştia, eu am vorbit şi cu antrenorii, am vorbit şi cu conducătorii echipei, cu managerul general şi cu tot. Ei erau la antrenament şi ăştia s-au apucat că, de fapt sunt 10 dintre ei care ar vrea să plece, să le dea drumul. Şi am zis "Daţi-le mă drumul, YYYYYYYY.!" managerul de-acolo "daţi-le drumul dacă nu vor să mai stea!". "Nu, că ei de la 1 martie vor să plece!" "Să plece acum dacă vin să facă discuţii! Cum au aşteptat toate cluburile trebuie să aştepte şi ei! Mai mult decât atâta, fostul vostru preşedinte sau cine vă păstorea a vrut pe 350, a tras toate astea, că dacă mergeam pe altă lege aveaţi banii în cont! Dacă mergem pe 350 să aştepte să facem procedurile!"

A.: Da. ".

Conform datelor şi informaţiilor financiare cuprinse în cele 12 deconturi de cheltuieli lunare, în sumă totală de 1.287.349,98 RON, clubul sportiv MMMMMMMMMMMM. Constanţa a efectuat şi decontat din fonduri publice, în anul 2012, următoarele tipuri de cheltuieli: salarii şi prime joc - 263.527 RON, obligaţii fiscale buget de stat - 11.300 RON, cheltuieli cu indemnizaţia de alimentaţie la efort pentru juniori - 13.000 RON, cheltuieli cu serviciile contabile prestate de SC ZZZZZZZZ. SRL - 108.677 RON, cheltuieli cu servicii masă şi cazare SC N. SRL - 59.000 RON, cheltuieli cu bilete avion prin SC AAAAAAAAA. SRL - 153.047,81 RON, alte cheltuieli cu serviciile diverse din perioada curentă şi din anii precedenţi, executate silit - 678.843,17 RON.

Din verificarea modului de completare şi întocmire a documentelor prezentate autorităţii finanţatoare în scopul justificării sumelor încasate integral, în avans, din fondurile publice, s-a constatat faptul că aceste documente nu conţin şi nu furnizează toate informaţiilor prevăzute de lege din care să rezulte efectuarea în realitate a unor operaţiuni economice sub responsabilitatea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat pentru care a fi înregistrate în contabilitate.

Astfel, cheltuielile cu serviciile nu au fost justificate pe bază de contracte încheiate în urma derulării unei proceduri de achiziţie publică, facturile fiscale nu au fost însoţite de devize, rapoarte de lucru sau alte materiale corespunzătoare care să probeze necesitatea, oportunitate şi efectuarea în realitate a serviciilor facturate în favoarea beneficiarului finanţării.

Conform datelor prezentate mai sus, a rezultat faptul că beneficiarul fondurilor publice solicitate în vederea pregătirii sportivilor şi atragerii tinerelor talente în rugby-ul românesc a plătit, în întregul an 2012, pentru asigurarea alimentaţiei la efort a juniorilor, suma totală de 13.000 RON pentru un număr de 53 sportivi, respectiv sume cuprinse între 150 şi 300 RON.

În schimb, acelaşi beneficiar a decontat din fonduri publice, în anul 2012, cheltuieli cu serviciile contabile în sumă de 108.677 RON, către aceeaşi persoană, respectiv BBBBBBBBB., în calitate de asociat şi administrator al SC ZZZZZZZZ. SRL.

Conform documentelor existente la dosarul cauzei, aceeaşi persoană a încasat de la Clubul Sportiv MMMMMMMMMMMM. Constanţa, în calitate de cenzor, şi o indemnizaţie brută lunară de 1.083 RON, reprezentând o sumă totală de 12.996 RON, aferentă anului 2012.

Mai mult, Clubul Sportiv MMMMMMMMMMMM. Constanţa a decontat din fonduri publice, în anul 2012, cheltuieli cu serviciile contabile în sumă de 108.677 RON, în condiţiile în care avea angajat cu contract individual de muncă un contabil pentru care a solicitat decontarea din fondurile publice a sumei de 24.024 RON, reprezentând un salariu brut lunar de 2.850 RON şi un venit net de 2.002 RON/lună.

În anul 2012 au fost decontate şi plătite din fonduri publice ale bugetului local al Consiliului Judeţean Constanţa, cheltuieli cu serviciile de cazare şi masă în sumă de 59.000 RON în favoarea SC N. SRL Constanţa, pe baza a trei facturi fiscale emise pentru servicii care ar fi fost prestate în perioada 2011 - 2012, în favoarea Clubului Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa.

Prin urmare, Clubul Sportiv MMMMMMMMMMMM. Constanţa a încasat, în anul 2012, în mod nelegal, de la bugetul Consiliului Judeţean Constanţa suma de 1.270.000 RON, iar plăţile efectuate nu au fost justificate pe baza unor documente legal întocmite.

Finanţarea acţiunilor sportive cu suma de 1.270.000 RON, în anul 2012, s-a realizat fără a avea la bază un contract de finanţare nerambursabilă care să fi fost încheiat între Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de autoritate finanţatoare şi Clubul Sportiv MMMMMMMMMMMM. Constanţa, în calitate de beneficiar, conform Legii nr. 350/2005 şi Legii nr. 69/2000.

Clubul Sportiv MMMMMMMMMMMM. Constanţa nu a justificat, în condiţiile legii, faptul că finanţările încasate ar fi fost cheltuite în baza unor angajamente legal încheiate de către asociaţia non-profit cu beneficiarii reali, urmare a participării acestora la evenimente sportive organizate în baza unor programele întocmite de către ordonatorii principali de credite, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă.

Suma de 1.270.000 RON a fost plătită în anul 2012 în mai multe tranşe, în întregime în avans, fiecare tranşă fiind plătită de la bugetul Consiliului Judeţean Constanţa pe baza unor simple referate, aprobate de ordonatorul principal de credite, inculpatul A.

În baza H.C.J. nr. 26/06.02.2012, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 600.000 RON către Clubul Sportiv CCCCCCCCCCCCC. Constanţa, pentru susţinerea clubului în anul competiţional 2012, din care au fost efectuate plăţi în sumă de 580.000 RON.

În mod similar, prin H.C.J. Constanţa nr. 252/20.01.2011, Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat alocarea sumei de 450.000 RON către Clubul Sportiv CCCCCCCCCCCCC. Constanţa, pentru susţinerea clubului în anul competiţional 2011, din care suma de 100.000 RON a fost virată în anul 2011, suma de 150.000 RON fiind virată în lunile ianuarie - februarie 2012, iar suma de 200.000 RON nu a fost virată până la data de 27.01.2014, data justificării sumelor încasate.

Prin adresa nr. x/25.01.2012 depusă şi înregistrată la Consiliul Judeţean Constanţa sub nr. x/25.01.2012 de către Clubul Sportiv CCCCCCCCCCCCC. Constanţa, s-a solicitat finanţarea activităţii clubului în baza unui buget de cheltuieli de 927.000 RON aferent anului 2012, din care cheltuieli lunare de 83.000 RON.

În anul 2012, Clubul Sportiv CCCCCCCCCCCCC. Constanţa a încasat de la Consiliul Judeţean Constanţa, prin contul bancar propriu deschis în RON la OOOO. SA sub nr. x, pe baza a 14 ordine de plată emise în perioada 11.01.2012 - 19.12.2012, suma totală de 730.000 RON, scopul declarat fiind finanţarea activităţii clubului în anul 2012.

Plata sumei de 730.000 RON, în anul 2012, către Clubul Sportiv CCCCCCCCCCCCC. Constanţa a fost dispusă prin emiterea a 14 ordonanţări de plată aprobate de ordonatorul principal de credite, inculpatul A., şi a tot atâtor referate întocmite, vizate şi aprobate sub responsabilitatea numiţilor F. - cabinet preşedinte Consiliul Judeţean Constanţa, HHHH. - director Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, D. - director Direcţia General Economico-Financiară din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, A. - Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa.

În scopul justificării modului în care au fost utilizate fondurile bugetare în sumă de 730.000 RON, Clubul Sportiv CCCCCCCCCCCCC. Constanţa a prezentat autorităţii finanţatoare mai multe documente justificative care reprezintă, de fapt, toate documentele pe baza cărora ar fi fost înregistrate în contabilitate cheltuielile clubului în anul 2012, în sumă totală de 815.455,91 RON.

De altfel, Clubul Sportiv CCCCCCCCCCCCC. Constanţa a justificat decontarea sumelor primite de la Consiliul Judeţean Constanţa pe baza jurnalului auxiliar al tuturor conturilor de cheltuieli, listat din programul de contabilitate, jurnal care însumează cheltuieli totale de 815.455 RON, aşa cum acestea au fost raportate pe baza situaţiilor financiare anuale aferente anului 2012, depuse şi publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

La data de 10.01.2012, Clubul Sportiv CCCCCCCCCCCCC. Constanţa figura cu obligaţii fiscale neachitate la bugetul consolidat al statului în sumă de 14.527 RON.

De asemenea, la dosarul cauzei a fost identificată şi notificarea nr. x/16.05.2012 şi fişa sintetică totală editată la data de 16.05.2012 de Administraţia Finanţelor Publice Constanţa, conform cărora Clubul Sportiv CCCCCCCCCCCCC. Constanţa figura în evidenţele fiscale ca fiind contribuabil inactiv de la data de 11.06.2009.

Finanţarea acţiunilor sportive cu suma de 730.000 RON, în anul 2012, s-a realizat fără a avea la bază un contract de finanţare nerambursabilă care să fi fost încheiat între Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de autoritatea finanţatoare şi Clubul Sportiv CCCCCCCCCCCCC. Constanţa, în calitate de beneficiar, conform prevederilor Legii nr. 350/2005 şi Legii nr. 69/2000.

Clubul Sportiv CCCCCCCCCCCCC. Constanţa nu a justificat, în condiţiile legii, faptul că finanţările încasate ar fi fost cheltuite în baza unui angajament legal încheiat de către asociaţia non-profit cu beneficiarii reali, urmare a participării acestora la evenimente sportive organizate în baza unor programele întocmite de către ordonatorii principali de credite, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă.

Aşa cum s-a prezentat mai sus, suma de 730.000 RON a fost plătită în anul 2012, în mai multe tranşe, fiecare tranşă fiind plătită de la bugetul Consiliului Judeţean Constanţa pe baza unui referat, aprobat de ordonatorul principal de credite, inculpatul A., plăţile efectuate din fonduri publice nu au fost justificate pe bază de documente legal întocmite.

Suma de 730.000 RON a fost plătită în anul 2012 integral de la bugetul Consiliului Judeţean Constanţa, în avans, cu încălcarea prevederilor art. 53 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 1447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportivă şi prevederilor art. 6 alin. (1) şi (2) şi art. 10 din H.G. nr. 264/2003 privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice.

De asemenea, tranşele respective au fost virate în contul Clubului Sportiv CCCCCCCCCCCCC. Constanţa cu încălcarea flagrantă a prevederilor art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fondurile publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general, care exclud de la primirea de finanţări nerambursabile din fonduri publice, organizaţiile non-profit care înregistrează datorii la bugetul de stat.

În concluzie, plăţile în cuantum de 13.305.000 RON efectuate în anul 2012 de la bugetul Judeţului Constanţa, către mai multe entităţi non-profit pentru finanţarea unor activităţi sportive, au avut un profund caracter nelegal.

Principala cauză de nelegalitate a acestor transferuri de sume de la bugetul judeţului a reprezentat-o neîncheierea, în condiţiile Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fondurile publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general, a unor contracte de finanţare obligatorii în cazul finanţărilor din fonduri publice a activităţilor non-profit, cu consecinţa efectuării unor plăţi în afara cadrului legal, lăsate exclusiv la aprecierea inculpatului A. şi a celorlalte persoane din anturajul său.

În mod evident, şi în cazul finanţării activităţilor sportive sunt deopotrivă valabile argumentele expuse în cuprinsul Sentinţei civile nr. 3799/CA din 20.09.2013 a Tribunalului Constanţa, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 201/CA din 19.02.2014 a Curţii de Apel Constanţa.

Conform art. 69 din Legea nr. 69/2000, structurile sportive fără scop patrimonial şi Comitetul Olimpic Român pot beneficia, în condiţiile acestei legi, de sume de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru finanţarea de programe sportive.

Potrivit art. 69 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ, aceste sume se asigură pe bază de contracte încheiate între structurile sportive respective şi organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz, care trebuie să cuprindă prevederi cu privire la: obiectul şi volumul activităţilor specifice, parametrii sportivi de realizat, suma stabilită pentru finanţarea programelor, defalcată pe obiective, activităţi şi naturi de cheltuieli, obligaţiile şi responsabilităţile părţilor.

În efectuarea plăţilor din fondurile publice ale Judeţului Constanţa nu a fost parcursă niciuna din etapele impuse de art. 6 din Legea nr. 350/2005 privind procedura de selecţie de proiecte impusă de lege pentru a se asigura respectarea principiilor prevăzute de art. 4 din acelaşi act normativ care ar fi trebuit să guverneze finanţările nerambursabile din fonduri publice, principii care au fost fără excepţie şi în totalitate încălcate, iar impunerea unei altfel de proceduri, în afara legii, fără posibilităţi concrete de verificare din partea organelor abilitate, cum ar fi Curtea de Conturi sau organele judiciare a fost tot iniţiativa inculpatului A., care era nu numai preşedintele Consiliului Judeţean, persoană responsabilă de toată activitatea acestei instituţii, dar şi o persoană influentă şi categorică în relaţiile cu subordonaţii care nu şi-ar fi permis să facă altceva decât ceea ce se stabilise de către acesta.

Totodată, niciunul dintre beneficiarii plăţilor efectuate în maniera ilicită descrisă nu a contribuit, conform art. 4 lit. g) din Legea nr. 350/2005, cu minim 10% din valoarea totală a finanţării.

Inculpatul A., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, nu a impus şi nu a respectat nici obligaţia de a stabili un program anual propriu pentru acordarea de finanţări nerambursabile, care să fie publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, în cel mult 30 de zile de la aprobarea bugetului propriu al Consiliului Judeţean Constanţa şi de a face cunoscută în mod public intenţia de a atribui contracte de finanţare prin publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, într-un cotidian central şi pe site-ul autorităţii finanţatoare de interes general sau regional, respectiv în cel puţin două cotidiene locale şi pe site-ul autorităţii finanţatoare locale, ceea ce presupunea o transparenţă în luarea deciziilor şi o posibilitate de contestare a acestora sau de oferire a posibilităţii şi altor entităţi similare să acceseze astfel de sume ce ar putea fi alocate în acelaşi scop.

Finanţarea nu s-a efectuat în tranşe stabilite pe baza unor grafice de finanţare, decontarea tranşelor nu s-a realizat pe bază de facturi emise de beneficiar, plăţile efectuate nu au fost justificate pe bază de documente legal întocmite, iar autoritatea finanţatoare nu a verificat la acordarea tranşelor modul în care fuseseră cheltuite tranşele precedente, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 350/2005.

În mai multe situaţii, finanţările de la bugetul judeţului Constanţa au fost acordate integral în avans, cu încălcarea flagrantă a prevederilor art. 53 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 1447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportivă şi prevederilor art. 6 alin. (1) şi (2) şi art. 10 din H.G. nr. 264/2003 privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice.

De asemenea, conform celor arătate mai sus, unele dintre cluburile sportive aveau datorii la bugetul de stat, împrejurare de fapt care ar fi trebuit să determine excluderea lor din categoria entităţilor eligibile de a primi finanţări nerambursabile din fonduri publice, conform art. 21 din Legea nr. 350/2005.

La rândul lor, asociaţiile şi fundaţiile care au încasat integral în avans fonduri publice pentru diverse acţiuni sportive nu au justificat, în condiţiile legii, faptul că finanţările încasate ar fi fost cheltuite în baza unor angajamente legale încheiate cu beneficiarii reali, urmare a participării acestora la evenimente sportive organizate în baza unor programe întocmite de către ordonatorii principali de credite, cărora să le fie asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă.

Cheltuielile efectuate de Consiliul Judeţean Constanţa, în anul 2012, din fonduri publice pentru acţiuni sportive au fost decontate şi înregistrate în contabilitate pe baza unor referate care au fost întocmite sub responsabilitatea directorului Direcţiei Coordonare Instituţii Subordonate - H., avizate de consilierul Cabinetului Preşedinte - F. şi de directorul Direcţiei Generale Economico-Financiare - D. şi aprobate de inculpatul A..

În prealabil, inculpata H. întocmea un raport pentru proiectele de hotărâri ce erau adoptate în cadrul şedinţelor Consiliului Judeţean Constanţa şi care erau avizate de consilierul Cabinetului Preşedinte - F. şi de directorul Direcţiei Generale Economico-Financiare - D., dar toate aceste avize erau date numai în condiţiile în care inculpatul A. era de acord cu susţinerea unui asemenea proiect, respectiv cu alocarea acelor sume de bani, pentru că altfel, fără o susţinere a inculpatului şi o iniţiativă a acestuia de a fi înaintat proiectul şi de a fi supus dezbaterii nu ar fi avut vreo finalitate şi nu s-ar fi materializat într-o hotărâre a consiliului judeţean, cu consecinţa alocării unor sume de bani.

Acesta din urmă a angajat, lichidat, ordonanţat şi plătit, în anul 2012, cheltuieli din fonduri publice pentru acţiuni sportive "Transferuri curente/Transferuri către instituţii publice", în sumă totală de 13.305.000 RON, fără a se justifica pe baza unor documente legal întocmite, desfăşurarea unor programe sportive care să fi fost întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni, în condiţiile stabilite de Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale şi Legea nr. 69/28.04.2000 a educaţiei fizice şi sportului.

Din cele prezentate mai sus a rezultat că, atât inculpatul A., cât şi inculpatul F. erau foarte implicaţi în activitatea cluburilor sportive din judeţul Constanţa, deţinând funcţii importante şi având putere de decizie în cadrul acestor cluburi, fapt ce explică uşurinţa cu care erau acordate sumele de bani şi procedura viciată ce a fost urmată, despre care s-a făcut vorbire mai sus.

Astfel, inculpatul A. era preşedinte la LLLLLLLLLLLL. Constanţa, la MMMMMMMMMMMM. Constanţa, era asociat la SC N. SRL - Q. Mamaia, cu care se colabora fructuos, iar inculpatul F. era preşedinte executiv la MMMMMMMMMMMM. Constanţa, membru al EE. şi preşedinte al CS QQQQQQQQQQQQ. Constanţa, deci cu atât mai mult aceste persoane trebuiau să susţină aplicarea legii şi a procedurilor transparente pentru a se putea vedea cu uşurinţă, cum sunt acordaţi şi folosiţi banii publici.

În fapt, aceste sume au fost acordate cu încălcarea flagrantă a legii, fără a se verifica întrunirea cel puţin a unor minime condiţii, cum ar fi achitarea datoriilor către stat, astfel încât sumele alocate să nu fie blocate şi folosite în acest scop.

De asemenea, unele sume au fost acordate pentru a constitui prime sau fonduri de premiere acordate sportivilor, fără să se verifice dacă aceştia au participat sau participă în competiţii sportive organizate, aspect care putea fi dovedit cu uşurinţă, dacă ar fi existat interes să se obţină astfel de dovezi. Din datele dosarului nu reiese ca sportivii să fi participat în competiţii organizate care să justifice acordarea acestor sume de bani din bugetul local.

Pentru acordarea unor sume importante de bani acestor entităţi sportive nu era nevoie decât de o simplă cerere, ce se concretiza ulterior într-o hotărâre a Consiliului Judeţean Constanţa, după efectuarea raportului şi obţinerea aprobărilor de la directorul Direcţiei Coordonare Instituţii Subordonate sau de la Consilierul Preşedintelui şi a celorlalţi directori de compartiment, fără alte acte justificative, care nu erau depuse nici înainte şi nici după acordarea sumelor decât în mod superficial şi greu de verificat veridicitatea acestora înscrisuri.

După cum o dovedesc procesele-verbale de consemnare a convorbirilor interceptate în cauză, aceste funcţii în cadrul cluburilor sportive constănţene nu erau doar onorifice, ci inculpatul A. era direct implicat în luarea deciziilor cu privire la modalitatea de desfăşurare a activităţilor în cadrul clubului sportiv.

În faţa instanţei, a fost audiat şi martorul CCCCCCCCC., propus în apărare de inculpatul A. şi care a relatat că, în perioada 2005-2015 a fost consultant în baza unui contract de prestări servicii pe probleme economice. A ieşit la pensie din funcţia de director general al Direcţiei Generale a Consiliului Judeţean Prahova, apoi a ajuns la Constanţa unde era consultant. O cunoaşte pe D. de la şedinţele de aprobare a bugetului, iar activitatea acesteia şi relaţia cu preşedintele era una normală, iar după ce inculpatul a plecat în SUA, cineva l-a dezinformat că partea civilă întârzie proiectele de finanţare externă, ceea ce nu era adevărat; doamna E. nu a greşit cu nimic. Exista o prevedere legală ce trebuia să fie respectată, iar doamna E. a respectat această prevedere, s-a creat un conflict care a degenerat. Ştie că lui E. i s-a luat viza de control financiar preventiv de către Preşedintele Consiliului Judeţean; această viză se acordă, nu se obţine. Finanţarea activităţilor sportive şi culturale s-a făcut pe baza hotărârii C.J.C. aprobate în plenul lui şi nimeni nu a spus că această procedură nu este corectă, până a venit Curtea de Conturi. Nu s-a pus în aplicare această lege pentru că nu se puteau respecta până la capăt dispoziţiile acesteia. Din moment ce erau hotărâri ale C.J.C., totul era legal, niciodată nu s-a atacat o astfel de hotărâre. Dacă nu se aduceau documente justificative pentru plata în avans, nu se mai alocau următoarele tranşe".

Declaraţia acestuia a fost considerată părtinitoare, pe de-o parte pentru că acesta susţine că, de fapt, Legea nr. 350/2005 nu era aplicată pentru că prevederile ei nu puteau fi urmate până la capăt, iar, pe de altă parte, că inculpatul A., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, după adoptarea unei hotărâri în consiliu, trebuia să se supună acestei hotărâri, însă martorul omite faptul că Legea nr. 350/2005 nici nu s-a încercat să se aplice vreodată până în anul 2012, se urma o procedură convenabilă adoptată de inculpatul A., la nivelul Consiliului Judeţean Constanţa, pentru a fi finanţate activităţile culturale şi sportive şi fără a se urmări finalitatea acestei finanţări, prin pretinderea de dovezi.

De asemenea, martorul omite faptul că un proiect de hotărâre nu ar fi ajuns să fie supus dezbaterii, fără susţinerea şi expunerea de motive realizată de preşedintele Consiliului Judeţean, care era şi ordonatorul principal de credite, prin urmare cel care stabilea acordarea sumelor de bani, adoptarea hotărârii neputând constitui un temei de a fi exonerat de răspundere, dacă se au în vedere toate etapele parcurse la momentul acordării finanţării.

3. Evaziune fiscală

În anul 2011, Fundaţia "I." Constanţa a încheiat cu SSSSSS., două contracte de prestări servicii privind organizarea şi desfăşurarea Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2011 şi a Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2011.

Totodată, SSSSSS. a emis în executarea acestor contracte trei facturi fiscale în sumă totală de 1.100.000 RON, având numerele atribuite consecutiv: 0043/22.08.2011, în valoare de 400.000 RON, 0044/28.08.2011, în valoare de 200.000 RON şi 0045/02.09.2011, în valoare de 500.000 RON, în total suma de 1.100.000 RON, ceea ce demonstrează că asociaţia a desfăşurat în perioada 25.07.2011 - 02.09.2011, servicii în favoarea unui singur beneficiar - Fundaţia "I." Constanţa.

La rândul său, organizatorul celor două evenimente culturale din anul 2011, SSSSSS. a încheiat cu partenerul său, L. "L." Agnita, contractul nr. x/15.08.2011 având ca obiect "asocierea în vederea realizării, înregistrării şi promovării, pentru televiziune, a Manifestărilor Culturale dedicate Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2011, ce va avea loc între 22 august - 04 septembrie 2011 în Constanţa", preţul contractului cedat fiind stabilit la suma de 830.000 RON, sumă care reprezintă: cheltuieli cu privire la organizare, regie, creaţie scenografie, scenariu, onorarii realizatori, prezentatori, regizor de platou, regizor montaj, regizor artistic, regizor muzical, redactori, şefi producţie, drepturi de autori ale artiştilor, taxe şi impozite, închiriere echipament video (DDDDDDDDD.), echipament de sunet şi lumină, personal tehnic, transport, cazare şi masă etc..

În mod similar, în anul 2012, pentru organizarea şi desfăşurarea Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 şi a Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, Fundaţia "I." Constanţa a procedat la organizarea unei proceduri de achiziţie publică în urma căreia a încheiat două contracte de prestări servicii la preţul identic de 1.100.000 RON, ca şi în anul precedent, contracte care de această dată au fost atribuite direct prestatorului "neoficial" din anul 2011, respectiv L. "L.", care de această dată a devenit partenerul "oficial" al organizării celor două festivaluri din anul 2012, astfel:

- contractul de prestări servicii nr. x/06.08.2012, încheiat între Fundaţia "I." Constanţa, reprezentată legal prin director HH., în calitate de achizitor şi L. "L." Agnita, reprezentată legal prin J., în calitate de prestator, având ca obiect producţia şi realizarea de spectacole pentru Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012, preţul contractului fiind de 700.000 RON, TVA inclus;

- contractul de prestări servicii nr. x/06.08.2012, încheiat între Fundaţia "I." Constanţa, reprezentată legal prin director HH., în calitate de achizitor şi L. "L.", reprezentată legal prin J., în calitate de prestator, având ca obiect producţia şi realizarea de spectacole pentru Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2011, preţul contractului fiind de 400.000 RON, TVA inclus.

În cadrul procedurii de achiziţie publică privind atribuirea serviciilor de organizare şi desfăşurare a Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 şi a Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012 au fost depuse trei oferte, dintre care oferta declarată câştigătoare a fost cea a L. "L.", iar celelalte două oferte au fost depuse de martorul YYYYYY., organizatorul festivalurilor din anul 2011, prin SC WWWWWW. SRL şi SSSSSS., entităţi pe care le reprezenta în mod legal.

În executarea celor două contracte de prestări servicii încheiate cu L. "L.", în calitate de partener "oficial" al organizării şi desfăşurării Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 şi a Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, Fundaţia "I." Constanţa a înregistrat în contabilitate cheltuieli cu serviciile prestate de terţi pe baza a patru facturi fiscale la valoare fără TVA, în sumă totală de 1.100.000 RON, astfel: factura nr. x/28.08.2012, în valoare de 300.000 RON, cu explicaţia "prestări servicii artistice Festivalul Muzică Uşoară Mamaia 2012", factura nr. x/28.08.2012 în valoare de 200.000 RON, cu explicaţia "prestări servicii artistice Festivalul Muzică Populară Mamaia 2012 - avans", factura nr. x/29.08.2012, în valoare de 200.000 RON, cu explicaţia "prestări servicii artistice Festivalul Muzică Populară Mamaia 2012 - rest plată", şi factura nr. x/22.08.2012, în valoare de 400.000 RON, cu explicaţia "prestări servicii artistice Festivalul Muzică Uşoară Mamaia 2012".

Fundaţia "I." Constanţa a înregistrat în contabilitate, în anul 2012, cheltuieli cu serviciile care ar fi fost prestate de L. "L." Agnita, în calitate de producător şi organizator al celor două festivaluri, în sumă totală de 1.100.000 RON, fără a avea la bază documente justificative legal întocmite din care să rezulte efectuarea în realitate a unor operaţiuni economice sub responsabilitatea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat pentru efectuare.

Pe baza acestor facturi fiscale, Fundaţia "I." Constanţa a plătit din fondurile publice încasate de la Consiliul Judeţean Constanţa şi de la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, în contul bancar deschis de L. "L.", la EEEEEEEEE. SA, sub nr. x, suma de 620.000 RON, sumă care a fost retrasă integral, în numerar, de către numitul J., cu scopul declarat al efectuării unor acţiuni de sponsorizare artişti.

Din documentele bancare existente la dosarul cauzei a rezultat fără dubiu faptul că suma de 620.000 RON alocată din fonduri publice (600.000 RON de la Consiliul Judeţean Constanţa şi 20.000 RON de la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional) pentru organizarea şi desfăşurarea Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 şi a Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, a fost plătită integral în aceeaşi zi, către L. "L." şi a fost retrasă integral, în numerar, de inculpatul J., pe baza unor contracte de sponsorizare, fără a calcula, declara şi vira niciun fel de obligaţie fiscală către bugetul consolidat al statului.

Fundaţia "I." Constanţa a efectuat în anul 2012, activităţi de sponsorizare din surse obţinute de la buget, activităţi interzise prin lege, cu încălcarea prevederilor art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 32/1994.

L. "L." a făcut obiectul unui control efectuat de inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă din cadrul A.N.A.F., care au constatat că entitatea a încheiat, cu diverşi clienţi, contracte de prestări servicii prin care se obligă să asigure beneficiarilor prestarea de servicii artistice, organizarea de spectacole, asigurare sunet, recuzită, logistică, plată artişti, plată masă servită etc. şi a emis facturi către beneficiari înscriind concret serviciul prestat, încasând prin bancă sumele stipulate în contract şi înscrise în factură, facturile fiind emise la valoarea fără taxa pe valoarea adăugată.

Inspectorii au mai constatat că, în vederea onorării contractelor încheiate cu clienţii, fundaţia a contractat cu diverşi artişti şi personal auxiliar necesar realizării efective a serviciilor artistice/director imagine, regizor, membru juriu, prezentatori, etc. prin încheierea unor contracte de sponsorizare pe baza cărora a efectuat şi plata către persoanele fizice, de regulă, în numerar, pe bază de dispoziţii de plată, din sumele încasate de la clienţii persoane juridice - instituţii publice.

Pentru sumele achitate cu titlul de sponsorizare, L. "L." nu a reţinut şi nu a virat impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, aşa cum a rezultat din declaraţiile date în cursul urmăririi penale de martorul YYYYYY. şi de inculpatul J..

Inculpatul J. a declarat în faza de urmărire penală că este reprezentantul L. "L." Agnita şi că pentru activitatea acesteia a achiziţionat de la diverse papetării din Sibiu facturi şi chitanţe nepersonalizate. Inculpatul a mai arătat că, începând cu anul 2011, L. "L." a început colaborarea cu Fundaţia "I." Constanţa, participând la organizarea Festivalului XXXXXXXXXXXX. şi a Festivalului DDDDDDDDDDDDD..

Acesta l-a împuternicit pe martorul XXXXXX. pentru a participa la licitaţia pentru atribuirea contractului şi, după ce a aflat că L. "L." a fost selectată, s-a deplasat în mun. Constanţa pentru a încheia contractul. Inculpatul a declarat că nu a negociat clauzele contractului şi a adăugat că Fundaţia "I." nu a virat toţi banii cuveniţi.

Inculpatul a mai arătat că s-au plătit o parte din sumele stabilite în contract, însă nu toate, fără a putea indica exact cuantumul sumelor plătite şi a adăugat că el a făcut unele plăţi, reprezentând contravaloarea prestaţiilor artistice şi cheltuieli cu producţia şi prezentarea festivalurilor din 2012, în temeiul unor contracte de sponsorizare.

Cu ocazia audierii sale, inculpatul a precizat că facturile nr. x/28.08.2012, y/29.08.2012 şi z/01.09.2012 sunt completate olograf şi semnate de către el, în timp ce contractele de sponsorizare nu au fost completate de către el, fără a putea indica persoana care le-a întocmit ori care a completat şi semnat dispoziţiile şi statele de plată întocmite în numele L. "L.".

Martorul XXXXXX. a declarat că în anul 2001 a înfiinţat SSSSSS. având ca obiect organizarea de evenimente culturale. Martorul a arătat că în anul 2003 a mai înfiinţat încă două societăţi comerciale cu obiecte de activitate similare celor ale asociaţiei - SC WWWWWW. SRL şi SC FFFFFFFFF. SRL. A mai declarat martorul că, începând cu anul 2004 şi până în anul 2012, prin aceste societăţi comerciale sau prin intermediul asociaţiei culturale a organizat în fapt partea artistică a Festivalului XXXXXXXXXXXX. şi a Festivalului DDDDDDDDDDDDD., în calitate de producător artistic.

De asemenea, martorul a precizat că după încheierea contractului dintre organizatorul festivalurilor şi beneficiar era contactat de către cel dintâi pentru a participa în calitate de producător artistic, încheind în acest scop un contract de prestări servicii, fie în calitate de persoană fizică, fie în numele uneia dintre persoanele sale juridice şi a adăugat că are o relaţie de prietenie cu toţi reprezentanţii Fundaţiei "I.", inclusiv cu inculpatul F., la a cărui solicitare se implica în organizarea evenimentelor menţionate. Problemele organizatorice importante le discuta personal cu inculpaţii F. şi H., care se deplasau, în acest sens, la Bucureşti.

După încheierea contractului, martorul emitea facturi în trei tranşe, încasând ulterior o sumă în avans, iar după acest moment, încheia contracte de prestări servicii cu artiştii, membrii juriului etc., cărora le plătea în numerar, pe stat de plată anexă la contract, sumele cuvenite. Conform declaraţiei martorului, când plata persoanelor arătate mai sus era angajată de L. "L.", încheia un contract de colaborare cu aceasta din urmă, care plătea artiştii pe baza unor contracte de sponsorizare încheiate cu ei, în temeiul unor dispoziţii de plată.

Interpreţii de muzică folclorică au fost plătiţi pe baza unor contracte de sponsorizare şi dispoziţii de plată întocmite în numele L. "L.", în care se menţionau doar sumele nete, fără calcularea, declararea şi plata impozitelor aferente sumelor încasate.

Martorul a mai declarat că obligaţia calculării şi virării impozitelor aferente sumelor plătite în vederea organizării festivalurilor revenea L. "L." şi a precizat că el a semnat contractele încheiate între L. "L." şi Fundaţia "I.", în numele inculpatului J. şi a aplicat totodată şi ştampila cu impresiunea "L. 2".

De asemenea, a fost audiată de instanţă şi martora GGGGGGGGG., care a relatat că îşi desfăşoară activitatea la SC FFFFFFFFF. SRL, care are ca obiect de activitate producţia de evenimente culturale, iar soţul ei lucrează cu ea în firmă şi a avut mai multe colaborări cu C.J.C., în special la cele două festivaluri, Mamaia - Muzică Uşoară şi Mamaia Folclor; a colaborat cu Fundaţiile "L." şi "I.", iar actele se făceau prin "I.". În anul 2012 nu au mai încheiat acte între societatea lor şi fundaţie, în condiţiile în care "I." mai avea datorii. În mod normal, se participa la o licitaţie pentru a se ocupa de festivaluri. În aceste condiţii, a lucrat în antrepriză cu fundaţia lui J. şi s-a mers la licitaţie pe L. "L.". A gestionat tot ce a însemnat organizarea celor două festivaluri. Se practica luarea în antrepriză, în sensul că, la marile festivaluri, unii licitau şi alţii organizau evenimentul. Nu au avut un contract scris, însă au avut unul verbal; festivalul s-a realizat, însă nu s-a realizat plata lor şi a echipei tehnice. Nu au făcut documente, prin urmare nu au făcut nici demersuri pentru efectuarea plăţii. În mod normal, trebuia să se încheie documente cu privire la prestaţiile lor, însă dacă se făcea plata nu existau probleme. Plata nu s-a realizat pentru că nu au intrat banii de la Fundaţia "I." la Fundaţia "L.". L. "L." avea aviz de la Ministrul Culturii că sunt scutiţi de taxe şi impozite, făcea sponsorizări, avea acest drept în faţa legii. Nu ştie cum a procedat în cazul acesta, însă aşa s-a procedat şi la alte evenimente. Veneau cu echipa ca persoane fizice, şi nu cu societatea FFFFFFFFF.. Nu au făcut cheltuieli în legătura cu organizarea festivalului, urmăreau să primească nişte sume de bani ca persoane fizice de la L. "L.".

Prin urmare, s-a concluzionat că, prestatorul real al serviciilor de organizare şi desfăşurare a celor două evenimente culturale din anul 2012 a fost martorul YYYYYY. şi echipa sa, fără niciun fel de raporturi contractuale încheiate cu vreuna dintre cele două entităţi implicate, care împreună cu inculpatul F., a procedat la "iniţierea, negocierea şi organizarea prealabilă a procedurilor de achiziţie publică", contractele fiind încheiate de către el sau de colaboratori de-ai săi, în numele prestatorului de drept - L. "L.", fără plata obligaţiilor fiscale aferente veniturilor încasate.

Prin urmare, s-a conchis că L. "L." a mascat activitatea unor societăţi comerciale deţinute de martorul YYYYYY., care, de altfel, a şi participat la licitaţie cu două societăţi comerciale, însă în urma unor înţelegeri frauduloase au convenit ca L. "L." să figureze ca fiind implicată în desfăşurarea festivalului, când în realitate activitatea era susţinută de societăţile deţinute de martorul YYYYYY., care, de altfel a purtat discuţii pe această temă cu inculpatul F..

Teoretic, în organizarea festivalului erau implicate două fundaţii, care pe parcursul procesului penal s-au apărat în sensul că, fiind fundaţii culturale, sunt scutite de plata oricăror impozite datorate statului, omiţând că, practic, acţiunile fundaţiilor mascau de fapt activităţi specifice unor societăţi comerciale sau a unor persoane fizice şi societăţi comerciale.

Acest mod de lucru a determinat caracterul nereal al documentelor emise în numele acestei entităţi prin disimularea realităţii în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale şi crearea aparenţei unor operaţiuni care în realitate nu au existat, cel puţin din perspectiva L. "L.".

Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la sediul social declarat al Fundaţiei "I." Constanţa, la data de 19.02.2015, directorul economic al fundaţiei, martora AAAAAAA. Daniela, a prezentat documentele de evidenţă contabilă pe baza cărora au fost înregistrate în contabilitate operaţiunile economice din perioada 2012 - 2013. Pe această cale s-a stabilit că fundaţia figura în evidenţe, în anul 2012, cu un număr de 23 salariaţi permanenţi şi diverşi colaboratori angajaţi cu convenţie civilă.

Conform statelor de salarii, fundaţia a avut în anul 2012 angajaţi în funcţia de şofer pe numiţii IIIIIIIII., cu un contract de muncă de 8 ore/zi, şi JJJJJJJJJ., cu un contract de muncă timp parţial de muncă de 4 ore/zi.

În ziua de 12.05.2012, Fundaţia "I." Constanţa a trimis în delegaţie la Bucureşti, la sediul KKKKKKKKK., pe numitul JJJJJJJJJ., fără a completa scopul deplasării, aşa cum a rezultat din cuprinsul ordinului de deplasare confirmat prin semnătură şi ştampilă de destinatar, precum şi al decontului de cheltuieli nr. 90/13.05.2012 prin care directorul fundaţiei a aprobat decontarea cheltuielilor cu deplasarea în sumă de 246,25 RON, pe ruta Constanţa - Bucureşti, bon C.N.A.D.N. nr. x/12.05.2012, orele 15:28, bon C.N.A.D.N. nr. x/12.05.2012, orele 18:38.

În aceeaşi zi, 12.05.2012, Fundaţia "I." Constanţa a trimis tot în delegaţie la Bucureşti, de această dată la sediul L. "L.", care de fapt este situat în oraşul Agnita, jud. Sibiu, pe numitul IIIIIIIII., fără a completa şi scopul deplasării, aşa cum a rezultat din cuprinsul ordinului de deplasare confirmat prin semnătură şi ştampila cu inscripţiunea "L., SIBIU, ROMÂNIA", precum şi al decontului de cheltuieli nr. 92/14.05.2012, prin care directorul fundaţiei a aprobat decontarea cheltuielilor cu deplasarea în sumă de 243,25 RON, cu menţiunea că numitul IIIIIIIII. a plecat la Bucureşti în ziua de 12.05.2012, după cum reiese din bonul C.N.A.D.N. nr. 1034/12.05.2012, orele 17:09, şi s-a întors de la Bucureşti în ziua următoare, 13.05.2012, conform bon C.N.A.D.N. nr. 1232/13.05.2012, ora 18:14-11 RON.

În ziua de 23.05.2012, Fundaţia "I." Constanţa a trimis în delegaţie la Bucureşti, la sediul SC WWWWWW. SRL Bucureşti, societate deţinută de martorul YYYYYY., fondatorul KKKKKKKKK., pe numitul IIIIIIIII., fără a completa scopul deplasării, aşa cum a rezultat din cuprinsul ordinului de deplasare confirmat prin semnătură şi ştampilă de destinatar, precum şi al decontului de cheltuieli nr. 108/23.05.2012 prin care directorul Fundaţiei "I." a aprobat decontarea cheltuielilor cu deplasarea în sumă de 241,37 RON, pe ruta Constanţa - Bucureşti - Constanţa, cu menţiunea că numitul IIIIIIIII. a plecat la Bucureşti în ziua de 23.05.2012, după cum reiese din bonul C.N.A.D.N. nr. 1836/23.05.2012, orele 18:25, şi s-a întors de la Bucureşti în ziua de 25.05.2012, conform bonului C.N.A.D.N. nr. 274/25.05.2012, ora 09:47.

În ziua de 03.06.2012, Fundaţia "I." Constanţa a trimis în delegaţie la Bucureşti, la sediul KKKKKKKKK., pe numitul IIIIIIIII., fără a completa scopul deplasării, aşa cum a rezultat din cuprinsul ordinului de deplasare confirmat doar prin ştampila cu inscripţiunea denumirii destinatarului, precum şi al decontului de cheltuieli nr. 126/04.06.2012, prin care directorul Fundaţiei "I." a aprobat decontarea cheltuielilor cu deplasarea în sumă de 243,62 RON, pe ruta Constanţa - Bucureşti - Constanţa, cu menţiunea că numitul IIIIIIIII. a plecat la Bucureşti în ziua de 03.06.2012, conform bonului C.N.A.D.N. nr. 903/03.06.2012 şi s-a întors de la Bucureşti în ziua de 04.06.2012, conform bonului C.N.A.D.N. nr. 381/04.06.2012.

În ziua de 02.07.2012, numita LLLLLLLLL. a încasat din casieria fundaţiei suma de 5.000 RON, în numerar, cu explicaţia "sponsorizare Festival Mamaia Copiilor 2012", conform dispoziţiei de plată nr. x/02.07.2012.

În ziua de 20.07.2012, Fundaţia "I." Constanţa a trimis în delegaţie la Bucureşti, la sediul SC WWWWWW. SRL Bucureşti, pe numitul IIIIIIIII., fără a completa scopul deplasării, aşa cum a rezultat din cuprinsul ordinului de deplasare confirmat prin semnătură şi ştampilă de destinatar, precum şi al decontului de cheltuieli nr. 176/20.07.2012 prin care directorul Fundaţiei "I." a aprobat decontarea cheltuielilor cu deplasarea în sumă de 223,50 RON, pe ruta Constanţa - Bucureşti - Constanţa, bon combustibil nr. 256/20.07.2012, ora 09:31, pentru auto x.

În ziua de 25.07.2012, Fundaţia "I." Constanţa a trimis în delegaţie la sediul L. "L.", care de fapt este situat în oraşul Agnita, jud. Sibiu, pe directorul HH., scopul fiind "deplasare negociere festival Mamaia, L.", aşa cum a rezultat din cuprinsul ordinului de deplasare confirmat prin semnătură şi ştampila cu inscripţiunea "L., SIBIU, ROMÂNIA", precum şi al decontului de cheltuieli nr. 182/26.07.2012, prin s-a aprobat decontarea cheltuielilor cu deplasarea în sumă de 223,12 RON, pe distanţa Constanţa - Bucureşti şi retur.

În ziua de 03.08.2012, conducătorul auto IIIIIIIII. a încasat din casieria Fundaţiei "I." suma de 5.500 RON, în numerar, cu explicaţia "avans cheltuieli preselecţie Mamaia 2012- uşoară şi populară", conform dispoziţiei de plată nr. x/03.08.2012.

În ziua de 03.08.2012, Fundaţia "I." Constanţa a trimis în delegaţie la sediul L. "L.", care de fapt este situat în oraşul Agnita, jud. Sibiu, pe directorul HH., fără a se menţiona scopul deplasării, aşa cum a rezultat din cuprinsul ordinului de deplasare confirmat prin semnătură şi ştampila cu inscripţiunea "L., SIBIU, ROMÂNIA", precum şi al decontului de cheltuieli nr. 201/06.08.2012, prin care s-a aprobat decontarea cheltuielilor cu deplasarea în sumă de 225,75 RON, pe ruta Constanţa - Bucureşti şi retur.

În ziua de 08.08.2012, Fundaţia "I." Constanţa a trimis în delegaţie la sediul L. "L.", care de fapt este situat în oraşul Agnita, jud. Sibiu, pe conducătorul auto JJJJJJJJJ., scopul fiind "deplasare la Bucureşti pentru Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012", aşa cum a rezultat din cuprinsul ordinului de deplasare confirmat prin semnătură şi ştampila cu inscripţiunea "L., SIBIU, ROMÂNIA", precum şi al decontului de cheltuieli nr. 207/09.08.2012, prin care s-a aprobat decontarea cheltuielilor cu deplasarea în sumă de 350,75 RON, pe ruta Constanţa - Bucureşti şi retur.

În zilele de 11.08.2012 şi 12.08.2012, Fundaţia "I." Constanţa a trimis în delegaţie la sediul L. "L.", care de fapt este situat în oraşul Agnita, jud. Sibiu, pe directorul HH., scopul fiind "deplasare SC L. Discuţii Festivalul Naţional de Muzică Uşoară Românească Mamaia 2012", aşa cum a rezultat din cuprinsul ordinului de deplasare confirmat prin semnătură şi ştampila cu inscripţiunea "L., SIBIU, ROMÂNIA", precum şi al decontului de cheltuieli nr. 214/12.08.2012, prin care s-a aprobat decontarea cheltuielilor cu deplasarea în sumă de 249,62 RON, pe ruta Constanţa - Bucureşti.

În ziua de 15.08.2012, Fundaţia "I." Constanţa a trimis în delegaţie la sediul L. "L.", care de fapt este situat în oraşul Agnita, jud. Sibiu, pe conducătorul auto JJJJJJJJJ., scopul fiind "deplasare Bucureşti Festivalul Naţional de Muzică Uşoară Românească Mamaia 2012", aşa cum a rezultat din cuprinsul ordinului de deplasare confirmat prin semnătură şi ştampila cu inscripţiunea "L., SIBIU, ROMÂNIA", precum şi al decontului de cheltuieli nr. 226/16.08.2012, prin care s-a aprobat decontarea cheltuielilor cu deplasarea în sumă de 360,67 RON, pe distanţa Constanţa - Bucureşti şi retur.

Din conţinutul acestor documente financiar contabile a rezultat că reprezentanţii Fundaţiei "I." Constanţa nu au avut niciun fel de contacte cu inculpatul J. sau cu L. "L.". Dimpotrivă, toate delegaţiile Fundaţiei "I." care au fost efectuate în vederea organizării celor două festivaluri au fost în municipiul Bucureşti, unde locuieşte martorul YYYYYY. şi unde îşi au sediul SSSSSS. şi SC WWWWWW. SRL, şi nu în oraşul Agnita, jud. Sibiu.

Apoi, efectuarea delegaţiei în municipiul Bucureşti era confirmată prin aplicarea pe ordinele de deplasare a ştampilei L. "L.", care se găsea în posesia martorului XXXXXX..

Nu se poate face abstracţie nici de împrejurarea că la aşa-zisa procedură de atribuire a contractelor pentru organizarea celor două festivaluri din 2012 au participat L. "L.", SSSSSS. şi SC WWWWWW. SRL, toate sub autoritatea martorului XXXXXX., prestator de servicii pentru organizarea festivalurilor în anul anterior pentru acelaşi beneficiar.

În perioada 06.08.2012 - 10.08.2012, Fundaţia "I." Constanţa a trimis în delegaţie la MMMMMMMMM. pe coordonatorul programe NNNNNNNNN. şi pe conducătorul auto IIIIIIIII., scopul deplasării fiind "preselecţii festivaluri Mamaia 2012", aşa cum a rezultat din cuprinsul ordinului de deplasare confirmat prin semnătură şi ştampila de destinatar.

În această perioadă, Fundaţia "I." Constanţa a înregistrat în contabilitate încasări efectuate în numerar, cu titlul de "taxă preselecţie Festival Mamaia 2012", în sumă totală de 4.350 RON, aşa cum a rezultat din Dispoziţia de încasare nr. 310/12.08.2012, prin care numitul IIIIIIIII. a depus în casieria fundaţiei suma de 4.350 RON.

În ziua imediat următoare, 13.08.2012, aceluiaşi conducător auto i-a fost acordată suma de 3.000 RON, cu explicaţia "avans preselecţie secţiunea Rock Mamaia 2012", iar în data de 15.08.2012, în casieria fundaţiei a fost depusă suma de 500 RON, cu explicaţia "c/val taxă preselecţie festival Rock Mamaia 2012", conform Dispoziţiei de încasare nr. 319/15.08.2012.

În ziua de 17.08.2012, gestionarul Fundaţiei "I." Constanţa, numita OOOOOOOOO., a ridicat din casieria fundaţiei suma de 4.200 RON, cu explicaţia "avans materiale decor, bilete Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012", sumă care a fost justificată prin decontul de cheltuieli nr. 231/17.08.2012, în sumă de 4.292,96 RON.

În aceeaşi zi, 17.08.2012, acelaşi gestionar al Fundaţiei "I." Constanţa a ridicat din casieria fundaţiei suma de 3.800 RON, cu explicaţia "avans materiale Festivalul Naţional de Film şi Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012", sumă care a fost justificată prin decontul de cheltuieli nr. 238/18.08.2012, în sumă de 3.839,66 RON.

La data de 17.08.2012, Fundaţia "I." Constanţa a ridicat în numerar suma de 100.000 RON, din care în ziua de 18.08.2012 au fost efectuate plăţi în numerar cu titlul de indemnizaţii colaboratori şi plată premii, în sumă totală de 48.300 RON, iar suma de 3.145,57 RON a fost decontată cu titlul de cheltuieli de deplasare şi transportul persoane participante la acest festival.

Totodată, în perioada 14.08.2012 - 01.09.2012, Fundaţia "I." Constanţa a înregistrat în contabilitate şi a plătit în numerar suma totală de 99.506,15 RON, cu titlul de "cheltuieli de deplasare -transport", pentru participanţii la cele trei evenimente culturale - Festivalul Naţional de Film, Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012 şi Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012.

Conform documentelor de evidenţă contabilă ridicate în timpul percheziţiei domiciliare din 19.02.2015, s-a constatat faptul că Fundaţia "I." Constanţa a înregistrat în contabilitate, în anul 2012, venituri încasate din finanţări nerambursabile prin contul 736 - "Resurse obţinute de la bugetul de stat şi subvenţii" în sumă totală de 4.159.500 RON, din care: suma de 3.680.000 RON a fost încasată de la Consiliul Judeţean Constanţa, în baza unor hotărâri ale Consiliului Judeţean Constanţa, fără a avea la bază vreun contract de finanţare, suma de 250.000 RON a fost încasată de la Primăria Municipiului Constanţa în baza Contractului de sponsorizare nr. x/15.10.2012, al cărui obiect îl constituie susţinerea financiară a proiectului "Sărbătoarea Recoltei şi Vinului Dobrogean, ediţia a V-a 2012", eveniment desfăşurat la Pavilionul Expoziţional Constanţa, în perioada 01 - 14 octombrie 2012, suma de 229.500 RON a fost încasată de la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, în baza Contractului de finanţare nr. x/16.08.2012, al cărui obiect îl constituie finanţarea nerambursabilă a proiectului cultural Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012, privind următoarele cheltuieli eligibile prevăzute în devizul estimativ anexat contractului, din care: onorarii drepturi de autor şi drepturi conexe - 114.750 RON şi cheltuieli ocazionate de cazare - 114.750 RON.

La rândul său, în scopul organizării evenimentelor culturale pentru care a primit finanţările nerambursabile în sumă de 4.159.500 RON, Fundaţia "I." Constanţa a încheiat, în anul 2012, mai multe contracte de prestări servicii, printre care:

- Contractul de prestări servicii nr. x/06.08.2012, încheiat cu L. "L.", cu sediul în oraşul Agnita, jud. Sibiu, reprezentată de inculpatul J., privind producţia şi realizarea Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012, preţul contractului fiind de 700.000 RON;

- Contractul de prestări servicii nr. x/06.08.2012, încheiat cu L. "L.", cu sediul în oraşul Agnita, jud. Sibiu, reprezentată de inculpatul J., privind producţia şi realizarea Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, preţul contractului fiind de 400.000 RON;

- Contractul de prestări servicii nr. x/07.08.2012, încheiat cu SC BBBBBBB. SRL Ploieşti, reprezentată legal prin administrator DDDDDDD., privind prestarea serviciilor specifice agenţiilor de turism şi transport pentru participanţii la Festivalul Naţional de Film Românesc Mamaia 2012, în perioada 07.08.2012 - 19.08.2012;

- Contractul de prestări servicii nr. x/06.08.2012, încheiat cu SC BBBBBBB. SRL Ploieşti, reprezentată legal prin administrator DDDDDDD., privind prestarea serviciilor specifice agenţiilor de turism şi transport pentru participanţii la

Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012, în perioada 07.08.2012 - 26.08.2012;

- Contractul de prestări servicii nr. x/06.08.2012, încheiat cu SC BBBBBBB. SRL Ploieşti, reprezentată legal prin administrator DDDDDDD., privind prestarea serviciilor specifice agenţiilor de turism şi transport pentru participanţii la Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012, în perioada 07.08.2012 - 02.09.2012;

- Contractul de prestări servicii nr. x/13.08.2012, încheiat cu SC KKKKKKKKK. SRL cu sediul în oraşul Ovidiu, judeţul Constanţa, reprezentată legal prin administrator PPPPPPPPP., având ca obiect "prestarea serviciilor de scenotehnică pentru Festivalul Naţional de Film Românesc Mamaia 2012", în perioada 15.08.2012 - 19.08.2012, preţul contractului fiind de 6.800 euro plus TVA;

- Contractul nr. x/13.08.2012, încheiat cu Filiala Constanţa a Uniunii Artiştilor Plastici din România, CUI x, reprezentată legal prin QQQQQQQQQ., având ca obiect "concepţie şi execuţie trofee pentru Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012"

- Contractul nr. x/13.08.2012, încheiat cu Filiala Constanţa a Uniunii Artiştilor Plastici din România, CUI x, reprezentată legal prin QQQQQQQQQ., având ca obiect "concepţie şi execuţie trofee pentru Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012"

- Contractul de prestări servicii catering nr. x/15.08.2012, încheiat cu SC DDDDD. SRL Constanţa, x, CUI x, reprezentată legal prin administrator RRRRRRRRR., având ca obiect "realizarea serviciilor de catering pentru cocktail Gala deschidere Festivalul Naţional de Film Românesc Mamaia 2012"

- Contractul de execuţie nr. x/16.08.2012, încheiat cu SC SSSSSSSSS. SRL Constanţa, x, CUI x, reprezentată legal prin administrator TTTTTTTTT., având ca obiect "executat lucrări de întreţinere a mecanismelor de manevră decoruri din scena Teatrului de Vară Soveja, asigurat asistenţă tehnică, demontat decoruri, descărcat ştăngile şi predat contragreutăţile la magazia teatrului" la Teatrul de Vară Soveja, preţul contractului fiind de 7.979,40 RON;

- Contractul de prestări servicii nr. x/17.08.2012, încheiat cu SC EEEEE. SRL, Constanţa, x, CUI x, reprezentată legal prin administrator UUUUUUUUU., având ca obiect "prestări servicii de creaţie şi producere de materiale pentru realizarea decorurilor pentru Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012, conform Anexa 1 A la contract" la Teatrul de Vară Soveja, preţul contractului fiind de 27.546,60 RON;

- Contractul de prestări servicii nr. x/18.08.2012, încheiat cu SC U. SRL Constanţa, x, CUI x, reprezentată legal prin director general VVVVVVVVV., având ca obiect asigurarea pazei şi măsurilor de ordine pe parcursul desfăşurării Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia 2012 şi Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012;

- Contractul de prestări servicii nr. x/20.08.2012, încheiat cu SC WWWWWWWWW. SRL Constanţa, x, CUI x, reprezentată legal prin director general XXXXXXXXX., având ca obiect asigurarea serviciilor de igienizare şi curăţenie pentru Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012;

- Contractul nr. x/20.08.2012, încheiat cu Societatea Română de Televiziune, CUI x, reprezentată legal prin director general YYYYYYYYY., având ca obiect "punerea la dispoziţia I. a carului 3 al TVR cu 6 camere şi echipajul de deservire, echipa tehnică, director de imagine, organizator producţie, transport auto, în vederea realizării Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 şi Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012"

- Contractul de locaţiune de utilaj nr. x/21.08.2012, încheiat cu ZZZZZZZZZ. SA Constanţa, CUI x, reprezentată legal prin director general AAAAAAAAAA., având ca obiect închirierea unui grup electrogen de 220 kva;

- Contractul de prestări servicii catering nr. x/21.08.2012, încheiat cu DDDDD. SRL Constanţa, x, CUI x, reprezentată legal prin administrator RRRRRRRRR., având ca obiect "realizarea serviciilor de catering pentru Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 în perioada 21 -24 august 2012", preţul contractului fiind de 1.900 RON;

- Contractul de închiriere nr. x/22.08.2012, încheiat cu SC BBBBBBBBBB. SRL, Constanţa, x, CUI x, reprezentată legal prin administrator CCCCCCCCCC., având ca obiect închirierea unui număr de 24 pupitre de concert dotate cu lămpi de pupitru, pentru Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012;

- Contractul de închiriere nr. x/22.08.2012, încheiat cu SC BBBBBBBBBB. SRL Constanţa, x, CUI x, reprezentată legal prin administrator CCCCCCCCCC., având ca obiect închirierea unui număr de 24 pupitre de concert dotate cu lămpi de pupitru, pentru Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012;

- Contractul de prestări servicii catering nr. x/27.08.2012, încheiat cu SC DDDDD. SRL Constanţa, x, CUI x, reprezentată legal prin administrator RRRRRRRRR., având ca obiect "realizarea serviciilor de catering pentru Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012, în perioada 28 august - 01 septembrie 2012"

- Contractul de prestări servicii nr. x/01.08.2012, încheiat cu SC DDDDDDDDDD. SRL Constanţa, x, CUI x, reprezentată legal prin director EEEEEEEEEE., având ca obiect "producţia de medalioane comemorative - editare film pentru Festivalul Naţional de Film Românesc Mamaia 2012"

- Contractul nr. x/03.08.2012, încheiat cu SC FFFFFFFFFF. SA, x, CUI x, reprezentată legal prin director general GGGGGGGGGG., având ca obiect "prestarea de servicii hoteliere la HHHHHHHHHH., Palatul Parlamentului"

- Contractul nr. x/03.08.2012, privind furnizarea serviciilor medicale de urgenţă prespitalicească încheiat cu Fundaţia VVVVVV. Constanţa, la Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012;

- Contractul nr. x/03.08.2012, privind furnizarea serviciilor medicale de urgenţă prespitalicească încheiat cu Fundaţia VVVVVV. Constanţa, la Festivalul YYYYYYYYYYYY. 2012;

- Contractul de prestări servicii nr. x/06.08.2012, încheiat cu SC EEEEE. SRL Constanţa, x, CUI x, reprezentată legal prin administrator UUUUUUUUU., având ca obiect "prestări servicii de creaţie şi producere de materiale de reclamă şi promovare pentru Festivalul Naţional de Film Românesc Mamaia 2012", conform Anexa 1 A la contract preţul contractului fiind de 32.439,64 RON;

- Contractul de execuţie nr. x/08.08.2012, încheiat cu SC SSSSSSSSS. SRL Constanţa, x, CUI x, reprezentată legal prin administrator TTTTTTTTT., având ca obiect "confecţionat contragreutăţi de 10 kg/buc. turnate din fontă cenuşie, sablate şi vopsite electrostatic în culoare gri, utilizate la încărcarea cărucioarelor de culisare de la ştăngile de manevră decoruri"

- Contractul de locaţiune de utilaj nr. x/09.08.2012, încheiat cu ZZZZZZZZZ. SA Constanţa, CUI x, reprezentată legal prin director general AAAAAAAAAA., având ca obiect închirierea a două grupuri electrogene de 220 kva;

- Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/27.01.2012, încheiat cu SC JJJJJJJJJJ. SRL Constanţa, CUI x, reprezentată legal prin KKKKKKKKKK., având ca obiect cumpărarea unei instalaţii de sunet;

- Contractul civil de prestări servicii nr. x/13.08.2012, încheiat cu LLLLLLLLLL., privind prestarea serviciilor de amenajare a centrului de presă, sălii de proiecţii şi a sălii la Gala de premii, în perioada 13-19 august 2012;

- Contractul civil de prestări servicii nr. x/14.08.2012, încheiat cu MMMMMMMMMM., privind prestarea serviciului "responsabil relaţii juriu şi invitaţi", în perioada 14 - 19 august 2012;

- Contractul civil de prestări servicii nr. x/15.08.2012, încheiat cu NNNNNNNNNN., privind prestarea serviciului "verificat şi reparat scaune la Teatrul de Vară Soveja la Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012", în perioada 15-20 august 2012;

- Contractul civil de prestări servicii nr. x/15.08.2012, privind prestarea serviciilor de "acordare pian de concert pentru Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012"

- Contractul de prestaţie artistică nr. x/15.08.2012, încheiat conform Legii nr. 8/14.03.1996 cu OOOOOOOOOO., acesta urmând "să prezinte Gala de deschidere şi Gala de premiere a Festivalului Naţional de Film Românesc 2012", în perioada 15 - 18 august 2012;

- Contractul de prestaţie artistică nr. x/15.08.2012, încheiat conform Legii nr. 8/14.03.1996 cu PPPPPPPPPP., privind prestarea următoarelor servicii: "să elaboreze soluţii pentru iluminarea spectacolelor Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 şi Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012 şi să asigure efectele luminoase în timpul spectacolelor", în perioada 20 - 31 august 2012.

Din conţinutul acestor înscrisuri rezultă că Fundaţia "I." Constanţa a desfăşurat numeroase activităţi necesare în vederea organizării celor două festivaluri finanţate din fonduri publice. Astfel, fundaţia a încheiat multiple contracte prin care a angajat şi plătit terţe persoane fizice şi juridice pentru prestarea unor servicii necesare bunei desfăşurări a evenimentelor culturale, deşi această sarcină ar fi trebuit să revină L. "L.", cu care încheiase contractele nr. x şi nr. x/06.08.2012. Implicarea directă şi efectivă a Fundaţiei "I." în organizarea celor două festivaluri a rezultat şi din aceea că ea a efectuat cheltuieli pentru preselecţii, a comercializat bilete, a încasat venituri din această activitate, a făcut plăţi pentru achiziţia de materiale necesare, a închiriat costume etc.

La dosarul cauzei a fost identificat Devizul pentru decorul Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012 şi Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, întocmit sub responsabilitatea pictorului scenograf QQQQQQQQQQ., care se referă la 24 elemente de deviz în sumă totală de 29.797,00 RON.

Elementele de deviz de la poziţiile 12 - 24, în sumă totală de 23.206,60 RON, la care s-au adăugat cheltuielile cu manopera de 4.340 RON, se regăsesc în Factura fiscală nr. x/17.08.2012 în sumă totală de 27.546,60 RON, emisă în numele SC EEEEE. SRL Constanţa, sub semnătura numitului UUUUUUUUU. Robert, iar la dosarul cauzei nu a fost identificat niciun document din care să rezulte modalitatea în care ar fi fost efectuată plata serviciilor prestate de pictorul scenograf QQQQQQQQQQ. pentru evenimentul cultural finanţat din fonduri publice, respectiv un contract de prestări servicii/contract civil care să fi fost încheiat cu Fundaţia "I." Constanţa, organizatorul autorizat al evenimentelor culturale.

În schimb, la dosarul cauzei a fost identificat contractul de sponsorizare nr. x/24.08.2012, încheiat în numele L. "L.", privind plata sumei de 11.000 RON către numita SSSSSSSSSS., cu titlul de sponsorizare, fără constituirea, reţinerea, declararea şi virarea vreunei obligaţii fiscale aferente veniturilor plătite/încasate din prestarea serviciilor de scenografie.

S-a apreciat că, cele prezentate în paragrafele de mai sus, în referire la modalitatea în care organizatorul celor două evenimente culturale de importanţă naţională, festivalurilor finanţate din fonduri publice, în speţă Fundaţia "I." Constanţa a achiziţionat, recepţionat şi decontat serviciile prestate de pictorul scenograf QQQQQQQQQQ. pentru realizarea Decorului Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 şi Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, confirmă faptul că procedura de atribuire a contractelor de prestări servicii privind producţia şi realizarea de spectacole către L. "L." a avut un caracter formal, în singurul scop al sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale aferente sponsorizărilor efectuate de Fundaţia "I." Constanţa din fonduri publice încasate de la Consiliul Judeţean Constanţa şi de la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, având ca beneficiari persoane fizice care îşi desfăşoară activitatea conform Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, cu încălcarea flagrantă a prevederilor art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 32/1994.

Inspectorii din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă a A.N.A.F. care au controlat activitatea L. "L." au stabilit faptul că veniturile realizate de aceasta din prestarea de servicii artistice către diverşi clienţi nu se încadrează în categoria veniturilor fără scop lucrativ şi, pe cale de consecinţă, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, au procedat la reîncadrarea tranzacţiilor efectuate de fundaţie ca venituri economice, dar şi că plăţile efectuate în baza contractelor de sponsorizare către artişti şi alte persoane implicate în realizarea serviciilor artistice şi auxiliare, reprezintă în fapt, plăţi pentru servicii prestate în favoare fundaţiei, pentru care exista obligaţia de a se încheia contracte/convenţii civile şi pentru care se datorează impozit pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii.

De asemenea, prin documentele întocmite formal şi prin utilizarea artificială a noţiunii de sponsorizare, fundaţia a creat aparenţa plăţii unor sponsorizări în scopul evitării reţinerii şi plăţii impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale obligatorii aferente sumelor achitate prestatorilor de servicii.

Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 32/1994, sponsorizarea este actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susţinerea unor activităţi fără scop lucrativ desfăşurate de către una dintre părţi, denumită beneficiarul sponsorizării.

Or, activităţile prestate de artişti nu sunt unele fără scop lucrativ. Dimpotrivă, ele reprezintă mijloacele de existenţă ale persoanelor respective, de esenţa lor fiind scopul obţinerii de venituri.

În modalitatea descrisă anterior, L. "L." a acţionat ca un interpus între beneficiarul evenimentelor culturale şi prestatorii de servicii, care au încasat veniturile din activităţi independente fără plata obligaţiilor fiscale prevăzute de lege.

Documentele justificative emise de L. "L." privind relaţiile comerciale derulate cu Fundaţia "I." Constanţa în anul 2012, în legătură cu serviciile prestate de aceasta în calitate de organizator al Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 şi a Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, nu reflectă operaţiuni reale, L. "L." având rolul de entitate interpusă în circuitul sumelor încasate din fonduri publice şi retrase ulterior pe bază de contracte de sponsorizare, fără plata obligaţiilor fiscale aferente.

În mod similar, Fundaţia "I." Constanţa a înregistrat în contabilitate, în anul 2012, operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale în sumă de 1.100.000 RON privind presupuse servicii care ar fi fost prestate de L. "L.", în calitate de organizator al Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 şi al Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, servicii care nu au fost niciodată prestate de către emitentul facturilor şi nici recepţionate de beneficiarul Fundaţia "I." Constanţa.

De altfel, s-a mai arătat, aşa cum a rezultat din probe şi din declaraţiile martorului YYYYYY., operaţiunile facturate de către L. "L." au fost efectuate în fapt fie de către Fundaţia "I.", fie de către SSSSSS., cu ştiinţa fundaţiei beneficiare.

Împrejurarea că inculpatul J. a oferit consultanţă într-un festival de muzică populară, astfel cum acesta a susţinut în apărare, nu reprezintă de fapt o implicare masivă în organizarea festivalului, ca prestator de servicii, aşa cum s-ar fi crezut în urma câştigării procedurii de atribuire a contractului.

Astfel, faţă de împrejurarea că martorul XXXXXX., în calitatea sa de împuternicit al inculpatului J., calitate în care a participat la activităţile de organizare a evenimentelor culturale şi a întocmit toate contractele de sponsorizare, rezultă faptul că serviciile prevăzute în devizul de cheltuieli ca fiind în sarcina L. "L.", cum sunt de exemplu serviciile de scenotehnică în cuantum de 243.079 RON, deşi ar fi fost prestate, nu au fost încă facturate de adevăraţii prestatori de servicii, acestea urmând a fi facturate la data încasării contravalorii lor de la buget, ceea ce confirmă caracterul fictiv al facturilor înregistrate în contabilitate privind cheltuielile de 1.100.000 RON cu serviciile de organizare şi producţie care ar fi fost prestate şi facturate în numele L. "L.", servicii care în realitate au fost achiziţionate de la alţi prestatori de servicii, contravaloarea acestora fiind decontată în plus, din fondurile Fundaţiei "I." Constanţa.

Fundaţia "I." Constanţa a înregistrat în contabilitate serviciile de organizare şi desfăşurare a celor două evenimente culturale pe baza unor documentele întocmite formal şi a decontat din fonduri publice contravaloarea acestora prestatorului L. "L.", fără a avea la bază documentele prevăzute de lege care să probeze efectuarea în realitate a unor operaţiuni economice.

Sumele încasate de L. "L." au fost retrase integral în numerar de reprezentantul legal, inculpatul J. şi utilizate pentru plata unor servicii prestate de diverse persoane cu ocazia celor două evenimente organizate de Fundaţia "I." Constanţa, iar prin utilizarea artificială a noţiunii de sponsorizare, fundaţia a creat aparenţa plăţii unor sponsorizări în scopul evitării reţinerii şi plăţii impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale obligatorii aferente sumelor achitate prestatorilor de servicii- artişti sau alte persoane implicate în prestarea de servicii.

Conform devizelor de cheltuieli ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare, L. "L." avea obligaţia de a efectua şi deconta în baza contractelor încheiate mai multe cheltuieli necesare în vederea desfăşurării celor două festivaluri în cuantum total de 1.072.876 RON, din care: cheltuieli cu onorariile (membrii juriului, orchestră, interpreţi, regizori, scenograf etc.) în sumă de 454.628 RON şi cheltuieli cu materiale promoţionale, tipărituri, plachete, producţie, ambulanţa, pază, electrica, flori, sunet, scenotehnică etc. în cuantum de 618.248 RON.

Or, conform documentelor de evidenţă contabilă prezentate de beneficiarul Fundaţia "I." Constanţa, aceasta a înregistrat în contabilitate cheltuieli în sumă de 372.865,77 RON, privind organizarea evenimentelor culturale pe baza unor facturi emise de alţi furnizori persoane juridice, cheltuieli care de fapt, ar fi fost stabilite, conform contractelor încheiate, în sarcina prestatorului său L. "L.".

Analizând, prin comparaţie, în cazul Festivalului EEEEEEEEEEEEE. 2012, Fundaţia "I." Constanţa a achiziţionat şi decontat serviciile de regie, membrii juriului şi prezentare a festivalului, prin încheierea unor contracte de prestări servicii în baza Legii nr. 8/1996, plata onorariilor fiind efectuată pe baza de state de plată, după calcularea, reţinerea şi virarea impozitului pe venit în cotă de 16%, impozit final.

În schimb, membrii juriului şi premianţii Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 au fost plătiţi pe baza unor contracte de sponsorizare, fără plata obligaţiilor fiscale aferente, încheiate în numele L. în calitate de "organizator şi producător de spectacole" contracte care nu au fost înregistrate în contabilitatea niciunuia dintre organizatorii de "drept" sau de "fapt" şi nici nu se cunoaşte plătitorul real şi sursa de finanţare a acestor sume, care au fost raportate de Fundaţia "I." Constanţa, drept onorarii plătite în baza Legii nr. 8/1996, disimulând realitatea în scopul justificării sumelor încasate de la buget de la finanţatorii săi.

Fundaţia "I." Constanţa, în calitate de organizator autorizat al Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 şi al Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, a înregistrat în contabilitate în perioada 14.08.2012 - 01.09.2012, încasări din vânzarea biletelor şi abonamentelor la cele două festivaluri, în sumă totală de 26.180 RON, iar pentru veniturile din vânzarea biletelor de 24.933 RON a constituit, declarat şi virat suma de 1.247 RON cu titlul de impozit pe spectacole, ceea ce confirmă rolul de entitate interpusă a L. "L.".

În acelaşi timp, din documentele de evidenţă contabilă prezentate de L. "L." a rezultat că prin casieria fundaţiei a fost plătită, în perioada 17.08.2012 - 31.08.2012, pe baza a 109 contracte de sponsorizare, suma de 719.783 RON, din care suma de 495.023 RON a fost plătită pe baza a 65 contracte de sponsorizare, care au avut menţionat ca obiect al contractului - participarea la unul dintre evenimentele culturale (Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 sau Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012), iar suma de 224.760 RON a fost plătită în baza a 44 contracte de sponsorizare care nu menţionează ca obiect al contractului niciun eveniment cultural la care ar fi participat persoanele fizice care au semnat pentru primirea banilor.

În cursul percheziţiei domiciliare din data de 19.02.2015, la sediul L. "L." au fost găsite încă 17 contracte de sponsorizare şi trei contracte de prestări servicii artistice, întocmite în numele acestei fundaţii.

Niciunul dintre aceste contracte nu a fost semnat de inculpatul J., în calitate de reprezentant al L. "L.", niciunul nu a fost înregistrat în contabilitatea acesteia şi nu se cunoaşte cine este plătitorul real şi care este sursa de finanţare a acestor sume pentru care au semnat de primire chiar membrii juriului şi premianţii festivalului.

În mod similar, conform registrului de casă din luna decembrie 2012, L. "L." a ridicat suma de 20.000 RON din contul bancar, sumă care a fost încasată de la Fundaţia "I." Constanţa şi din care a efectuat plata unor cheltuieli cu diurna pentru membrii unor ansambluri folclorice care ar fi participat la Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, pe baza a trei dispoziţii de plată în sumă de 14.170 RON, fără ca vreuna dintre acestea să poarte vreo semnătură pentru primirea banilor.

Furnizorul de servicii artistice L. "L." a emis în favoarea beneficiarului 109 contracte de sponsorizare pe baza cărora ar fi plătit prin casieria proprie, în perioada 17.08.2012 - 30.08.2012, colaboratorilor persoane fizice, cu ocazia celor două festivaluri, suma de 719.783 RON.

Faţă de cele expuse mai sus, s-a constatat că, în realitate, serviciile de organizare şi producţie a festivalurilor au fost achiziţionate şi decontate direct de către Fundaţia "I." Constanţa de la alţi prestatori de servicii persoane fizice sau juridice, rolul L. "L." Agnita fiind acela de a furniza documentele justificative, în scopul retragerii în numerar a sumelor încasate din fonduri publice, fără plata obligaţiilor fiscale.

De altfel, şi inspectorii antifraudă ai A.N.A.F. au constatat faptul că L. "L." nu a prestat ea însăşi niciunul dintre serviciile facturate, aceasta având doar rolul de a plăti contravaloarea serviciilor prestate cu ocazia evenimentelor culturale pe baza unor contracte de sponsorizare, pentru a se evita plata obligaţiilor fiscale aferente veniturilor încasate din activităţi independente.

Cu toate că beneficiarul Fundaţia "I." Constanţa nu a decontat integral contravaloarea acestor facturi, L. "L." a emis contracte de sponsorizare privind plata în numerar a sumei totale de 733.953 RON către colaboratori, cu ocazia celor două evenimente culturale, ca acţiuni de sponsorizare, fără plata obligaţiilor fiscale.

La rândul său, Fundaţia "I." Constanţa a raportat finanţatorilor săi că ar fi efectuat în cadrul proiectului cultural Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012, cheltuieli cu onorariile (drept de autor şi drepturi conexe în baza Legii 8/1996), în sumă de 732.000 RON, disimulând realitatea în scopul justificării sumelor primite de la buget cu titlu de finanţare nerambursabilă.

Preşedintele executiv al Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012, inculpatul F., era în acelaşi timp consilier la Cabinetul Preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa (calitate în care a semnat referatele pentru finanţarea şi organizarea evenimentului cultural din fondurile publice ale Judeţului Constanţa), preşedinte al Consiliului Director al Fundaţiei "I." Constanţa, beneficiar al finanţării şi organizatorul evenimentelor culturale (calitate în care a aprobat procedura de achiziţie, declararea ofertei câştigătoare şi atribuirea contractelor de prestări servicii nr. x şi x/06.08.2012 cu L. "L." Agnita, judeţul Sibiu) şi consilier al Preşedintelui Director General al Televiziunii Române, în baza contractului individual de muncă nr. x/01.08.2012 calitate în care a pus la dispoziţia Fundaţiei "I." Constanţa Carul 3 al TVR cu 6 camere şi echipajul de deservire în vederea realizării Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 şi Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, de către Fundaţia "I." Constanţa şi Consiliul Judeţean Constanţa, aşa cum rezultă din adresa nr. x/31.03.2015 transmisă la dosarul cauzei de Societatea Română de Televiziune.

Organizatorul desemnat al celor două evenimente culturale, Fundaţia "I." Constanţa, a procedat, la rândul său, la achiziţionarea serviciilor de organizare şi producţie aprobate în baza caietului de sarcini, prin atribuirea contractului de prestări servicii printr-o procedură de achiziţie organizată şi desfăşurată în mod cu totul formal, către prestatorul său L. "L.", cu încălcarea prevederilor art. 38 din Legea nr. 350/2005.

În baza celor două contracte de prestări servicii, cu nr. x şi y/06.08.2012, în valoare totală de 1.100.000 RON, având ca obiect "organizarea şi producţia" Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012, respectiv a Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, L. "L." a emis patru facturi completate olograf prin utilizarea unor formulare tipizate fără menţionarea tipografiei emitente, care nu conţin şi nu furnizează informaţiile prevăzute de lege care să probeze efectuarea în realitate a unor operaţiuni, pentru servicii care nu au fost niciodată recepţionate de beneficiarul său Fundaţia "I." Constanţa.

În acest fel, Fundaţia "I." Constanţa a efectuat prin entitatea interpusă L. "L.", acţiuni de sponsorizare din fonduri obţinute de la buget către persoane care desfăşoară activităţi economice în mod independent, acţiuni interzise de lege, cu încălcarea prevederilor art. 3 din Legea nr. 32/1994.

Totodată, L. "L.", în calitate de plătitor al veniturilor realizate de persoanele fizice care ar fi prestat servicii artistice cu ocazia celor două evenimente culturale şi care au fost înregistrate în contabilitatea fundaţiei drept cheltuieli aferente veniturilor din activităţi economice, facturate în baza celor două contracte încheiate cu Fundaţia "I." Constanţa, servicii care nu au fost niciodată prestate de ea însăşi, avea obligaţia de a calcula, reţine, declara şi plăti impozitul pe venitul din activităţi independente în conformitate cu prevederile art. 46 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

În egală măsură, Fundaţia "I." Constanţa, în calitate de organizator de fapt şi beneficiar al serviciilor finanţate din fonduri publice, prin atribuirea contractelor de prestări servicii pentru organizarea unor evenimente culturale finanţate din fonduri publice în cadrul unei proceduri de achiziţie publică, nelegale, prin înregistrarea în contabilitate a unor operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale privind presupuse servicii de organizare şi producţie evenimente, care aparent au fost prestate de L. "L.", dar care fuseseră de fapt achiziţionate direct de beneficiarul Fundaţia "I." Constanţa de la alţi furnizori şi plătite prin contracte de sponsorizare întocmite în numele organizatorului de drept L. "L.", prin acceptarea, raportarea şi decontarea din fonduri publice a sumelor plătite pe baza unor contracte de sponsorizare, fără plata obligaţiilor fiscale aferente, a înregistrat în contabilitate operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale privind presupuse servicii artistice care ar fi fost prestate de L. "L.", a efectuat operaţiuni economice fără a fi înregistrate în contabilitate, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale de natura impozitului pe venit datorat bugetului de stat pentru veniturile plătite din fonduri publice pe bază unor contracte de sponsorizare întocmite fictiv.

În esenţă, cunoscând faptul că acţiunile de sponsorizare din fonduri publice obţinute de la buget sunt interzise de lege, Fundaţia "I." Constanţa a efectuat asemenea operaţiuni prin intermediul L. "L." care a furnizat contracte de sponsorizare la nivelul sumelor menţionate în facturi, şi nu la nivelul sumelor încasate de la beneficiarul său, fără a se cunoaşte sursa de finanţare a sumelor plătite în plus.

Apoi, contractele de sponsorizare pe baza cărora au fost remuneraţi membrii juriului celui mai important eveniment cultural - Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012, nu au fost recunoscute şi înregistrate în contabilitate, nici de către L. "L." Agnita, judeţul Sibiu şi nici de către Fundaţia "I." Constanţa.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de specialistul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a reieşit că prejudiciul produs de Fundaţia "I." Constanţa bugetului de stat, constând în sume de natura impozitului pe venit, este în cuantum de 152.180 RON şi a fost stabilit în conformitate cu prevederile art. 46, art. 52, art. 521 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pe baza cheltuielilor cu onorariile plătite prin contracte de sponsorizare de 798.946 RON semnate pentru primirea banilor, cheltuieli decontate din fonduri bugetare pe bază de documente fictiv întocmite emise de L. "L." în baza contractelor de prestări servicii nr. x şi x/06.08.2012.

Astfel, specialistul a constatat că Fundaţia "I." Constanţa, persoană juridică română fără scop patrimonial, nu a respectat dispoziţiile C. fisc. , în sensul că:

- nu a organizat şi nu a condus contabilitatea proprie, respectiv, contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii în conformitate cu Legea nr. 82/1991, cu privire la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare privind organizarea şi desfăşurarea Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 şi a Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, evenimente culturale finanţate din fonduri publice;

- nu a evidenţiat în totalitate, în acte contabile ori în alte documente legale, operaţiunile comerciale efectuate, nu a calculat şi nu a declarat cuantumul obligaţiei fiscale în conformitate cu dispoziţiile de la art. 79 şi art. 80 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală;

- a înregistrat, atât în contabilitate, cât şi în evidenţa fiscală, operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale privind efectuarea unor presupuse servicii de organizare şi desfăşurare a Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 şi a Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, de către L. "L." Agnita, fără a avea la bază documente din care să reiasă efectuarea în realitatea a unor operaţiuni economice, înregistrările în evidenţa contabilă nu au fost efectuate cronologic şi sistematic, iar operaţiunile înregistrate în evidenţa fiscală şi contabilă nu au la bază documente justificative întocmite conform reglementărilor contabile în vigoare.

Prin raportul de expertiză efectuat de instanţă în faza cercetării judecătoreşti s-a reţinut că L. "L." ar datora bugetului de stat suma de 115.938 RON, constând în impozit pe venit în procent de 16% în conformitate cu prevederile art. 46, art. 52, art. 521 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aferent sumelor acordate în baza contractelor de sponsorizare în perioada 24 - 30.08.2012, perioadă când a plătit artiştii sponsorizaţi. Impozitul constatat se datorează ca urmare a încadrării sumelor plătite ca o prestaţie artistică, şi nu ca o sponsorizare.

Tratamentul fiscal aplicat de L. "I." contractelor de prestaţie artistică încheiate în nume propriu cu prestatorii colaboratori s-a aplicat în conformitate cu prevederile legii, prin reţinerea şi plata tuturor contribuţiilor sociale, respectiv contribuţia de asigurări sociale de sănătate şi de şomaj şi impozitul pe venit în cotă de 16%, reprezentând impozit final datorat statului.

Expertul a arătat că, deşi prin rechizitoriu au fost reţinute un număr de 109 contracte de sponsorizare în sumă de 719.783 RON, totuşi au fost avute în vedere un număr de 87 contracte de sponsorizare încheiate tot pentru atâtea persoane, în perioada 24 - 30.08.2012 de L. "L." şi a considerat că aceste sume de bani au fost acordate pentru o prestaţie artistică în conformitate cu Legea nr. 8/1996, pentru care trebuia să se calculeze şi să se reţină impozit.

Expertul parte, însă, nu a reţinut niciun prejudiciu şi a arătat că, cel mult ar putea fi calificată drept o obligaţie fiscală, ca urmare a interpretării sumelor plătite prin contractul de sponsorizare a căror realitate se poate verifica.

Instanţa de fond a avut în vedere concluziile specialistului, care a întocmit raportul de constatare în faza de urmărire penală, în defavoarea concluziilor expertului care a luat în considerare în mod nejustificat doar 87 contracte de sponsorizare, pe motiv că acestea au fost încheiate cu artiştii care au avut o prestaţie artistică în cadrul festivalului, fără să se ţină seama de perioada preselecţiei candidaţilor începând cu data de 06.08.2012, când au fost acordate onorarii ale juriului de preselecţie şi pentru care L. "L." a încheiat un număr de 22 contracte de sponsorizare în baza cărora a plătit prestatorilor de servicii venituri neimpozitate în sumă de 111.107 RON, venituri ce nu pot fi excluse de la impozitare, aşa cum a procedat expertul contabil.

La dosarul cauzei există documente justificative similare emise la data producerii evenimentelor culturale, începând cu etapa de preselecţie şi până la premierea câştigătorilor, respectiv 22 contracte de sponsorizare şi state de plată întocmite de L. "L.", semnate pentru primirea sumei de 111.107 RON de către membrii juriului din etapa de preselecţie din intervalul 17.08-23.08.2012, evidenţiate în registrul de casă şi contabilitatea fundaţiei.

Cei 11 membri ai juriului Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 au fost plătiţi pe baza unor contracte de sponsorizare emise în numele L. "L.", care nu au fost înregistrate în contabilitate şi care justifică faptul că, pentru serviciile de jurizare a căror realitate nu poate fi pusă la îndoială, membrii juriului unui eveniment finanţat din fondurile publice au încasat în numerar venituri.

Prin urmare, prima instanţă a constatat că, atât specialistul contabil din faza de urmărire penală, cât şi expertul contabil desemnat au reţinut împrejurarea că L. "L." a prejudiciat statul cu o sumă de bani, reprezentând impozit datorat statului, doar cuantumul acestuia fiind diferit, în funcţie de chestiunile privite distinct de fiecare expert în parte.

Nu s-a putut primi concluzia expertului parte, care nu a reţinut vreun prejudiciu cauzat de L. "L." şi reprezentantul său J., pe motiv că nu ar exista un prejudiciu, ci cel mult s-ar putea interpreta ca fiind o obligaţie fiscală a acestei entităţi din moment ce sumele încasate au fost înregistrate în contabilitate şi au fost date către diferiţi artişti.

Instanţa de fond a apreciat că infracţiunea de evaziune fiscală şi, implicit, prejudiciul s-au produs, nu ca urmare a neînregistrării în contabilitate a unor înscrisuri, ci tocmai înregistrarea acestora de către o fundaţie care nu a constituit decât o modalitate de a crea aparenţa că a fost implicată în producerea şi desfăşurarea unui festival de o mare amploare, când de fapt toate aceste activităţi erau desfăşurare de către martorul YYYYYY. prin firmele sale şi Fundaţia "I.", ajutând-o pe aceasta să susţină un astfel de plan.

Scopul a fost unul clar, acela de a implica o altă fundaţie care se preocupa de evenimente culturale, astfel încât să fie eludate normele fiscale în vigoare, cu consecinţa prejudicierii statului.

De altfel, din declaraţia martorei TTTTTTTTTT., care este de profesie economist şi a ţinut evidenţa contabilă a L. "L.", reiese că aceasta este scutită de plata taxelor şi impozitelor, iar când a organizat festivalul de la Mamaia, fundaţia a avut aceeaşi abordare fiscală, ca în anii precedenţi. Martora a arătat că l-a întrebat pe inculpatul J. de unde provin banii, deoarece avea nişte contracte de sponsorizare, iar acesta i-a spus că provin de la Fundaţia "I.", nu de la bugetul de stat.

De asemenea, martorul YYYYYY. a relatat în faţa primei instanţe că este administrator la SC FFFFFFFFF. SRL, care are ca obiect de activitate organizarea de evenimente culturale pentru televiziuni şi cele pentru TVR şi ştie că L. "L." se ocupa de organizarea de evenimente culturale. În anul 2012 nu au putut organiza ei festivalul pentru că L. "I." avea o datorie către SSSSSS., astfel încât avea interdicţie legală de a organiza evenimente, drept pentru care l-a rugat pe J. ca fundaţia sa să preia activitatea de producător artistic, iar SSSSSS. să subcontracteze de la "L." activitatea de organizare artistică, însă nu s-a încheiat scriptic niciun contract, dar în fapt tot evenimentul a fost organizat de SSSSSS.. J. negocia cu artişti, care veneau şi prestau, apoi erau plătiţi în documente de L. "L.", dar faptic el personal făcea acele documente şi dădea banii în numele Fundaţiei "L.". Din punct de vedere contabil nu a emis niciun înscris, iar inculpatul J. l-a mandatat să emită documentele şi i-a încredinţat ştampila fundaţiei. La negocierea ce a avut loc între cele două fundaţii au fost depuse documente, oferta fiind concepută de J., însă nu a văzut cine a semnat oferta. După această ofertă s-a primit acceptul de la directorul festivalului, F., iar el a participat în calitate de reprezentant, fără procură. J. nu a participat direct la negocieri. Deşi a muncit foarte mult pentru organizarea festivalului, au rămas neplătiţi, deoarece L. "L." nu a primit 500.000 RON. Artistul era plătit la scenă şi în fiecare seara J. aducea banii necesari şi era opţiunea artistului dacă banii erau impozitaţi sau nu pe sursă.

Instanţa de fond a reţinut că, încă o dată, se poate observa că L. "L." nu a avut rolul decât de a figura în acte ca fiind organizatorul Festivalului de la Mamaia, toate demersurile organizatorice, de negociere, semnare contracte, aparţinând martorului, asociaţiei şi societăţilor sale pe care le deţinea.

În ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală, prima instanţă a apreciat că, în cauză pentru inculpaţii (inculpatul F. - preşedintele Fundaţiei "I." Constanţa, inculpatul J. - preşedintele L. "L.", precum şi inculpatele - persoane juridice, respectiv cele două entităţi nominalizate) în sarcina cărora se reţine această infracţiune nu sunt incidente dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005, ci doar dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, motiv pentru care a procedat la schimbarea încadrării juridice reţinută în sarcina celor 4 inculpaţi, în forma de autorat sau complicitate, scopul fiind acela de a masca o operaţiune fictivă, prin disimularea realităţii şi crearea aparenţei existenţei unei operaţiuni care în fapt nu există, adică implicarea fictivă a L. "L." în producerea şi organizarea festivalului.

4. Constituirea unui grup infracţional organizat

S-a reţinut prin rechizitoriu că, în anul 2012, inculpaţii A., F., H. şi Fundaţia "I." Constanţa au constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost comiterea mai multor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului judeţului Constanţa, urmate de încheierea unor raporturi cu persoane juridice cu sau fără scop lucrativ, al căror scop a fost direcţionarea către acestea a fondurilor extrase în mod ilicit din bugetul judeţului.

S-a mai arătat că acest lucru a fost realizabil, dat fiind propunerea inculpatului A., adresată Consiliului Judeţean Constanţa, de a adopta mai multe hotărâri privind acordarea de finanţări nerambursabile de la bugetul unităţii administrativ-teritoriale pentru presupuse activităţi culturale ori pentru cluburi şi asociaţii sportive, iar ordonanţarea plăţilor pentru finanţarea activităţilor culturale efectuată de către inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa şi ordonator principal de credite, a fost justificată în toate cazurile pe baza unor referate întocmite de Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, sub responsabilitatea directorului acestei direcţii, inculpata H. şi avizate de directorul general al Direcţiei Generale Economico-Financiare din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa - D., precum şi de consilierul cabinetului Preşedintelui Consiliului judeţean Constanţa, inculpatul F..

În mod similar, cheltuielile efectuate de Consiliul Judeţean Constanţa în anul 2012 din fonduri publice pentru acţiuni sportive "Transferuri curente/Transferuri către instituţii publice", în sumă totală de 13.305.000 RON, au fost decontate şi înregistrate în contabilitate pe baza unor referate care au fost întocmite sub responsabilitatea directorului Direcţiei Coordonare Instituţii Subordonate - H., avizate de consilierul Cabinetului Preşedinte - F. şi de directorul Direcţiei Generale Economico-Financiară - D. şi aprobate de inculpatul A..

S-a susţinut că în prejudicierea bugetului judeţului Constanţa, inculpata H. a avut rolul de a întocmi referatele prin care se propunea alocarea frauduloasă a sumelor de la bugetul judeţului, rolul inculpatului F. era de a aviza aceste referate, care erau apoi înaintate inculpatului A., care, la rândul său, în calitate de conducător şi coordonator al acestui grup, avea rolul de a face efectiv plăţile ilicite de la bugetul judeţului Constanţa, exercitând în mod abuziv funcţia de ordonator principal de credite.

Fundaţia "I." Constanţa avea rolul de a recepţiona o parte din sumele plătite în mod fraudulos de la bugetul judeţului Constanţa, pe care apoi le-au canalizat către alte persoane juridice, legate de inculpatul A. şi de apropiaţi de-ai săi.

S-a apreciat că, într-un interval de aproximativ un an, inculpaţii nominalizaţi anterior au acţionat, în mod conjugat şi coordonat, cu scopul prejudicierii bugetului U.A.T. Judeţul Constanţa şi obţinerii de foloase necuvenite pentru mai multe persoane juridice de drept privat, cu sau fără scop lucrativ, finanţate în mod ilegal ori al eludării obligaţiilor de plată.

Analizând această activitate imputată inculpaţilor A., F., H. şi Fundaţia "I." Constanţa, instanţa de fond a apreciat că nu poate fi reţinută în sarcina acestora infracţiunea de grup infracţional organizat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 367 alin. (6) din C. pen., prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

În cazul de faţă, Fundaţia "I." Constanţa a fost trimisă în judecată şi i s-a imputat faptul că a comis acte de evaziune fiscală împreuna cu inculpatul F., întocmind fictiv şi înregistrând în contabilitate facturile emise de L. "L." şi în această modalitate a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 152.180 RON, fără a i se imputa alte acţiuni ilicite legate de prejudicierea bugetului U.A.T. Judeţul Constanţa, prin alocarea unor sume de bani în mod ilegal pentru acţiuni culturale sau acţiuni sportive.

Din moment ce nu i s-a reţinut în sarcină o contribuţie clară la comiterea unor infracţiuni legate de prejudicierea bugetului U.A.T. Judeţul Constanţa, ci doar s-a adus în discuţie şi implicarea acestei fundaţii în canalizarea sumelor de bani alocate, către alte persoane juridice din anturajul inculpatului A., şi nici nu s-a arătat că ar exista o cauză care împiedică în exercitarea acţiunii penale faţă de Fundaţia "I.", în raport cu aceste acuzaţii, ci doar se fac simple speculaţii cu privire la eventuala vinovăţie a acestei entităţi şi pentru alte fapte de natură penală, prima instanţă nu a putut să facă aprecieri şi să reţină în sarcina acestei persoane juridice acte de constituire sau aderare la un grup infracţional organizat, motiv pentru care a adoptat o soluţie de achitare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., faţă de inculpata - persoană juridică Fundaţia "I." Constanţa, întrucât fapta imputată acesteia nu este prevăzută de legea penală.

În constituirea grupului au mai rămas în discuţie inculpaţii - persoane fizice A., F. şi H..

Referitor la aceştia, instanţa de fond a arătat că, este adevărat că între inculpaţii A. şi F. existau relaţii apropiate, care datau încă din anul 2004, de când primul inculpat a devenit preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, iar cel de-al doilea a fost numit consilier al preşedintelui şi ambii erau implicaţi şi deţineau funcţii în cluburi sportive sau în fundaţiile culturale constănţene, cărora li se alocau în mod ilegal fonduri de la buget, funcţii ce nu erau onorifice sau întâmplătoare, după cum lesne se poate sesiza, însă nu se poate pune semnul egalităţii între activitatea şi planurile infracţionale ale celor doi inculpaţi şi contribuţia inculpatei H., care era o angajată a unei direcţii din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa. Chiar dacă i s-a reţinut în sarcină o activitate infracţională, este puţin probabil ca aceasta să fi plănuit împreună cu primii doi inculpaţi o activitate infracţională, fiind suficientă o dispoziţie care să vină din partea celor doi inculpaţi. Aceste raporturi - a mai arătat prima instanţă - nu o exonerează de răspundere pe inculpata H., însă nu i se poate reţine în sarcină şi infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. pentru care s-a dispus o soluţie de achitare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., întrucât nu sunt suficiente probe pentru a fi reţinută infracţiunea.

Faţă de cele de mai sus, având în vedere că au rămas în discuţie doar doi inculpaţi care să poată fi traşi la răspundere penală pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., iar, conform legii, grupul trebuie să fie format din cel puţin 3 persoane faţă de care să existe probe că au gândit şi conceput activitatea infracţională, dar şi pentru că nu s-a dovedit o organizare a grupului împreună cu cele două inculpate, instanţa de fond a dispus o soluţie de achitare şi faţă de inculpaţii A. şi F., în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., întrucât nu există probe că toate persoanele la care s-a făcut referire au desfăşurat acte care să le implice în acţiunea de constituire sau aderare la grup infracţional.

5. Infracţiunea de abuz în serviciu comisă în raport de partea civilă D.

La data de 08.01.2015, inculpatul A. a emis Dispoziţia nr. 7/2015, prin intermediul căreia a deposedat-o în mod ilegal pe D. de atribuţiile specifice funcţiei de Director General al Direcţiei Economice Financiare pe care aceasta o ocupase prin concurs organizat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici Bucureşti, conform art. 58 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 188/1999.

Anterior acestui moment, persoana vătămată formulase o plângere prin care denunţa presiunile exercitate asupra sa de către inculpatul A..

Prin intermediul dispoziţiei arătate, emisă după bunul său plac, în temeiul unui referat întocmit tot de el, inculpatul a privat-o pe D. de toate atribuţiile specifice funcţiei pe care o dobândise prin intermediul concursului câştigat, urmând ca aceasta să se ocupe pe viitor doar de Serviciul Taxe şi Impozite.

Pe calea emiterii acestei dispoziţii, inculpatul a modificat unilateral raporturile de muncă ale persoanei vătămate care nu făcuse obiectul vreunei cercetări disciplinare şi nici nu fusese sancţionată pentru vreo abatere.

În preambulul Dispoziţiei nr. 7/2015 s-a arătat că aceasta a fost emisă în considerarea referatului nr. x/08.01.2015. Acesta a fost întocmit tot de către inculpatul A., care a consemnat că doar "în vederea îmbunătăţirii activităţii Direcţiei Generale Economico-Financiare, pentru fluidizarea procesului decizional şi pentru o mai bună gestionare a resurselor, până la adoptarea modificării structurii funcţionale a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Constanţa se impune delegarea unor atribuţii de serviciu".

Cu această motivare, prin art. 1 al Dispoziţiei nr. 7/2015, inculpatul a privat persoana vătămată D. de dreptul de a exercita atribuţiile de Director General, permiţându-i să exercite doar atribuţiile legate de activitatea specifică Serviciului Impozite, Taxe şi Executare Silită.

Conform art. 2 al actului administrativ arătat, persoanei vătămate i s-a retras dreptul de acordare a vizei de control financiar preventiv, iar potrivit art. 3, salariul ei a fost fixat la suma de 5.194 RON, la care se adaugă sporul pentru condiţii vătămătoare de 10%.

Conform art. 30 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, încadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile publice şi la alte unităţi bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz, iar potrivit art. 41 alin. (1) din acelaşi act normativ, contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor.

Potrivit art. 42 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, contractul individual de muncă nu poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegarea sau detaşarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă, iar pe durata delegării, respectiv a detaşării, salariatul îşi păstrează funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă.

În continuare, potrivit art. 248 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt: a) avertismentul scris şi b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile, această din urmă sancţiune fiind aplicabilă, sub sancţiunea nulităţii absolute, doar în condiţiile efectuării unei cercetări disciplinare prealabile.

Conform art. 9 alin. (6) din O.U.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului care desfăşoară activităţi de control financiar preventiv propriu se face de către conducătorul entităţii publice, cu acordul entităţii publice superioare, iar în cazul entităţilor publice în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului oricărui fond special, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice.

Inculpatul A., însă, a acţionat în mod absolut discreţionar, luându-i persoanei vătămate toate atribuţiile specifice funcţiei, în proporţie de 90%, după cum au apreciat şi martorii audiaţi, procedând astfel la o retrogradare a acesteia.

Încălcarea drepturilor şi intereselor persoanei vătămate nu a avut doar o componentă nepatrimonială, raportată la dreptul acesteia de a-şi exercita funcţia câştigată prin concurs, cu plenitudinea atribuţiilor sale şi care nu era orice funcţie, ci a doua ca importanţă după cea a Preşedintelui Consiliului Judeţean, pe linie economică şi de care depindea alocarea sumelor de bani către diverse persoane fizice sau juridice, aceasta, deoarece una dintre atribuţiile de care ea a fost deposedată prin intermediul dispoziţiei respective a fost cea de a aplica viza de control financiar preventiv.

Acţiunea ilicită a inculpatului, care s-a făcut cu încălcarea legii arătate mai sus, a provocat şi prejudicii materiale persoanei vătămate D., constând în reducerea salariului.

Conform art. 20 alin. (4) din Legea nr. 284/28.12.2010, pentru persoanele care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, salariul de bază deţinut se majorează cu 4 clase de salarizare succesive suplimentare.

Din relaţiile comunicate de Consiliul Judeţean Constanţa, salariul de bază al persoanei vătămate anterior emiterii Dispoziţiei nr. 7/2015 era de 5.615 RON, la care se adăuga un spor pentru condiţii vătămătoare de 10%.

De asemenea, Consiliul Judeţean Constanţa a comunicat şi salariile încasate de persoana vătămată D. în perioada iunie - decembrie 2014, toate net superioare celui stabilit prin Dispoziţia nr. 8/2015.

Persoana vătămată D. a declarat că şi-a început activitatea în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa din 06.06.2011, iar în luna decembrie a aceluiaşi an a fost anunţată că va prelua temporar funcţia de Director General al Direcţiei Generale Economico-Financiare, fiind emisă în acest sens o Dispoziţie a Preşedintelui Consiliului Judeţean.

În luna august 2012, la nivelul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici a fost organizat concursul pentru ocuparea funcţiei pe care o ocupa în mod temporar.

Persoana vătămată s-a înscris la concursul respectiv şi l-a promovat, fiind astfel numită definitiv în funcţia de Director General al Direcţiei Generale Economico-Financiare din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa.

Situaţia tensionată dintre inculpat şi partea civilă a fost determinată de împrejurarea că, în luna mai a anului 2014, persoana vătămată şi Directorul Direcţiei Administraţie Publică au fost chemaţi la vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, GGGGGGG., care le-a comunicat că inculpatul A., aflat atunci în Statele Unite ale Americii la tratament, le-a cerut să semneze actele pentru finanţarea LLLLLLLLLLLL. Constanţa, unde inculpatul deţinea funcţia de preşedinte al clubului, potrivit declaraţiei sale de interese.

Persoana vătămată a arătat că şi-a exprimat opinia că trebuie urmată procedura prevăzută de Legea nr. 350/2005, situaţie confirmată de hotărârile instanţelor.

Din acest motiv, inculpatul A. i-a transmis persoanei vătămate să îşi dea demisia deoarece, în caz contrar, la întoarcerea sa în ţară o va da el însuşi afară.

Persoana vătămată a arătat că, după ce a revenit la locul de muncă, inculpatul şi-a pus în practică ameninţările, prin emiterea Dispoziţiei nr. 7/08.01.2015, prin care i-au fost reduse drastic atribuţiile şi i-a fost ridicat dreptul de a aplica viza de control financiar preventiv.

În continuare, persoana vătămată a declarat că relaţia dintre ea şi inculpat s-a deteriorat după ce a limitat avansurile spre decontare ridicate de către UUUUUUUUUU. şi VVVVVVVVVV., secretarele inculpatului şi apropiate ale acestuia.

În fata primei instanţe, partea civilă D. a arătat că s-a angajat la Consiliul Judeţean Constanţa la data de 06.06.2011 în cadrul Serviciului de Buget, iar până la 22.12.2011 era în concediu, însă a fost sunată să se prezinte la C.J.C., deoarece CCCCCCCCC., consilier pe probleme economice, avea să-i comunice ceva. S-a prezentat, iar dl. CCCCCCCCC. i-a comunicat faptul că, în urma discuţiilor purtate cu preşedintele C.J.C., a fost numită director general al Direcţiei Generale Economico-Financiare. Funcţia a fost preluată efectiv la data de 1.01.2012, însă a primit anterior o dispoziţie de numire până la organizarea concursului. A preluat această funcţie în urma organizării concursului, la data de 14.08.2012. La început a avut relaţii normale de colaborare cu preşedintele C.J.C. Cea mai mare colaborare a avut-o când a obţinut două credite de la autoritatea pentru autorizarea împrumuturilor şi care au fost aprobate cu eforturi personale foarte mari, însă apoi nu a mai aprobat avansuri spre decontare, întrucât nu erau justificate, către cele două secretare ale preşedintelui C.J.C. Din aceste motive, o parte dintre referatele încheiate de ea nu mai ajungeau spre aprobare la inculpat. Pe timpul cât lipsea inculpatul Constantinescu, fiind plecat la tratament în SUA, a hotărât împreună cu vicepreşedintele FFFFFFF. să renunţe la contractul de prestări servicii încheiat cu D.P.P.J. şi atunci a înţeles de la dl. GGGGGGG. că inculpatul a spus că cei care au făcut asta vor avea de suferit. A considerat-o o ameninţare, iar la data de 18.03.2014 a fost chemată la cabinetul preşedintelui de către secretara acestuia, UUUUUUUUUU., cu motivaţia că a refuzat să semneze un referat în care se solicitau 60.000 RON pentru folii şi 60.000 RON pentru pungi pentru împachetat, sumele părând exagerate, şi i s-au cerut explicaţii. Înainte de a pleca în SUA, preşedintele C.J.C. a chemat-o la cabinet, ocazie cu care acesta i-a vorbit pe un ton ameninţător şi a simţit-o ca pe o ameninţare la adresa ei.

În luna mai 2014 a fost sunată să se prezinte împreună cu WWWWWWWWWW. şi FFFFFFF. să semneze un contract cu LLLLLLLLLLLL. Constanţa şi cu acea ocazie ea şi WWWWWWWWWW. au refuzat să semneze pe motiv că erau deja 2 hotărâri judecătoreşti date de instanţe, Tribunal şi Curtea de Apel, privind Decizia nr. 67 a Curţii de Conturi, în care se preciza că trebuie să se aplice Legea nr. 350/2005. A fost chemată inclusiv doamna EEEEEEE., care a refuzat aplicarea vizei de control financiar în legătură cu aceste finanţări, opinia acesteia fiind că trebuie respectată Legea nr. 350/2005. A refuzat semnarea contractului, în ciuda tuturor insistenţelor. Preşedintele a fost sunat în SUA şi a aflat de semnarea contractului, iar acesta le-a transmis că dacă nu vor să semneze acel contract, să-şi dea demisiile sau vor fi daţi afară când se va întoarce. S-a primit o asemenea ameninţare şi pe PP., iar dl. WWWWWWWWWW. i-a arătat. Inculpatul nu lua legătura personal cu ea, ci prin intermediul altor persoane. Vicepreşedintele GGGGGGG. i-a spus că inculpatul i-a cerut să o dea afară şi după insistenţele mesajelor a fost forţată să îşi ia concediu medical. Vicepreşedintele avea puteri limitate şi numai inculpatul Constantinescu, în calitate de ordonator principal de credite, putea stabili aspecte importante.

Pe data de 11.07.2014 a primit o adresă la ora 16:00, prin care se spunea că, începând cu 14.07.2014 este obligată să efectueze un concediu de odihnă. Trebuia să facă închiderile de semestru, motiv pentru care a intrat în depresie şi a urmat tratament. În acel timp, ameninţările veneau de la inculpatul Constantinescu pe diverse căi. A aflat că urma să fie înlocuită cu o apropiată a dl. Constantinescu. În decembrie 2014, când inculpatul a fost supus controlului judiciar, a primit din nou ameninţări că va fi dată afară. Pe data de 08.01.2015, în prima zi când a revenit la serviciu, inculpatul a emis o dispoziţie prin care i-au fost luate cele mai importante atribuţii de director general la Serviciu Buget, Contabilitate, Personal, în cadrul căreia urma să se ocupe de executare silită şi taxe. Mai înainte i s-a cerut să-şi depună demisia, apoi i s-a spus că va găsi o modalitate să o demită. Referatul în baza căruia s-a emis dispoziţia nu conţinea nicio motivare cu privire la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, iar înainte avea calificative F.B. I s-a diminuat salariul, dar şi veniturile, întrucât era în echipa de implementare de proiecte cu fonduri europene, iar diferenţa de salariu era de cca. 500 RON/lună.

La începutul lui 2013 i-a adus la cunoştinţă inculpatului Constantinescu că trebuia respectată Legea nr. 350/2005, iar Curtea de Conturi în fiecare an spunea că trebuie să fie respectată această lege.

În mod normal trebuia să se respecte Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici; ar fi dat declaraţie în cadrul unei cercetări prealabile. Exista o procedură de urmat prevăzută de O.U.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv pe care inculpatul nu a respectat-o, fiind necesar obţinerea unui aviz de la Ministerul de Finanţe. A fost trimisă în judecată într-un alt dosar pentru infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, ştia că poate fi suspendată de drept, dar din conţinutul referatului nu rezulta acest aspect. A fost în concediu medical în perioada 08.01-31.01.2015, însă pe data de 8 a fost chemată la serviciu pentru probleme de inventariere. După data de 11 martie a fost emisă o dispoziţie de suspendare din funcţie, ca urmare a trimiterii în judecată a sa şi a altor colegi, ce a fost semnată de vicepreşedintele GGGGGGG., care avea atribuţii de preşedinte. În anul 2011 a aplicat ultima oară viza, întrucât ea şi preşedintele aveau drept de semnătura întâi, iar, întrucât acesta a lipsit, a semnat în locul lui şi nu mai putea aplica şi viza.

Inculpatul A. s-a apărat în sensul că părţii civile nu îi erau aplicabile dispoziţiile art. 9 alin. (6) din O.U.G. nr. 119/1999, în referire la abuzul în serviciu faţă de partea civilă, deoarece obţinerea avizului de la Ministerul Finanţelor era necesar numai în situaţia în care a fost vorba de bugetul de stat sau de bugetul asigurărilor sociale sau alte fonduri speciale.

Or, instanţa a constatat că, în art. 9 alin. (6) din O.U.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar se stipulează că, numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului ce desfăşoară activităţi publice de control financiar preventiv propriu se face de către conducătorul entităţii publice, cu acordul entităţii publice superioare, iar în cazul entităţilor publice în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite, al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale sau al bugetului oricărui fond special, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice, iar aceste dispoziţii îi erau aplicabile şi părţii civile.

S-a mai arătat că, de fapt, inculpatul A., având impusă obligaţia prevăzută prin măsura preventivă a controlului judiciar de a nu lua legătura cu angajaţii din subordinea sa şi dându-şi seama că, astfel, s-ar bloca activitatea C.J.C, a recurs la această măsura ce o viza pe partea civilă; or, acest aspect ar fi trebuit să fie redat în conţinutul dispoziţiei, ce a fost emisă la 08.01.2015, fapt ce nu s-a realizat.

Demn de remarcat este, după cum partea civilă a relatat, că din momentul angajării sale şi până la momentul emiterii deciziei, inculpatul nu a luat legătura cu aceasta decât o singură dată, în rest aspectele esenţiale îi erau aduse la cunoştinţă prin intermediul altor persoane.

Chiar luând în calcul această versiune prezentată de inculpat, instanţa de fond a constatat că inculpatul, căruia i se aplicase o măsură preventivă privativă de drepturi, a preferat să emită o dispoziţie nelegală, în detrimentul unei persoane cu funcţie importantă în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, de care depindea luarea deciziilor şi alocarea sumelor de bani, cu consecinţe de ordin material şi moral pentru partea civilă D., decât să-şi limiteze propriile atribuţii sau să renunţe la funcţia deţinută, tocmai pentru a nu periclita în niciun fel bunul mers al activităţii Consiliului Judeţean Constanţa şi a nu încălca hotărârea dată de o instanţă de judecată, în materia măsurilor preventive.

Nu a putut fi primită nici motivarea că inculpatul a recurs la această decizie dată fiind dispoziţia de trimitere în judecată a părţii civile, încă din decembrie 2013 şi astfel se impunea suspendarea de drept, întrucât în Dispoziţia nr. 7/2015 nu se stipula un asemenea motiv, care dacă se întemeia pe dispoziţiile legii, nu se poate explica de ce nu a fost invocat.

De altfel, martorii audiaţi în cauză, ce au fost propuşi de partea civilă, au confirmat situaţia tensionată în care se afla partea civilă în raporturile cu inculpatul şi care a fost adevăratul motiv ce l-a determinat pe inculpat să recurgă la emiterea dispoziţiei.

Astfel, martorul FFFFFFF. a relatat că, în perioada 2012-2016 a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, iar pe parcursul mandatului a avut şi atribuţii de preşedinte, atunci când acesta a fost suspendat din ordinul prefectului. În perioada decembrie 2014 - sfârşitul lui martie 2015, din dispoziţia preşedintelui, i-au fost retrase toate atribuţiile şi tot aşa i-au fost retrase atribuţiile şi părţii civile D., care ocupa funcţia de director al Direcţiei de Buget - Finanţe în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa. Nu a luat parte la luarea deciziei, însă a văzut dispoziţia pe care i-a arătat-o D.; decizia a fost exclusiv a preşedintelui şi el era în aceeaşi situaţie, nu aveau decât să se conformeze. De la partea civilă a înţeles că relaţiile dintre partea civilă şi inculpat au devenit tensionate, probabil datorită lipsei dialogului şi a modului de lucru.

În perioada contractului cu LLLLLLLLLLLL. Constanţa urma să semneze şi el, după ce semnau celelalte direcţii de profil, însă, întrucât direcţia economică a refuzat să pună viza, nu a mai semnat contractul şi s-au urmat proceduri legale de înştiinţare a Curţii de Conturi şi A.N.A.F. La finalizarea controlului A.N.A.F., s-a stabilit că refuzul de viză a fost întemeiat. Nu s-a mai finalizat niciun contract pentru că acestea au fost recomandările A.N.A.F. A confirmat faptul că s-au trimis mesaje SMS, ce o vizau pe partea civilă E., când inculpatul Constantinescu era plecat în SUA, pentru demiterea acesteia. Tocmai de aceea a fost în SUA, pentru a clarifica cu inculpatul unele probleme. Se cerea doar demiterea doamnei E., nu şi a altor persoane.

Este adevărat că a redus numărul maşinilor, aşa cum scrie la lege, la propunerea părţii civile D., ca urmare a Notei Curţii de Conturi. Cu preşedintele nu a purtat nicio discuţie, deoarece pe durata controlului judiciar nu i s-a permis să ia legătura cu ei.

Martora XXXXXXXXXX. a relatat că a fost angajată a Consiliului Judeţean Constanţa, pe funcţia de director general, iar partea civilă i-a relatat că se afla într-o situaţie dificilă, în sensul că nu reuşea să ia legătura cu preşedintele, întrucât funcţionarele care lucrau în cabinetul acestuia nu o lăsau să ia legătura cu acesta, respectiv Raluca DDDDDD., ZZZZZZZZZZ. şi AAAAAAAAAAA.. În legătură cu încheierea unui contract cu LLLLLLLLLLLL. Constanţa, a înţeles că partea civilă a refuzat să-l semneze. Legea sportului nr. 69/2000 prevede posibilitatea finanţării de către autorităţile locale a cluburilor sportive publice, însă în procesul de punere în aplicare a H.C.J., preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a refuzat categoric încheierea unui contract de finanţare, contract ale cărei clauze erau reglementate printr-un ordin al Ministerului Sportului şi Tineretului.

Doamna E. era supărată că nu putea încheia acest contract de finanţare, care trebuia să reprezinte un angajament legal al plăţii către acest club, şi existau discuţii divergente între inculpat şi partea civilă. În perioada când inculpatul era plecat în SUA, a transmis câteva SMS-uri domnului GGGGGGG., în care spunea că dacă nu o să semneze directorul economic şi directorul juridic, atunci să plece. Îşi aminteşte aceste mesaje, deoarece erau de impact, de intimidare, asupra angajaţilor Consiliului Judeţean Constanţa.

În anul 2014 partea civilă a fost obligată să-şi ia concediu de odihnă, apoi şi-a luat şi concediu medical. După ce s-a întors din concediu, a văzut dispoziţia prin care doamnei E. i se luau atribuţii în proporţie de 90%, precum şi viza de control financiar preventiv. Nu ştie dacă a fost ridicată şi altei persoane viza de control financiar preventiv. Documentele erau cenzurate de doamna UUUUUUUUUU., iar acestea nu mai ajungeau la preşedinte. A asistat şi la discuţiile purtate de partea civilă, dl. WWWWWWWWWW. şi dl. FFFFFFF., iar, atât dl.

WWWWWWWWWW., cât şi doamna E. s-au opus încheierii contractului, deoarece Curtea de Conturi a recomandat Consiliului Judeţean Constanţa ca aceste contracte de finanţare către cluburile sportive să se facă prin organizarea procedurii. În câteva luni, Curtea de Conturi şi A.N.A.F. au găsit întemeiat refuzul de viză, întrucât trebuia să se încheie contractul potrivit Legii nr. 350/2005. Toate proiectele de hotărâri ale Consiliului Judeţean Constanţa au avut o expunere de motive ce aparţineau iniţiatorului, respectiv inculpatului Constantinescu.

A aflat în 2014, după ce i-a arătat dl. FFFFFFF., că nu a fost respectată legea. Nu ştie care au fost motivele, însă nu a văzut niciun referat din care să rezulte care sunt motivele pentru care s-au luat atribuţiile părţii civile într-o proporţie aşa de mare. Dl. G. era consilierul Preşedintelui şi tot acesta îi stabilea atribuţiile, dar nu ştie că rapoartele erau vizate şi de dl. G..

Martora BBBBBBBBBBB. a arătat că avea calitatea de şef serviciu Centru de Informare, Registratură, Arhivă şi a recomandat-o personal pe D., care era specialist în Administraţie Publică, însă în anul 2015 a chemat-o inculpatul şi i-a spus că este dezamăgit de activitatea doamnei E. şi să-i transmită să îşi dea demisia. Circulau zvonuri că erau relaţii încordate între inculpat şi D., însă nu cunoaşte adevăratul motiv pentru care inculpatul i-a spus să-şi dea demisia.

Având în vedere modul discreţionar în care a acţionat inculpatul A., împotriva legii şi în detrimentul părţii civile D., instanţa de fond a reţinut în sarcina acestuia infracţiunea de abuz în serviciu, pentru care a dispus condamnarea.

6. Conflict de interese

6.1. Prin adresa nr. x/06.02.2012, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa a solicitat Consiliului judeţean Constanţa virarea sumei de 100.000 RON, necesară pentru plata avansului de cazare şi masă pentru Q., în vederea încheierii contractului privind desfăşurarea Turului Dobrogei şi Turului României la Ciclism, ceea ce demonstrează că destinaţia sumei a fost clar determinată ca fiind pentru "plata avansului de cazare şi masă pentru Q.".

Solicitarea Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Constanţa a fost aprobată de către inculpatul A., prin referatul nr. x/07.02.2012.

În baza H.C.J. nr. 28/06.02.2012 a Consiliului Judeţean Constanţa s-a aprobat alocarea sumei de 100.000 RON către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa, pentru susţinerea competiţiilor sportive cicliste "Turul Dobrogei" 2012 - ediţia a VI-a şi "Turul României" 2012 - ediţia a IV-a.

Transferul sumei de 100.000 RON în contul Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Constanţa s-a făcut cu ordinul de plată nr. x/20.02.2012, în baza referatului nr. x/07.02.2012, angajamentului bugetar nr. 139/20.02.2012 şi a ordonanţării de plată nr. x/20.02.2012, toate semnate de ordonatorul principal de credite, inculpatul A..

SC N. SRL Constanţa a facturat Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Constanţa suma de 50.000 RON, pe care a justificat-o pe baza facturii seria x nr. x/23.02.2012, cu explicaţia "servicii cazare şi servicii masă".

Din ordinul de plată nr. x/24.02.2012 al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Constanţa şi extrasul bancar din data de 24.02.2012 reiese că suma de

50.000 RON a fost plătită către SC N. SRL Constanţa, cu explicaţia "c/v F 2573 reprezentând cazare şi masă", în data de 24.02.2012 şi reprezintă în fapt plata avansului de cazare şi masă pentru Q. în vederea încheierii contractului privind desfăşurarea Turului Dobrogei şi Turului României la Ciclism din luna mai 2012, respectiv iunie 2012, aşa cum, de altfel, rezultă din adresa nr. x/06.02.2012 prin care Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa a solicitat Consiliului Judeţean Constanţa suma de 100.000 RON.

6.2. Astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, inculpatul A. îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului director al Clubul Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa.

În anul 2012, inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean, a efectuat plăţi nelegale, din bugetul judeţean, către Clubul Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa, al cărui preşedinte era tot el, în cuantum de 3.750.000 RON.

Din aceste fonduri publice aparţinând bugetului Consiliului Judeţean Constanţa şi transferate fraudulos Clubului Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa, au fost decontate cheltuieli cu serviciile de cazare şi masă în sumă de 113.032 RON către SC N. SRL Constanţa, pe baza mai multor facturi emise în anul 2011, pentru servicii prestate în perioada iulie - decembrie 2011 în favoarea clubului.

Astfel cum rezultă din conţinutul interceptărilor telefonice efectuate în cauză, inculpatul A. cunoştea împrejurarea că echipa LLLLLLLLLLLL. Constanţa era cazată la Q., din care el deţinea 25%.

CCCCCCCCCCC. - Eşti la Q.?

M - Eu da, da la Q. sunt. Păi, hai să trec mai încolo pe la tine?

CCCCCCCCCCC. - Nu trece că vreau eu mai încolo să trec, că vreau să vorbesc cu băieţii de la HCM Constanţa, unde să treci?

. . . . . . . . . .

M - Ei erau la sală, au zis că la 11 şi un sfert au vizionare şi după aia au antrenament. la stai să mă conving mai bine, că Tase a vorbit cu ei de dimineaţă.

Conform datelor şi informaţiilor de interes public furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi care au fost ataşate şi la dosarul instanţei, SC N. SRL Constanţa figurează ca fiind înregistrată în Registrul comerţului sub nr. x/1994, cu codul unic de înregistrare nr. x/06.01.1995, cu sediul social declarat în NNNNNNN., Mamaia, judeţul Constanţa, în baza contractului de vânzare cumpărare nr. x/28.05.2007 şi având ca obiect principal de activitate "Hoteluri şi restaurante" - conform cod CAEN 5510.

Asociaţii SC N. SRL, deţinători fiecare a câte 25 % din capitalul social, sunt: S., A., ZZZZ. şi FF., societatea fiind administrată de S., care a fost numit în această funcţie la data de 01.06.2004.

Conform istoricului comunicat de Oficiul Registrului Comerţului, inculpatul A. era asociat la SC N. SRL încă de la înfiinţare, deci a avut această calitate şi la data la care au fost efectuate plăţile de la bugetul judeţului Constanţa către această societate.

Cu privire la cele două fapte descrise mai sus, instanţa de fond a apreciat că nu sunt incidente dispoziţiile din Decizia nr. 603/2015 a Curţii Constituţionale, reţinându-se, în esenţă, că inculpatul A., în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a aprobat efectuarea a două plăţi către Direcţia Judeţeană de Sport şi Tineret Constanţa şi LLLLLLLLLLLL. Constanţa, care la rândul lor au achitat către SC N. SRL, contravaloarea serviciilor de cazare şi masă.

S-a reţinut că nu se poate susţine, însă, că inculpatul nu avea cunoştinţă de acest circuit al banilor alocaţi şi nu poate fi exonerat de răspundere pentru aceste fapte, doar pentru că aprobările nu au vizat alocarea banilor direct către SC N. SRL, aşa cum s-a afirmat în apărare, deoarece inculpatul deţinea, atât funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean, cea de preşedinte al Clubului Sportiv LLLLLLLLLLLL. Constanţa, cât şi de asociat la SC N. SRL, iar sumele alocate de la buget erau date tocmai pentru a profita acestor entităţi şi implicit inculpatului, motiv pentru care sub acest aspect s-a dispus condamnarea acestuia, în condiţiile legii.

6.3. La data de 20.11.2009 a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. x între achizitorul Consiliul Judeţean Constanţa, reprezentat de inculpatul A., în calitate de preşedinte şi prestatorul SC R. SRL, reprezentată de directorul executiv DDDDDDDDDDD. şi de directorul de marketing - vânzări EEEEEEEEEEE..

Obiectul contractului l-a reprezentat prestarea de "servicii de informare şi promovare a instituţiei pe canale TV", pe durata a 48 de luni calendaristice de la data semnării şi înregistrării contractului de achizitor, în schimbul unui tarif mediu lunar de 38.213 euro.

În baza acestui contract, în intervalul 22.12.2009 - 30.11.2010, SC R. SRL a facturat Consiliului Judeţean Constanţa suma de 2.271.503,33 RON.

Această sumă a fost achitată integral printr-un număr de 13 ordine de plată emise în intervalul 25.01.2010 - 30.11.2010.

În anul 2011, în temeiul contractului arătat anterior, SC R. SRL a facturat Consiliului Judeţean Constanţa suma de 2.400.795,61 RON.

Această sumă a fost achitată integral printr-un număr de 14 ordine de plată, emise în intervalul 24.01.2011 - 02.12.2011.

În anul 2012, în temeiul contractului de prestări servicii nr. x/20.11.2009, SC R. SRL a facturat Consiliului Judeţean Constanţa suma de 2.520.550,25 RON.

Această sumă a fost achitată integral prin 12 ordine de plată emise în intervalul 04.01.2012 - 20.12.2012.

De altfel, conform constatărilor auditorilor externi ai Curţii de Conturi, care au apreciat aceste plăţi ca având un caracter nelegal, în anul 2012 Consiliul Judeţean Constanţa a efectuat plăţi în cuantum de 2.520.550,25 RON către SC R. SRL, reprezentând contravaloarea unor servicii de informare şi promovare a instituţiei pe canale TV, respectiv producţie şi difuzare anunţuri şi spoturi publicitare şi difuzare emisiuni TV, potrivit contractului de prestări servicii nr. x/20.11.2009.

În anul 2013, în temeiul aceluiaşi contract de prestări servicii, SC R. SRL a facturat Consiliului Judeţean Constanţa suma de 2.081.667,97 RON.

Această sumă a fost achitată integral prin 19 ordine de plată emise în intervalul 17.01.2013 - 12.12.2013.

Tot în anul 2013, la datele de 31.10.2013 şi 20.11.2013, în executarea contractului de prestări servicii, SC R. SRL a facturat Consiliului Judeţean Constanţa suma de 348.653,27 RON.

Această sumă a fost achitată integral prin cinci ordine de plată emise în intervalul 17.01.2014 - 10.03.2014.

În total, în perioada 25.01.2010 - 10.03.2014, de la bugetul U.A.T. Judeţul Constanţa a fost achitată, în executarea contractului nr. x/20.11.2009, către SC R. SRL, suma de 9.623.170,43 RON.

6.4. La data de 02.06.2011 a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. x între achizitorul Consiliul Judeţean Constanţa, reprezentat de inculpatul A., în calitate de Preşedinte, şi prestatorul SC R. SRL, reprezentată la încheierea contractului de Directorul Executiv, DDDDDDDDDDD. şi de Directorul publicitate, EEEEEEEEEEE..

Obiectul contractului l-a reprezentat prestarea unor "servicii de promovare a imaginii turistice a judeţului Constanţa prin intermediul filmului realizat cu ocazia evenimentului Turul României la Ciclism - a 48-a ediţie".

Conform clauzelor contractuale, serviciile ar fi trebuit prestate în perioada 04 - 11.06.2011, în schimbul a 2.500 euro.

Conform facturii nr. x/14.06.2011 şi borderoului de plăţi din 10.10.2011, în temeiul acestui contract, SC R. SRL a facturat, iar Consiliul Judeţean Constanţa a achitat suma de 12.936,92 RON.

Astfel cum rezultă din adresa nr. x/04.02.2015 a Consiliului Judeţean Constanţa, în anul 2012 nu au fost încheiate contracte cu SC R. SRL.

6.5. La data de 14.11.2013 a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. x, între achizitorul Judeţul Constanţa, reprezentat de inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean, şi prestatorul SC R. SRL, reprezentată la încheierea contractului de către Directorul Executiv FFFFFFFFFFF..

Obiectul contractului l-a reprezentat prestarea unor "servicii de organizare Exerciţiu simulare - eveniment media", iar conform clauzelor, aceste servicii urmau să fie prestate la data de 19.11.2013, în schimbul unui preţ de 20.736,5 euro, echivalentul sumei de 91.809 RON, cu TVA.

În executarea acestui contract, SC R. SRL a emis factura nr. x/20.11.2013, în valoare de 91.809,60 RON, achitată integral de beneficiarul

Consiliul Judeţean Constanţa prin ordinul de plată din data de 27.11.2013.

6.6. La data de 26.11.2013 a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. x, între achizitorul Judeţul Constanţa, reprezentat de inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean, şi prestatorul SC R. SRL, reprezentată la încheierea contractului de către Directorul Executiv FFFFFFFFFFF..

Obiectul contractului l-a reprezentat prestarea unor "servicii de informare şi promovare a Consiliului Judeţean pe canale TV", care ar fi trebuit să constea în producţia a 4 anunţuri publicitare, producţia a 3 spoturi publicitare de 30 de secunde fiecare, difuzarea a 120 de anunţuri publicitare şi difuzarea a 120 de spoturi publicitare de 30 de secunde.

Conform clauzelor contractuale, aceste servicii urmau să fie prestate într-o perioadă de 30 de zile de la intrarea în vigoare a contractului, în schimbul unui preţ de 30.000 euro, la care se adaugă TVA.

În executarea acestui contract, SC R. SRL a emis factura nr. x/31.01.2014, în valoare de 166.830,84 RON, achitată integral de beneficiarul Consiliul Judeţean Constanţa prin ordinele de plată nr. x/14.05.2014 şi y/23.05.2014.

6.7. La data de 24.02.2014 a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. x, între achizitorul Judeţul Constanţa, reprezentat de inculpatul A., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean şi prestatorul SC R. SRL, reprezentată la încheierea contractului de către administratorul GGGGGGGGGGG..

Obiectul contractului l-a reprezentat prestarea unor "servicii de informare şi promovare a Consiliului Judeţean pe canale TV", în schimbul unui preţ de 1.848.640 euro, la care se adaugă TVA.

Astfel cum rezultă din documentele financiar contabile predate la dosarul cauzei de către Consiliul Judeţean Constanţa, în temeiul acestui contract prestatorul SC R. a facturat beneficiarului suma de 354.853,57 RON, după cum urmează: 207.912,19 RON prin factura nr. x/05.05.2014, 10.140,04 RON prin factura nr. x/05.05.2014, 64.478,79 RON prin factura nr. x/31.07.2014, 7.538,67 RON prin factura nr. x/30.08.2014 şi 64.783,88 RON prin factura nr. x/30.09.2014.

La rândul său, Consiliul Judeţean Constanţa a achitat în total SC R. SRL suma de 346.302,37 RON, după cum urmează: 61.878,84 RON prin OP nr. x/28.08.2014, 209.456,03 RON prin OP nr. x/16.09.2014, 2.905,74 RON prin OP nr. x/24.09.2014, 7.277,88 prin OP nr. x/24.09.2014, 2.612,25 RON prin OP nr. x/23.10.2014 şi 62.171,63 RON prin OP nr. x/23.10.2014.

La data de 18.03.2015, prin adresa nr. x/17.03.2015, Consiliul Judeţean Constanţa a predat înscrisuri din care rezultă efectuarea unor plăţi în cuantum total de 218.856,18 RON către SC R. SRL.

Astfel, prin ordinele de plată nr. x şi 178, ambele din data de 05.02.2015, Consiliul Judeţean Constanţa a achitat SC R. SRL sumele de 201.522,66 RON şi, respectiv, 117.333,52 RON.

Temeiul acestor plăţi l-au constituit facturile nr. x şi y din 05.05.2014, emise în executarea contractului de prestări servicii nr. x/24.02.2014, precum şi minuta nr. 2611/04.02.2015.

Din relaţiile comunicate de Consiliul Judeţean Constanţa, în anul 2015 nu au fost efectuate plăţi către SC R. SRL.

În concluzie, în intervalul 2010 - 2015, Consiliul Judeţean Constanţa a achitat către SC R. SRL, în temeiul contractelor analizate anterior, suma totală de 10.459.905,74 RON.

Din relaţiile comunicate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa rezultă că inculpatul A. a fost în trecut, respectiv până în octombrie 2003, asociat la SC R. SRL.

În prezent, unii dintre asociaţii acestei societăţi sunt SC U. SRL şi S..

Şi în cadrul SC U. SRL, inculpatul A. a avut calitatea de asociat şi administrator.

Conform relaţiilor comunicate de Consiliul Judeţean Constanţa, prin adresele nr. x/19.01.2015 şi y/04.02.2015, în anii 2010, 2011 şi 2012 nu au fost încheiate contracte cu SC T. SRL.

6.8. La data de 27.02.2013, între achizitorul Judeţul Constanţa, reprezentat de inculpatul A., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean, şi prestatorul SC T. SRL, reprezentat de S., a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. x.

Obiectul contractului l-a reprezentat prestarea de servicii de distribuţie presă scrisă, pe o durată de 12 luni, de la data intrării în vigoare a contractului, în schimbul unui preţ de 14.962,80 euro, la care se adaugă TVA.

Conform facturilor, situaţiilor şi borderourilor de plăţi depuse la dosar, în temeiul acestui contract, în anul 2013, Consiliul Judeţean Constanţa a achitat SC T. SRL suma totală de 47.919,24 RON.

În temeiul aceluiaşi contract, în anul 2014 Consiliul Judeţean Constanţa a achitat SC T. SRL suma de 15.860,36 RON, prin patru ordine de plată emise în intervalul 06.02.2014 - 27.06.2014.

Consiliul Judeţean Constanţa a comunicat că în anul 2015 nu au fost efectuate plăţi către SC T. SRL.

În concluzie, în temeiul contractului de prestări servicii nr. x/27.02.2013, în anii 2013 şi 2014, Consiliul Judeţean Constanţa a achitat prestatorului suma totală de 63.779,60 RON.

Din relaţiile comunicate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa a rezultat că cele mai multe părţi sociale ale SC T.

T. SRL sunt deţinute de către S., care este şi administratorul societăţii.

De altfel, S. a şi încheiat, reprezentând această societate, contractul de prestări servicii nr. x/27.02.2013.

6.9. La data de 02.04.2009, între Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de achizitor şi SC U. SRL, în calitate de prestator, a fost încheiat contractul nr. x, având ca obiect servicii de pază şi protecţie la Pavilionul Expoziţional Constanţa.

La acest contract au fost încheiate ulterior un număr de 12 acte adiţionale, prin care a fost prelungită durata contractului, dar a fost mărit şi numărul obiectivelor care urmau să fie păzite de agenţii SC U. SRL.

Astfel cum rezultă din înscrisurile ridicate de la Consiliul Judeţean Constanţa, în temeiul acestui contract, instituţia publică a plătit SC U. SRL, în perioada 24.02.2010 - 11.02.2015, suma totală de 2.842.218 RON.

Inculpatul A. a fost el însuşi asociat la SC U. SRL şi administrator al acesteia.

Un procent de 24% din părţile sociale ale SC U. SRL sunt deţinute de către S..

Din analiza înscrisurilor comunicate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa a rezultat că inculpatul A. este asociat cu S. în cinci societăţi comerciale, respectiv SC HHHHHHHHHHH. SRL, SC AA. SRL, SC Z. SRL, SC IIIIIIIIIII. SRL şi SC N. SRL.

Totodată, inculpatul A. este asociat cu SC JJJJJJJJJJJ. SRL, al cărei asociat este S., în alte trei societăţi comerciale, respectiv SC KKKKKKKKKKK. SA, SC LLLLLLLLLLL. SA, SC MMMMMMMMMMM. SA.

Relaţiile comunicate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa cu privire la structura acţionariatului/asociaţilor societăţilor enumerate în paragrafele de mai sus, pe care se sprijină concluzia că inculpatul A. este în legături comerciale cu S. alcătuiesc volumele nr. 37, 38, 39 din dosarul de urmărire penală.

Cu privire la infracţiunile de conflict de interes reţinute la punctele 6.3 - 6.9 din prezenta secţiune, instanţa de fond a apreciat că, în urma adoptării Deciziei nr. 603/2015 a Curţii Constituţionale, a fost dezincriminată fapta de conflict de interese în forma săvârşirii acesteia în raport de persoanele cu care au existat raporturi comerciale, iar acest aspect a fost reţinut în toate cele 7 situaţii descrise mai sus. În consecinţă, prima instanţă a dispus achitarea inculpatului în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., în sensul că faptele nu sunt prevăzute de legea penală.

Instanţa a reţinut situaţia de fapt arătată mai sus pe baza următoarelor mijloace de probă administrate în faza de urmărire penală:

- plângerea formulată la data de 09.01.2015 de către partea vătămată D. împotriva preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, cu documente ataşate;

- documente contabile privind acţiuni culturale ianuarie - decembrie 2012, care privesc finanţările Consiliului Judeţean Constanţa; Documente financiar - contabile anul 2012, privind Fundaţia "I."

- documente financiar-contabile anul 2012, privind finanţarea de către Fundaţia "I." a Festivalului Naţional de Film Mamaia;

- documente financiar-contabile anul 2012, privind finanţarea de către Fundaţia "I." a Festivalului XXXXXXXXXXXX.;

- documente financiar-contabile anul 2012, privind finanţarea de către Fundaţia "I." a Festivalului Naţional al Cântecului şi Dansului Românesc Mamaia;

- documente financiar-contabile anul 2012, privind Asociaţia pentru Promovarea Turismului şi alte asociaţii;

- documente financiar-contabile anul 2012, privind Spectacole pentru copii şi alte asociaţii;

- documente financiar-contabile anul 2012, privind Acţiuni sportive iunie 2012;

- documente contabile - acţiuni sportive, decembrie 2012;

- situaţie viramente - acţiuni sportive 2012;

- fişă alocări sume;

- documente contabile EE.;

- documente contabile EE./convenţii civile şi prime sportivi/ martie 2012;

- documente contabile - fişe alocări sume CS QQQQQQQQQQQQ.;

- documente contabile - fişe alocări sume CS AAAAAAAAAAAAA.;

- documente contabile - fişe alocare sume CS QQQQQQQQQQQQ. - continuare;

- documente contabile - fişe alocări sume CS QQQQQQQQQQQQ. Constanţa;

- documente contabile - fişe alocări sume CS QQQQQQQQQQQQ. Constanţa - continuare;

- documente contabile - fişe alocări sume CS MMMMMMMMMMMM. Constanţa;

- documente contabile - deconturi cheltuieli (continuare) MMMMMMMMMMMM. Constanţa;

- documente contabile - fişe alocări sume CS CCCCCCCCCCCCC. Constanţa;

- documente contabile CS CCCCCCCCCCCCC. Constanţa - justificări mai 2012;

- documente contabile CS CCCCCCCCCCCCC. Constanţa - justificări octombrie 2012;

- Raport de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de către specialistul D.N.A. - S.T. Constanţa la data de 12.01.2015 + anexa nr. 1;

- Raport de constatare tehnico-ştiinţifică de către specialistul D.N.A. - S.T. Constanţa + anexa nr. 1;

- declaraţii de interese, declaraţii de avere ale numitului A., întocmite în luna iunie 2009;

- adresa nr. x/30.01.2015 a Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa + documente anexă ref. SC TTTTTTTTTTTT. SRL;

- adresa nr. x/30.01.2015 a Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa + documente anexă ref. SC ŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞ. SRL;

- adresa nr. x/30.01.2015 a Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa + documente anexă ref. SC II. SA, SC RRRR. SRL;

- declaraţia persoanei vătămate D., din data de 12.02.2015;

- declaraţia suspectului A. din data de 19.02.2015;

- declaraţia inculpatului A., din data de 19.02.2015;

- declaraţia martorului WWWWWWWW., din data de 19.02.2015;

- Proces-verbal încheiat la data de 19.02.2015 de D.N.A. - S.T. Constanţa, cu ocazia redării în formă scrisă a conţinutului înregistrării unor convorbiri telefonice;

- Proces-verbal încheiat la data de 18.02.2015 de D.N.A. - S.T. Constanţa, cu ocazia redării în formă scrisă a conţinutului înregistrării unor convorbiri telefonice;

- Proces-verbal încheiat la data de 18.02.2015 de D.N.A. - S.T. Constanţa, cu ocazia redării în formă scrisă a conţinutului înregistrării unor convorbiri telefonice şi a unor mesaje text;

- adresa nr. x/01.04.2014 a Consiliului Judeţean Constanţa, cu acte ataşate;

- Raport de constatare întocmit la data de 07.04.2015 de către specialistul din cadrul D.N.A. - S.T. Constanţa;

- declaraţie de martor din data de 16.03.2015 - IIIIII., împreună cu documente ataşate;

- declaraţie de martor din data de 16.03.2015 - EEEEEE.;

- declaraţie de martor din data de 16.03.2015 - KKKKK., împreună cu documente ataşate;

- declaraţie de martor din data de 16.03.2015 - LLLLL.;

- declaraţie de martor din data de 16.03.2015 - AAAAAA.;

- declaraţie de martor din data de 16.03.2015 - YYYYY.;

- declaraţie de martor din data de 16.03.2015 - UUUUU.;

- declaraţie din data de 16.03.2015 - IIIII.;

- declaraţie din data de 16.03.2015 - OOOOO.;

- declaraţie de martor din data de 16.03.2015 - NNNNNNNNNNN.;

- declaraţie de martor din data de 16.03.2015 - SSSSS.;

- declaraţie martor JJJJJ., din data de 16.03.2015;

- declaraţie martor CCCCCC.;

- declaraţii martori din data de 16.03.2015: FFFFFF., DDDDDD., MMMMM., PPPPP., TTTTT., VVVVV., NNNNN., WWWWW., BBBBBB.;

- declaraţii martori KKKKKK., JJJJJJ., GGGGGG.;

- declaraţii martori RRRRR. şi OOOOOOOOOOO.;

- declaraţii martori PPPPPPPPPPP., HHHHHH., QQQQQ.;

- declaraţii martori XXXXXX., UUUU., PPPP.;

- declaraţie de martor din data de 11.03.2015 - RR.;

- declaraţie de martor din data de 11.03.2015 - SS.;

- declaraţie de martor din data de 11.03.2015 - QQQQQQQQQQQ.;

- declaraţie de martor din data de 11.03.2015 - TT.;

- declaraţie de martor din data de 11.03.2015 - UU.;

- declaraţie de martor din data de 11.03.2015 - VV.;

- declaraţie de martor din data de 11.03.2015 - RRRRRRRRRRR.;

- declaraţie de martor din data de 11.03.2015 - XX.;

- declaraţie de martor din data de 11.03.2015 - YY.;

- declaraţie de martor din data de 11.03.2015 - ZZ.;

- declaraţie de martor din data de 11.03.2015 - AAA.;

- declaraţie de martor din data de 11.03.2015 - BBB.;

- declaraţie de martor din data de 11.03.2015 - CCC.;

- declaraţie de martor din data de 10.03.2015 - DDD.;

- declaraţie de martor din data de 10.03.2015 - EEE.;

- declaraţie de martor din data de 10.03.2015 - FFF.;

- declaraţie de martor din data de 10.03.2015 - GGG.;

- declaraţie de martor din data de 10.03.2015 - HHH.;

- declaraţie de martor din data de 10.03.2015 - III.;

- declaraţie de martor din data de 10.03.2015 - JJJ.;

- declaraţie de martor din data de 10.03.2015 - KKK.;

- declaraţie de martor din data de 09.03.2015 - LLL.;

- declaraţie de martor din data de 09.03.2015 - MMM.;

- declaraţie de martor din data de 09.03.2015 - NNN.;

- declaraţie de martor din data de 10.03.2015 - OOO.;

- declaraţie de martor din data de 10.03.2015 - PPP.;

- declaraţie de martor din data de 09.03.2015 - QQQ.;

- declaraţie de martor din data de 09.03.2015 - RRR.;

- declaraţie de martor din data de 10.03.2015 - SSS.;

- declaraţie de martor din data de 10.03.2015 - TTT.;

- declaraţie de martor din data de 10.03.2015 - UUU.;

- declaraţie de martor din data de 10.03.2015 - VVV.;

- declaraţie de martor din data de 09.03.2015 - WWW.;

- declaraţie de martor din data de 09.03.2015 - YYY.;

- declaraţie de martor din data de 09.03.2015 - ZZZ.;

- declaraţie de martor din data de 09.03.2015 - AAAA.;

- declaraţie de martor din data de 10.03.2015 - BBBB.;

- declaraţie de martor din data de 09.03.2015 - CCCC.;

- declaraţie de martor din data de 09.03.2015 - DDDD.;

- declaraţie de martor din data de 09.03.2015 - EEEE.;

- Procese-verbale de redare în formă scrisă a conţinutului înregistrării unor convorbiri telefonice;

- declaraţia martorului YYYYYY. din data de 26.03.2015;

- declaraţia martorului AAAAAAA. Daniela din data de 25.03.2015;

- declaraţia suspectului J. din data de 17.03.2015;

- declaraţia inculpatului J. din data de 17.03.2015;

- declaraţia martorului UUUU. din data de 02.04.2015;

- declaraţia suspectei H. din data de 04.03.2015;

- declaraţia inculpatei H. din data de 04.03.2015;

- declaraţia suspectului F. din data de 04.03.2015;

- declaraţia inculpatului F. din data de 04.03.2015;

- Proces-verbal din 19.02.2015, de efectuare a percheziţiei domiciliare la sediul SC RRRR. SRL Constanţa;

- documente ridicate cu ocazia percheziţiei la SC RRRR. SRL;

- Contracte de sponsorizare L. "L.", inclusiv documente de contabilitate primară şi documente bancare referitoare la decontarea contractelor de sponsorizare;

- documente L. "L." - august 2012;

- documente contabile şi alte acte emise de Fundaţia "I." Constanţa cu ocazia Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012;

- documente financiar-contabile - Registrul de casă pentru luna ianuarie 2012, aparţinând Fundaţiei "I." Constanţa, ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la data de 19.02.2015 la sediul acestei societăţi;

- documente contabile şi alte acte emise de Fundaţia "I." Constanţa cu ocazia Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012, însoţite de fotocopii documente evidenţa persoanei;

- Proces-verbal de percheziţie din 19.02.2015 de la SC N. SRL - Q. şi documente ridicate la percheziţia din 19.02.2015 de la SC N. SRL - Q. (documente societate, contracte şi lista clienţilor);

- Proces-verbal de percheziţie din data de 19.02.2015, mandat de percheziţie nr. x/12.02.2015 la sediul NNNNNNN., dar şi probele administrate în faza cercetării judecătoreşti, respectiv:

- declaraţia inculpatei H., care a relatat că în 2012 deţinea funcţia de director la Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, iar această direcţie avea ca scop principal să coordoneze activitatea instituţiilor ce se aflau în subordinea Consiliului Judeţean, 10 instituţii Culturale, 2 şcoli speciale şi 4 unităţi sanitare. Instituţiile de cultură aveau legi speciale şi în fiecare an trimitea spre aprobare

Consiliului Judeţean documente de funcţionare, organigrame, stat de funcţii, buget de venituri şi cheltuieli şi lista de investiţii, iar în cadrul direcţiei era un serviciu de protocol, respectiv anumite evenimente culturale ce erau aprobate de consiliu se înaintau spre direcţia pe care o coordona. Referatele despre care se vorbeşte în rechizitoriu erau nişte referate ce se cer de direcţia economică, conform regulamentului Consiliului Judeţean nr. 20/2012, şi acestea se foloseau pentru programarea la plată. După ce hotărârea era aprobată de Consiliul Judeţean Constanţa, era trimisă la Prefectură pentru verificarea legalităţii.

În momentul în care se întorcea, se comunica persoanelor interesate, Direcţiei Economice şi Direcţiei Coordonare instituţii, apoi se comunica celor interesaţi. Deoarece Consiliul Judeţean Constanţa nu putea plăti integral plata, se face în mai multe tranşe, pentru aceasta se făceau acele referate, după ce se comunica cu asociaţiile şi fundaţiile şi spuneau pentru ce e nevoie. Aceste referate erau întocmite de funcţionari publici, pe care le semna în calitate de director, erau avizate de consilierul preşedintelui, apoi se transmiteau pentru viza de control financiar preventiv.

Pe aceste referate semnau 3 persoane, respectiv consilierul preşedintelui cu probleme economice, CCCCCCCCC., doamna D. şi preşedintele Consiliului Judeţean, A.. În cadrul referatului se menţiona Hotărârea Consiliului Judeţean Constanţa aprobată şi se solicita alimentarea contului pentru desfăşurarea acelei acţiuni culturale şi sportive. Nu avea cum să se finanţeze nelegal, deoarece acest referat era aprobat după ce se primea hotărârea Consiliului Judeţean Constanţa şi în această hotărâre se prevedea temeiul legal în baza căruia se aloca suma.

Hotărârile Consiliului Judeţean Constanţa nu se aprobau pe seama acestor referate, ci pe baza solicitărilor şi proiectelor pe care le transmiteau asociaţiile. Documentul care stătea la baza unei aprobări a Consiliului Judeţean Constanţa se numea tot referat de oportunitate, care putea fi întocmit şi de un alt compartiment. Nu avea atribuţia de a urmări dacă se primeau sumele de bani, acest lucru fiind urmărit de Direcţia Economică. Documentul numit "referat" era un document intern. Nu avea cum să facă parte dintr-un grup infracţional organizat, primii doi inculpaţi fiindu-i superiori, iar cu Fundaţia "I." nu avea nicio legătură.

Nu avea cum să refuze întocmirea referatelor, iar referatele nu avea cum să nu corespundă situaţiei reale, deoarece exista o hotărâre care se cunoaşte şi erau întocmite de orice funcţionar din subordinea direcţiei. Emiterea referatelor nu era trecută în mod expres în fişa postului. În anul 2008 sau 2009, Consiliul Judeţean şi Primăria au devenit membri fondatori în conducerea direcţiei. Nu avea studii economice de specialitate, are studii de psihologie;

- declaraţia inculpatului F., care a arătat că a ocupat mai multe funcţii până în anul 2013. În anul 2004 a primit propunerea de la Constanţa să-i ajute pe cei din Consiliul Judeţean Constanţa în probleme de cultură, însă nu avea pregătire pentru administraţie publică. Legat de referatele semnate pentru care este acuzat, pentru finanţări ilegale pe linie de sport şi cultură, se poate observa că apărea menţionată o hotărâre a Consiliului Judeţean Constanţa prin care se aloca o sumă de bani, iar în aceste hotărâri era stabilită baza juridică. Legea spune că producţia de televiziune este scutită de aplicarea ordonanţei de achiziţii publice şi se făcea o procedură de selecţie, fiind selecţionat cel mai bun dintre cei care puteau să facă această activitate. Pe inculpatul J. nu l-a cunoscut, nu a fost prezent când s-a semnat contractul cu fundaţia. I se impută că au fost încheiate contracte de sponsorizare şi nu de prestări servicii; el nu avea cum să ştie, cum să verifice, însă Fundaţia "L." aşa funcţiona de 10 ani. Nu ştie de ce i se reţine infracţiunea de grup infracţional, deoarece inculpatul Constantinescu îi era superior ierarhic, iar el îi era superior inculpatei H.. La orice spectacol se face un deviz care este ataşat la contract şi din care se văd etapele şi momentele în care se fac acele plăţi. El semna documentele, însă toate erau întocmite de specialişti. Pentru L. "L." a discutat cu o persoană, SSSSSSSSSSS., iar pe K. l-a cunoscut în sala de judecată. În fapt, s-au trimis 3 cereri de ofertă, ştiind pe cei care pot face aşa ceva.

Instanţa de fond a arătat că se poate remarca faptul că persoanele care semnau referatele de oportunitate, cât şi cele în care se consemnau sumele de bani ce au fost alocate erau de fapt inculpata H. şi inculpatul F., iar în unele cazuri apărea şi semnătura Directorului Economic, D., însă nici într-un caz nu apărea semnătura martorului CCCCCCCCC., pe care l-a indicat inculpata.

Ambii inculpaţi au încercat să acrediteze ideea că nu aveau studii de specialitate şi, prin urmare, nu cunoşteau exact ce se întâmpla, existând alţi specialişti angajaţi, însă această apărare nu a putut fi luată în considerare din moment ce au acceptat un post cu responsabilităţi sporite, iar semnătura lor avea implicaţii importante pe plan financiar.

Nu s-a putut primi nici apărarea cum că acele referate erau o simplă formalitate şi erau lipsite de relevanţă juridică, din moment ce implicaţiile lor erau unele importante şi constituiau o etapă importantă din circuitul financiar de acordare a sumelor de bani.

Au fost avute în vedere şi următoarele mijloace de probă administrate în faza cercetării judecătoreşti, respectiv:

- declaraţia părţii civile D. (ce a fost redată mai sus, la prezentarea acuzaţiei de abuz în serviciu);

- declaraţia martorei TTTTTTTTTT., care este de profesie economist şi a ţinut evidenţa contabilă a L. "L.", din care reiese că aceasta este scutită de plata taxelor şi impozitelor, iar când a organizat festivalul de la Mamaia, fundaţia a avut aceeaşi abordare fiscală, ca în anii precedenţi. L-a întrebat pe inculpatul J. de unde provin banii, deoarece avea nişte contracte de sponsorizare, iar acesta i-a spus că provin de la Fundaţia "I.", nu de la bugetul de stat;

- declaraţia martorului YYYYYY., care a relatat în faţa instanţei că este administrator la SC FFFFFFFFF. SRL, care are ca obiect de activitate organizarea de evenimente culturale pentru televiziuni şi cele pentru TVR şi ştia că L. "L." se ocupa de organizarea de evenimente culturale. În anul 2012 nu au putut organiza ei festivalul pentru că L. "I." avea o datorie către SSSSSS., astfel încât avea interdicţie legală de a organiza evenimente, drept pentru care l-a rugat pe

J. ca fundaţia sa să preia activitatea de producător artistic, iar SSSSSS. să subcontracteze de la Fundaţia "L." activitatea de organizare artistică, însă nu s-a încheiat scriptic niciun contract, dar în fapt tot evenimentul a fost organizat de SSSSSS.. J. negocia cu artişti, care veneau şi prestau, apoi erau plătiţi în documente de L. "L.", dar faptic el personal făcea acele documente şi dădea banii în numele Fundaţiei "L.". Din punct de vedere contabil nu a emis niciun înscris, iar inculpatul J. l-a mandatat să emită documentele şi i-a încredinţat ştampila fundaţiei. La negocierea ce a avut loc între cele două fundaţii au fost depuse documente, oferta fiind concepută de J., însa nu a văzut cine a semnat oferta. După această ofertă s-a primit acceptul de la directorul festivalului, dl. G., iar el a participat în calitate de reprezentant, fără procură. Dl. J. nu a participat direct la negocieri. Deşi au muncit foarte mult pentru organizarea festivalului, au rămas neplătiţi, deoarece L. "L." nu a primit 500.000 RON. Artistul era plătit la scenă şi în fiecare seară dl. J. aducea banii necesari şi era opţiunea artistului dacă banii erau impozitaţi sau nu pe sursă;

- declaraţiile martorilor propuşi de partea civilă, ce au fost redate mai sus, respectiv ale martorilor FFFFFFF., XXXXXXXXXX. şi BBBBBBBBBBB.;

- declaraţia martorului CCCCCCCCC., propus de inculpatul A., ce a fost redată mai sus;

- declaraţia martorei LLL., care a arătat că a auzit că în localitatea Eforie se fac cursuri de şcoală de şoferi din fondurile europene gratuit şi s-a înscris şi ea. Cursurile de legislaţie se făceau în baruri, iar la cele de condus a fost la o singură oră, se învârteau în cerc şi nu învăţau nimic, apoi au fost trecute şi ore care la care nu a participat sau să se fi ţinut efectiv. Apoi li s-a spus că trebuie să plătească cursurile şi a hotărât să nu mai meargă. Nu ştie ce persoane au mai urmat astfel de cursuri şi nici numărul lor;

- declaraţia martorului MMM., care a relatat aceleaşi aspecte, cursurile fiind organizate în Eforie Sud, a făcut vreo 10 ore de conducere, apoi le-a zis că nu sunt fonduri şi nu i-a mai sunat nimeni pentru a obţine permisul;

- declaraţia martorei OOO., ce a declarat că a auzit întâmplător în localitatea Ciobanu despre cursuri organizate de Consiliul Judeţean, a depus dosarul la Primăria Comunei Ciobanu, iar după o perioadă de timp a fost contactată telefonic de Consiliul Judeţean şi i-a spus că este printre cei admişi. A fost la Hârşova pentru cursul de legislaţie, împreună cu alte 3-4 persoane, a urmat cursul de legislaţie integral, apoi la conducere i s-a spus că nu sunt fonduri şi urmează să fie contactată, însă nu s-a mai întâmplat;

- declaraţia martorei TTT., care a arătat că a auzit că în localitatea Ciobanu se depun dosare pentru cursuri gratuite de şcoală de şoferi şi şi-a depus dosarul, a urmat cursuri de legislaţie şi cursuri practice, nu ştie cine a mai urmat acele cursuri şi cine le-a organizat;

- declaraţiile martorilor KKK. şi NNN., care au arătat că s-au înscris la cursuri, însă nu le-au urmat, întrucât nu au mai avut timp şi nu li s-a cerut nimic în schimb;

- declaraţia martorului PPP., care a relatat că a văzut un microbuz inscripţionat cu sigla Consiliului Judeţean Constanţa şi a aflat că se fac cursuri gratuite pentru şcoala de şoferi, a făcut 3 ore de legislaţie şi 2 ore de conducere, însă a renunţat pentru că nu avea timp;

- declaraţia martorului QQQ., care a arătat că a auzit de organizarea de către WW. a unor cursuri gratuite la care s-a înscris, a fost la câteva ore de legislaţie, însă apoi nu a mai fost chemat, spunându-i-se că nu mai are posibilitatea;

- declaraţia martorului RRR., care a arătat că a aflat de organizarea acestor cursuri, de către Consiliul Judeţean Constanţa, a făcut analize, apoi a mers o singură dată în Constanţa pentru curs de legislaţie, însă la alte ore nu a mai fost;

- declaraţia martorului EEEE., care a arătat că s-a înscris la cursurile şcolii de şoferi, a făcut fişa medicală şi a fost chemat la cursurile teoretice, organizate de Consiliul Judeţean Constanţa, iar după cele teoretice li s-a comunicat că nu au mai fost plătite cursurile şi acestea s-au întrerupt. Nu au mai fost chemaţi şi li s-a indus ideea de a vota cu WW., ce se ocupa de aceste cursuri. Membrii WW. le-a indus ideea că îşi dau interesul pentru binele comunităţii. Era înainte de alegeri şi li s-a solicitat ca în campania electorală să lipească afişe;

- declaraţia martorului BBBB., care a relatat că s-a înscris la cursuri de conducere, însă nu a mers decât de câteva ori pentru că li s-a spus că nu mai sunt fonduri şi urma sa fie anunţaţi;

- declaraţia martorei YYY., care a relatat că s-a înscris la cursuri gratuite pentru obţinerea permisului de conducere, însă a fost doar 8 ore, apoi li s-a spus că nu sunt fonduri şi vor fi anunţaţi, însă nu ştie să fi obţinut cineva permisul de conducere. Nu ştie cine a organizat acele cursuri;

- declaraţia martorei TTTTTTTTTTT., care a arătat că s-a înscris la cursuri gratuite de şoferi, fără a se pretinde bani, a făcut cursurile de legislaţie şi cele de conducere, a dat examen, însă nu l-a luat. După ce a început şcoala, li s-a spus să mai plătească 300 RON pentru că nu sunt gratuite. Nu ştie despre alte cursuri dacă s-au efectuat;

- declaraţia martorului SSS., care a relatat că a auzit că dl. B. a informat Consiliul Local Ciobanu despre ţinerea unor cursuri gratuite pentru şcoala de şoferi. Nu i-a plăcut instructorul şi a abandonat după cursul de legislaţie;

- declaraţia martorei KKKKK., care a relatat că menţine declaraţia dată la D.N.A., că fiind Director la Şcoala Gimnazială nr. 2 Cernavodă, a fost înştiinţată de Primărie despre deplasarea elevilor la LL.. Nu ştie dacă s-au făcut liste cu elevi, însă ştie că 30-40 de elevi s-au deplasat acolo. Deplasarea s-a făcut în 10 iunie, dar au mai fost şi altele în 2010-2012 şi acestea erau gratuite. Lista de la dosar reprezintă o reconstituire a elevilor participanţi şi s-a bazat pe mărturiile copiilor; această activitate a fost benefică pentru ei, mulţi nu au ieşit niciodată din Cernavodă;

- declaraţia martorei LLLLL., care a arătat că a fost director la Şcoala Gimnazială nr. 1 Cernavodă, că nu ştie dacă s-au deplasat copiii la LL., însă ştie că s-au deplasat copiii la Delfinariu sau Planetariu, excursia fiind organizată de Primărie şi de Consiliul Judeţean; de regulă participau 40-50 de copii, un autocar; era benefic pentru copii, mergeau de regulă cei fără posibilităţi materiale; nu s-au condiţionat în vreun fel ieşirile copiilor;

- declaraţia martorei AAAAAA., care a relatat că a fost director la Liceul Tehnologic din Adamclisi. Venea o adresă de la Primărie şi li se comunica posibilitatea de a merge copiii fără posibilităţi la Delfinariu, Acvariu, LL.. Nu le-a pretins nimeni o listă a copiilor participanţi. Se mergea cu microbuzul şcolii, nu ştie câţi copii mergeau. Deplasările erau benefice;

- declaraţia martorei UUUUU., director la Liceul "Carol I" Ostrov, care a arătat că nu a avut o relaţie bună cu Primăria, nu i-a propus să meargă cu copiii la Constanţa, ştie că au fost copiii la patinoar, la LL., însă nu s-a ocupat de aceste deplasări. Nu ştie dacă s-au condiţionat aceste deplasări ale copiilor;

- declaraţia martorului UUU., care a arătat că a aflat despre organizarea unor cursuri gratuite pentru şcoala de şoferi şi şi-a depus dosarul. Nu a făcut niciun fel de curs, deşi s-a înscris, nu l-a chemat nimeni nici la teorie şi nici la practică. Cursurile erau organizate de cei de la WW.;

- declaraţia martorei OOOOO., care a arătat că deţinea funcţia de director la Şcoala din Mereni, primea de la Consiliul Judeţean înştiinţare că puteau participa cu un număr de copii la LL., patinoar şi pachete de Crăciun. Deplasarea era asigurată cu microbuze tot din partea Consiliului Judeţean Constanţa, totul era gratuit şi primeau un pacheţel, nu i s-a cerut în calitate de director ceva în schimb, nu erau condiţionate acele deplasări. Proiectul era benefic pentru copii;

- declaraţia martorei JJJJJ., care a relatat că a fost director la Liceul "(...)" din Cernavodă, s-au deplasat la Constanţa 3-4 clase, nu a fost condiţionată de Primărie pentru a beneficia de aceste programe, care erau benefice pentru copiii fără posibilităţi;

- declaraţia martorei SSSSS., director la Liceul Tehnologic QQ., care a arătat că împreună cu Primăria era angajată în anumite activităţi în care să fie implicaţi copii şi care beneficiau de deplasare, intrare la obiective; au participat un număr de 100 - 150 de copii;

- declaraţia martorei CCCCCC., care a arătat că era cadru didactic la Liceul Tehnologic UUUUUUUUUUUU., că Primăria le-a dat posibilitatea de a duce copiii la LL., au fost un număr de 400 de copii implicaţi, copiii mergeau gratuit la obiective, se întocmeau liste cu copiii, nu i s-a pretins nimic în schimb, programele erau benefice pentru copiii fără posibilităţi;

- declaraţia martorului ZZZ., care a arătat că a aflat de cursuri de şcoala de şoferi de la SSSSS., a depus actele necesare la sediul WW. din QQ., au fost apoi alegerile pentru primărie, au fost depuşi cursanţii, a urmat cursul legislativ şi apoi proba practică ce a fost făcută la

Constanţa, a fost rugat să participe o singură dată la lipirea afişelor electorale; a întrebat dacă poate susţine examenul, însă i s-a spus că nu sunt bani;

- declaraţia martorului NNNNNNNNNNN., care a relatat că era în campanie electorală şi se făceau presiuni asupra sa de a sprijini campania candidatului la WW.; a refuzat spunând că nu poate sprijini astfel de persoane; au existat propuneri ca elevii să se deplaseze la diferite activităţi, însă el s-a opus ca aceştia să fie scoşi din programul şcolar şi atunci au încetat orice colaborare cu el. S-au făcut liste cu copiii de către alt profesor, însă listele nu au fost girate de el. Se pleca cu maxim 40 de elevi, cu microbuzele şcolii, iar mai târziu a aflat că s-au înregistrat 600 elevi, deşi şcoala nu avea decât 300 elevi. Se pleca cu microbuzele şcolii care aveau 16 locuri. Nu a însoţit niciodată copiii;

- declaraţia martorului YYYYY., director la Şcoala Gimnazială nr. 1 XXXXX., care a relatat că reprezentanţii Primăriei le spuneau de programe şcolare la LL., fără a conta că era în timpul şcolii şi de aceea nu a participat. Se făceau liste cu copiii, 120-130 copii. Se deplasau cu autocare puse la dispoziţie de Primărie, listele le întocmeau cadrele didactice, o listă se dădea celor care îi însoţea; nu s-a pretins nimic pentru aceste programe, doar că trebuia să fie respectate;

- declaraţia martorei TTTTT., care a arătat că era director la Şcoala Generală nr. 1 Chirnogeni, au existat programe pentru copii, prin Consiliul Judeţean Constanţa, însă primea invitaţiile de la primărie; nu a fost prezentă la activităţi, însă ştie că au participat 100 copii, însoţiţi de cadre didactice. Şcoala nu asigura mijloace de transport, însă transportul era asigurat. S-a mers la LL., Delfinariu, Patinoar; li se asigura masa şi intrările la obiective. Programul era benefic pentru copii;

- declaraţia martorei VVVVV., director la Şcoala Generală nr. 1 Galiţa, care a arătat că primeau invitaţii pentru activităţi de la Primărie, apoi era comunicat numărul de copii care urmau să participe, se făceau liste. Nu şi-a amintit exact numărul copiilor participanţi, intrările erau gratuite la obiective, nu i s-a pretins nimic pentru a beneficia de aceste programe;

- declaraţia martorei IIIII., director la Şcoala Gimnazială Târguşor, care a arătat că invitaţiile pentru a participa la programele de vizitare LL. sau alte obiective din Constanţa se primeau de la Primărie, au fost în jur de 70 de copii, intrările erau gratuite, iar copiii erau încântaţi;

- declaraţia martorului DDDDDD., director la Şcoala VVVVVVVVVVVV., care a arătat că veneau de regulă în vacanţă la LL., fiind invitaţi de Consiliul Judeţean Constanţa; se făcea un tabel cu copiii, şi-a adus aminte că erau însoţitori cadre didactice, că pentru copii erau gratuite deplasările, nu i s-a pretins nimic în schimb;

- declaraţia martorului MMMMM., care a relatat că primeau invitaţii de la Consiliul Judeţean Constanţa, prin Primărie, se făcea o invitaţie telefonică pentru a vedea cine vrea să meargă, se făceau liste cu copiii participanţi, ieşirile erau benefice pentru copii, mai ales că unii nu aveau posibilităţi de deplasare;

- declaraţia martorului FFFFFF., director la Şcoala Gimnazială nr. 1 Castelu, care a arătat că nu a venit nicio propunere pentru deplasări la (...), însă ştie că au existat în trecut la fostul director, o singură dată s-au dus copiii în cadrul acestui program al Consiliului Judeţean Constanţa;

- declaraţia martorului PPPPP., director al Şcolii Gimnaziale Ghindăreşti, care a arătat că a primit invitaţii de la Consiliul Judeţean, de a se deplasa cu copiii în Constanţa, se întocmeau liste către Consiliu, se asigura transportul pentru 80 de copii şi însoţitori, dar nu ştie din ce fonduri au fost achitate intrările şi masa copiilor, transportul era asigurat de Primărie sau Consiliul Judeţean Constanţa;

- declaraţia martorei NNNNN., director la Şcoala nr. 12 Pecineaga, care a relatat că primea oferta din partea primăriei pentru deplasarea copiilor la obiective din Constanţa, participau un număr de 70 de elevi, a avut discuţii cu cei de la Primărie, pentru a nu fi afectate orele de curs şi s-a opus plecării; primeau şi un pacheţel, ştia că era aglomerat; cu Consiliul Judeţean Constanţa nu avea legături; programele erau benefice pentru copii;

- declaraţia martorei WWWWW., director la Liceul Tehnologic Dobromir, care a arătat că ştie că au fost plecaţi elevii în excursie la Constanţa, nu ştie dacă acea excursie a fost organizată prin şcoală sau dacă existau documente în acest sens;

- declaraţia martorului KKKKKK., director la Şcoala Gimnazială Oltina, care a relatat că în cadrul programului Consiliului Judeţean Constanţa, copiii s-au deplasat la patinoar, LL.; se făceau liste cu elevi şi cadre. La Constanţa erau aşteptaţi de reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Constanţa, mergeau cca 50 copii, primeau câte un pachet şi intrarea gratuită;

- declaraţia martorei AAAAAAA., care a arătat că ţinea contabilitatea la Fundaţia "I." Constanţa, care era o fundaţie culturală, iar membri fondatori erau Consiliul Judeţean Constanţa şi Primăria municipiului Constanţa. Au fost organizate mai multe evenimente, cum ar fi Festivalul de Muzică Uşoară Mamaia, Sărbătoarea Recoltei şi Vinului Dobrogean, Festivalul de Film; nu deţinea o altă funcţie în cadrul fundaţiei, ţinea legătura cu directorul HH., ştia că L. "L." era organizator al evenimentelor, nu avea sediul în Constanţa, documentele îi erau înmânate de director HH., fie veneau de la furnizor, documentele erau originale. Nu ştie dacă aceste activităţi culturale puteau fi realizate numai prin fundaţie. Îi era cunoscut numele "TTTTTT." şi făcea ceva similar cu L. "L.". Primea facturile şi nu avea obligaţia să verifice realitatea însemnărilor. Se făceau deconturi pentru artişti, plata se făcea pe loc, se ţinea în permanenţă situaţia cheltuielilor;

- declaraţia martorei GGGGGGGGG., care a relatat că îşi desfăşoară activitatea la SC FFFFFFFFF. SRL, care are ca obiect de activitate producţia de evenimente culturale, iar soţul său lucrează cu ea în firmă; a avut mai multe colaborări cu Consiliul Judeţean Constanţa, în special la cele două festivaluri, Mamaia Muzică Uşoară şi Mamaia Folclor; a colaborat cu Fundaţiile "L." şi "I.", iar actele se făceau prin "I.". În anul 2012 nu au mai încheiat acte între societatea lor şi fundaţie, în condiţiile în care "I." mai avea datorii. În mod normal se participa la o licitaţie pentru a se ocupa de festivaluri. În aceste condiţii a lucrat în antrepriză cu fundaţia lui J.

K. şi s-a mers la licitaţie pe L. "L.". A gestionat tot ce a însemnat organizarea celor două festivaluri. Se practica luarea în antrepriză, în sensul că, la marile festivaluri, unii licitau şi alţii organizau evenimentul. Nu au avut un contract scris, însă au avut unul verbal, festivalul s-a realizat, însă nu s-a realizat plata lor şi a echipei tehnice. Nu au făcut documente, prin urmare nu au făcut nici demersuri pentru efectuarea plăţii. În mod normal, trebuia să se încheie documente cu privire la prestaţiile lor, însă dacă se făcea plata, nu existau probleme. Plata nu s-a realizat pentru că nu au intrat banii de la Fundaţia "I." la L. "L.". Fundaţia "L." avea aviz de la Ministrul Culturii că sunt scutiţi de taxe şi impozite; făcea sponsorizări, avea acest drept în faţa legii. Nu ştie cum a procedat în cazul acesta, însa aşa s-a procedat şi la alte evenimente. Veneau cu echipa ca persoane fizice, şi nu cu societatea FFFFFFFFF.. Nu au făcut cheltuieli în legătură cu organizarea festivalului, urmăreau să primească nişte sume de bani ca persoane fizice de la L. "L."

- declaraţia martorei EEEEEEE., propusă de inculpatul A., care a declarat că este şef serviciu financiar, iar din martie 2015 are atribuţii de director general. Referatul încheiat făcea parte dintr-o fază obligatorie, cea de angajare, întocmit de Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate, şi făcea parte din etapa obligatorie în procesul de execuţie bugetară. Acest referat a fost prevăzut printr-un ordin, nr. 522/2003, în care se specifica cadrul general al documentelor supuse controlului financiar preventiv. Reglementarea acestui referat are la bază şi regulamentul şi legea, iar direcţia economică îl asimila unui angajament bugetar.

În referate se specifica Hotărârea Consiliului Judeţean în baza căreia se alocau anumite sume către fundaţii/asociaţii, iar în preambulul hotărârii se specificau actele normative privind administraţia publică locală. Legea nr. 350/2005 a fost aplicată începând cu anul 2014, din momentul în care a venit Curtea de Conturi. Referatul conţinea şi Hotărârea Consiliului Judeţean şi suma ce urma să fie acordată către asociaţii şi fundaţii, iar acest referat era întocmit de Direcţia de Coordonare Instituţii Subordonate, acest lucru se făcea pentru programare la plată.

Sumele erau supuse votului Consiliului Judeţean Constanţa, iar până când acele referate nu erau aprobate de ordonatorul principal de credite, nu erau eliberaţi banii, sau erau situaţii când putea să nu fie de acord cu suma. H. viza referatele în calitate de şef serviciu şi urmărea să nu se depăşească suma prevăzută în hotărâre; se putea face o plată fără să fie nevoie de referat, la solicitarea ordonatorului principal de credite, acesta ar fi putut da un asemenea ordin. Din câte ştie, se mergea pe această procedură, iar plăţile se puteau face doar în baza unei hotărâri a Consiliului Judeţean.

În cazul cluburilor sportive situaţia este atipică, în sensul că faza de lichidare nu exista, acestea trebuiau să vină cu documente justificative în copie, cu state de plată şi semnate. Referatele încheiate de inculpata H. aveau rolul de angajament bugetar. Ştie că s-a adus la cunoştinţa ordonatorului principal de credite să respecte Legea nr. 350/2005, însă nu s-a vrut să se ia în considerare acest lucru, iar decizia îi aparţine. Din câte cunoaşte, nu au existat plăţi fără referat. Chiar dacă nu se acorda viza de control financiar, plata se putea face numai la solicitarea expresă a ordonatorului principal de credite.

În anul 2012 plata se făcea numai în baza hotărârii Consiliului Judeţean, deci referatul era indispensabil la plată. S-a hotărât aplicarea Legii nr. 350/2005 în timp ce inculpatul Constantinescu lipsea şi îi ţinea locul vicepreşedintele FFFFFFF.. Au fost făcute controale şi anterior; se făceau recomandări verbale de aplicare a Legii nr. 350/2005, însă nu şi în scris. Viza de control financiar preventiv o aplica preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa şi tot acesta putea să retragă dreptul de viză, având calitatea necesară de a o face;

- declaraţia martorului UUUUUUUUUUU., care a relatat că a fost prefect al judeţului Constanţa din mai 2012 până în decembrie 2014, a fost director la Direcţia Administraţie Publică şi Juridică din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi a arătat că nu cunoaşte modalitatea în care se făceau finanţările; ştie că printr-o dispoziţie de consiliu, dată de preşedinte, a semnat o dispoziţie privind modificarea atribuţiilor părţii civile E.; nu ştie cine a întocmit referatul pentru a se emite acea dispoziţie; nu a atacat în instanţă vreo hotărâre a Consiliului Judeţean Constanţa ce privea finanţarea;

- concluziile expertizei fiscal-contabile efectuată în faţa instanţei;

- înscrisurile depuse de inculpaţi în faţa instanţei.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică dată faptelor, instanţa de fond a apreciat că se impune a fi schimbate unele încadrări juridice, pentru următoarele considerente:

Instanţa a apreciat că, legea nouă este cea mai favorabilă în ceea ce priveşte infracţiunile reţinute ca fiind comise până la data de 01.02.2014, având în vedere că pedeapsa prevăzută pentru infracţiunea de corupţie prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, în varianta de abuz în serviciu, este potrivit vechiul C. pen. din 1969 în formă calificată (6 ani şi 8 luni - 20 de ani), iar potrivit noului C. pen. este de la 4 ani la 13 ani şi 8 luni, iar pentru infracţiunea de conflict de interese este închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea drepturilor potrivit noului C. pen. şi de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea drepturilor pe durata maximă, potrivit vechiul C. pen.

De asemenea, prima instanţă a apreciat că, în sarcina inculpaţilor, deşi s-au reţinut două infracţiuni de abuz în serviciu în formă continuată şi, totodată, s-au reţinut normele privind concursul de infracţiuni, o infracţiune de abuz în serviciu viza fondurile alocate pentru activităţi culturale şi o altă infracţiune viza fondurile alocate pentru activităţi sportive, se poate constata că acţiunile prin care a fost hotărâtă alocarea acelor fonduri s-au suprapus, fiind vorba de aceeaşi perioadă de timp, respectiv anul 2012 şi aceeaşi rezoluţie infracţională. Această defalcare a sumelor de bani pe domenii distincte este una creată în mod artificial şi a intervenit ca urmare a abordării avute în faza de urmărire penală, când au fost cercetate cele două aspecte separat, pentru a se lămuri mai bine situaţia de fapt.

Astfel, s-a apreciat ca fiind incidente dispoziţiile privind forma continuată pentru o singură infracţiune de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., fără să se mai reţină două infracţiuni în concurs pentru inculpatul

A., respectiv cea de abuz în serviciu în forma complicităţii, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (în raport cu plăţile nelegale pentru acţiuni culturale şi sportive), în cazul inculpaţilor F. şi H..

În ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005, reţinută în sarcina inculpaţilor F. şi L. "I.", respectiv cea de complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, reţinută în sarcina inculpaţilor L. "L." şi J., prevăzută de art. 26 din C. pen. 1969, raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., instanţa de fond a apreciat că scopul comiterii infracţiunii a fost acela de a masca o operaţiune fictivă, prin disimularea realităţii şi crearea aparenţei existenţei unei operaţiuni care în fapt nu exista, adică implicarea fictivă a L. "L." în producerea şi organizarea festivalului, în condiţiile în care aceste acţiuni organizatorice au fost derulate de angajaţi ai SC FFFFFFFFF. SRL, societate plătitoare de impozite şi taxe, dar care nu acţiona legal, ci prin munca la negru, pentru a nu fi percepute impozite şi taxe.

Toate aceste activităţi ale L. "L." au fost făcute pentru a ajuta Fundaţia "I." de a colabora cu o altă fundaţie, pentru ca apoi să invoce scutirea de impozite şi taxe în cazul operaţiunilor derulate de fundaţii, iar în aceste condiţii nu se mai poate reţine şi infracţiunea de evaziune fiscală în varianta prevăzuta de art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005, nefiind vorba despre ascunderea bunului sau a sursei impozabile sau taxabile.

Au fost reţinute dispoziţiile art. 5 din C. pen., privind aplicarea legii penale mai favorabile în cazul inculpatului A., cu privire la infracţiunile comise anterior datei de 1 februarie 2014 şi pentru că infracţiunea de abuz în serviciu privind pe partea civilă D. a fost comisă sub imperiul noului C. pen., instanţa de fond a reţinut dispoziţiile art. 38 din C. pen. privind concursul de infracţiuni, acest tratament sancţionator fiind obligatoriu, potrivit art. 10 din Legea nr. 187/2012.

Prima instanţă a mai reţinut că dispoziţiile privind legea penală mai favorabilă sunt aplicabile şi în cazul inculpaţilor F. şi H., iar legea nouă, atât din punct de vedere al limitelor de pedeapsă, cât şi în ceea ce priveşte tratamentul sancţionator este mai favorabilă.

A mai apreciat instanţa de fond că legea penală mai favorabilă în cazul inculpaţilor J., L. "L." şi Fundaţia "I." este C. pen. din 1969, din punct de vedere al limitelor de pedeapsă prevăzute pentru persoana juridică, pedepsele complementare aplicabile şi a tratamentului sancţionator, dar şi ca modalitate de executare a pedepsei pentru persoana fizică, durata îndeplinirii termenului de reabilitare sau impunerea unor obligaţii pe durata termenului stabilit, în raport cu instituţia suspendării sub supraveghere, care ar rămâne singura modalitate de executare posibilă, potrivit noului C. pen.

În consecinţă, în baza art. 386 din C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrărilor juridice, astfel cum s-a pus în discuţie din oficiu sau cum a fost solicitată de inculpaţi, după cum urmează:

• pentru inculpatul A., din infracţiunile de:

- abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 2531 alin. (1) din C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., în infracţiunile de:

- abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (în raport cu plăţile nelegale pentru acţiuni culturale şi sportive);

- abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. (parte civilă D.);

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., ca urmare a aplicării art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., ca urmare a aplicării art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen.

- conflict de interese - infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

• pentru inculpatul F., din infracţiunile de:

- complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005;

- complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., în infracţiunile de:

- complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (în raport cu plăţile nelegale pentru acţiuni culturale şi sportive);

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

• pentru inculpata H., din infracţiunile de:

- complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., în infracţiunile de:

- complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (în raport cu plăţile nelegale pentru acţiuni culturale şi sportive);

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

• pentru inculpata Fundaţia "I.", din infracţiunile de:

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., în infracţiunile de:

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005;

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

• pentru inculpatul J., din infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., în infracţiunea de complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 din C. pen. din 1969, rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

- pentru inculpata L. "L.", din infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., în infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 din C. pen. din 1969, raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

Pentru infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpaţilor, aşa cum s-a arătat în cele prezentate mai sus, instanţa de fond a reţinut următoarele încadrări juridice:

În drept:

1.a. Faptele inculpatului A. care, în anul 2012, ajutat de inculpaţii F. şi H., cu ştiinţă, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia publică deţinută în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, plătind în mod nelegal suma totală de 18.399.836 RON, reprezentând finanţări nerambursabile din fonduri publice, către asociaţii şi fundaţii şi asociaţii sportive şi cluburi sportive din Constanţa, finanţarea şi plăţile fiind efectuate de către unitatea administrativ-teritorială a Judeţului Constanţa, numai în baza unor hotărâri ale Consiliului Judeţean Constanţa, fără respectarea normelor legale în vigoare, prevăzute de Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general, de O.G. nr. 51/1998, actualizată, privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, precum şi de Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, care reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport a României, care stipulează în mod expres principiile şi regulile în care se pot asigura finanţări nerambursabile din fonduri publice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen.., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Prin Decizia nr. 405/15.06.2016 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 517/8.07.2016, privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 246 din C. pen. din 1969, art. 297 alin. (1) din noul C. pen. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, s-a stabilit că aceste dispoziţii legale sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora, se înţelege "îndeplineşte cu încălcarea legii".

În considerarea acestei decizii, referitor la atribuţiile de serviciu încălcate de inculpatul A., în exercitarea atribuţiilor de serviciu care decurgeau din funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, instanţa de fond a constatat ca fiind încălcate:

- dispoziţiile art. 3 - 31, art. 36 şi art. 38 din Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general, care prevăd, în linii mari, că pentru a putea participa la procedura privind atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă, solicitanţii trebuie să fie persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial - asociaţii sau fundaţii constituite conform legii sau culte religioase recunoscute conform legii, iar atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă se face exclusiv pe baza selecţiei publice de proiecte, procedură care permite atribuirea unui contract de finanţare nerambursabilă din fondurile publice, prin selectarea acestuia de către comisie, cu respectarea principiilor prevăzute de art. 4, iar la art. 10 din aceeaşi lege se prevede că, atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă se va face în limita fondurilor publice alocate programelor aprobate anual în bugetele autorităţilor finanţatoare;

- dispoziţiile art. 6, art. 9, art. 10, art. 12, art. 13, art. 16, art. 17, art. 22 alin. (1) şi art. 23 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemelor de finanţare a programelor şi proiectelor culturale, care prevăd că ordonatorii de credite au obligaţia de a utiliza credite bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;

- dispoziţiile art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, care stabileşte obligaţia ca persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public;

- dispoziţiile art. 69 din Legea nr. 69/2000 privind educaţia fizică şi sportul, care prevede că structurile sportive fără scop patrimonial şi Comitetul Olimpic Român, în condiţiile prezentei legi, pot aloca sume de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru finanţarea de programe sportive. Aceste sume se asigură pe bază de contracte încheiate cu structurile sportive şi organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz;

- dispoziţiile art. 103 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, prin care se stipulează că preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte atribuţii privind bugetul propriu al judeţului şi asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor Consiliului Judeţean, precum şi a altor acte normative.

De la acest principiu, potrivit cu care trebuie aplicate dispoziţiile Legii nr. 350/2005, există o singură excepţie, respectiv cea impusă de art. 3 alin. (3) din Legea nr. 350/2005, conform căreia regimul juridic instituit prin această lege pentru finanţările nerambursabile nu este aplicabil fondurilor speciale de intervenţie în caz de calamitate şi de sprijinire a persoanelor fizice sinistrate şi nu aduce atingere procedurilor stabilite prin legi speciale.

Per a contrario, regimul juridic instituit de Legea nr. 350/2005 este aplicabil tuturor celorlalte finanţări nerambursabile din fonduri publice.

1.b. Fapta inculpatului A. constând în aceea că, la data de 08.01.2015, în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a emis Dispoziţia nr. 7 prin care în mod nelegal a deposedat persoana vătămată D. de atribuţiile funcţiei de Director General al Direcţiei Economice-Financiare din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi i-a retras acesteia dreptul de acordare a vizei de control financiar preventiv, cu încălcarea dispoziţiilor art. 9 alin. (6) din O.G. nr. 119/1999, provocându-i acesteia, atât o vătămare nepatrimonială a drepturilor şi intereselor legitime privind exercitarea atribuţiilor unui post pe care îl ocupase prin concurs, cât şi o pagubă patrimonială reprezentată de diminuarea salariului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen.

1.c. Fapta inculpatului A. constând în aceea că, la data de 07.02.2012, în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a aprobat prin referatul nr. x virarea sumei de 100.000 RON către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa la solicitarea acestei instituţii, pentru achitarea unui avans către Q., în condiţiile în care acesta este deţinut de SC N. SRL la care inculpatul este asociat cu 25% din părţile sociale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese (infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unei persoane), prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

1.d. Fapta inculpatului A., constând în aceea că, în anul 2012, a finanţat LLLLLLLLLLLL. Constanţa, în mod ilegal, de la bugetul judeţean, cu suma de 3.750.000 RON, iar din această sumă clubul sportiv, al cărui preşedinte era tot el, a achitat SC N. SRL, la care inculpatul deţinea 25% din părţile sociale, în baza unor facturi emise de aceasta, suma de 113.032 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese (infracţiune redenumită prin Legea nr. 193/2017 - folosirea funcţiei pentru favorizarea unei persoane) prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

Întrucât inculpatul A. nu a fost condamnat definitiv pentru una din infracţiunile deduse judecăţii, au fost aplicate şi dispoziţiile art. 38 din C. pen. şi art. 10 din Legea nr. 187/2012.

2.a. Faptele inculpatului F. care, în anul 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de Consilier al Preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, prin semnarea şi vizarea mai multor referate întocmite de Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate, l-a ajutat pe inculpatul A. să plătească în mod nelegal suma totală de 18.399.836 RON, reprezentând finanţări nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi fundaţii şi asociaţii sportive şi cluburi sportive din Constanţa, finanţarea şi plăţile fiind efectuate de către unitatea administrativ-teritorială a judeţului Constanţa numai în baza unor hotărâri ale Consiliului Judeţean Constanţa, fără respectarea normelor legale în vigoare, prevăzute de Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general, de O.G nr. 51/1998, actualizată, privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, precum şi de Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, care reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport a României, care stipulează în mod expres principiile şi regulile în care se pot asigura finanţări nerambursabile din fonduri publice, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Având în vedere că infracţiunea de abuz în serviciu ce i s-a reţinut în sarcină, în modalitatea complicităţii, are strânsă legătură cu atribuţiile ce îi reveneau prin fişa postului, s-a considerat că normele juridice încălcate de inculpatul A. trebuie raportate şi la situaţia acestui inculpat, ce a acţionat în complicitate cu acest din urmă inculpat, oferindu-i mijloacele necesare pentru a comite infracţiunea de abuz în serviciu.

2.b. Faptele inculpatului F. care, în anul 2012, a înregistrat în contabilitate facturile emise de L. "L." şi a efectuat plăţi în temeiul lor, deşi cunoşteau că operaţiunile comerciale facturate aveau un caracter fictiv, iar cheltuielile subsecvente erau nereale, facturile respective nefiind însoţite de documente justificative, iar serviciile a căror plată se solicita nu fuseseră recepţionate, beneficiarii lor cunoscând, de altfel şi împrejurarea că L. "L." nu le prestase în fapt şi, în această modalitate, au prejudiciat bugetul de stat cu suma de 152.180 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.

Întrucât inculpatul F. nu a fost condamnat definitiv pentru vreuna din infracţiunile deduse judecăţii, au fost aplicate şi dispoziţiile art. 38 din C. pen.

3. Faptele inculpatei H. care, în anul 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de director la Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate, prin întocmirea mai multor referate, l-a ajutat pe inculpatul A. să plătească în mod nelegal suma totală de 18.399.836 RON, reprezentând finanţări nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi fundaţii şi asociaţii sportive şi cluburi sportive din Constanţa, finanţarea şi plăţile fiind efectuate de către unitatea administrativ-teritorială a judeţului Constanţa numai în baza unor hotărâri ale Consiliului Judeţean Constanţa, fără respectarea normelor legale în vigoare, prevăzute de Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general şi de O.G nr. 51/1998, actualizată, privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, precum şi de Legea 69/2000 a educaţiei fizice ţi sportului, care reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport a României, care stipulează în mod expres principiile şi regulile în care se pot asigura finanţări nerambursabile din fonduri publice, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

4. Faptele inculpatei - persoană juridică Fundaţia "I." Constanţa care, în anul 2012, a înregistrat în contabilitate facturile emise de L. "L." Agnita şi a efectuat plăţi în temeiul lor, deşi cunoştea că operaţiunile comerciale facturate aveau un caracter fictiv, iar cheltuielile subsecvente erau nereale, facturile respective nefiind însoţite de documente justificative, iar serviciile a căror plată se solicita nu fuseseră recepţionate, beneficiarii lor cunoscând, de altfel şi împrejurarea că L. "L." Agnita nu le prestase în fapt şi în această modalitate a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 152.180 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 din C. pen.

5. Faptele inculpatului J. care, în anul 2012, i-a ajutat pe inculpaţii F. şi Fundaţia "I." Constanţa să comită infracţiunile de evaziune fiscală arătate mai sus, furnizându-le documentele necesare pentru fraudarea bugetului de stat cu suma de 152.180 RON, prin încheierea contractelor de prestări servicii nr. x şi x/06.08.2012 şi prin emiterea facturilor către Fundaţia "I." Constanţa, cunoscând că serviciile a căror plată o solicitau nu fuseseră prestate în fapt de către ei şi nici nu fuseseră recepţionate de către beneficiar, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

6. Faptele inculpatei - persoană juridică L. "L." Agnita care, în anul 2012, i-a ajutat pe inculpaţii F. şi Fundaţia "I." Constanţa să comită infracţiunile de evaziune fiscală arătate mai sus, furnizându-le documentele necesare pentru fraudarea bugetului de stat cu suma de 152.180 RON, prin încheierea contractelor de prestări servicii nr. x şi x/06.08.2012 şi prin emiterea facturilor către Fundaţia "I." Constanţa, cunoscând că serviciile a căror plată o solicitau nu fuseseră prestate în fapt de către ei şi nici nu fuseseră recepţionate de către beneficiar, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

S-a reţinut că faptele au fost comise de inculpaţi cu forma de vinovăţie cerută de lege -intenţia directă, iar pentru cele menţionate mai sus, la secţiunea "În drept", s-a dispus condamnarea inculpaţilor la pedepse situate în limitele prevăzute de lege, închisoarea, în cazul persoanelor fizice, respectiv amenda, în cazul persoanelor juridice.

La individualizarea pedepselor instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 74 din C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a C. pen., în Legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale şi în Legea nr. 78/2000 privind combaterea faptelor de corupţie, natura infracţiunilor comise, prin care sunt încălcate valorile sociale privind exercitarea cu bună-credinţă de către funcţionarii publici a atribuţiilor de serviciu, fără a aduce prejudicii statului, respectiv unităţii administrativ teritoriale - Judeţul Constanţa şi fără a urmări obţinerea de foloase, ca urmare a ocupării unei funcţii importante, cum ar fi cea de preşedinte a Consiliului Judeţean Constanţa, de consilier al preşedintelui sau de directori ai unor servicii, caracterul repetat al actelor ilicite comise într-un interval mai mare de timp şi valoarea ridicată a prejudiciului creat ce a rămas nerecuperat, limitele de pedeapsă prevăzute pentru toate infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea.

Au fost avute în vedere şi datele ce caracterizează persoana inculpaţilor, după cum urmează:

Inculpatul A. are vârsta de 51 de ani, este căsătorit, studii superioare, ocupaţie inginer, fost Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa. Pe parcursul urmăririi penale şi în faza cercetării judecătoreşti, inculpatul A. s-a prevalat de dreptul la tăcere, însă apărările acestuia au fost, în sensul nerecunoaşterii acuzaţiilor şi neasumării răspunderii pentru faptele comise, încercându-se a se acredita ideea că acesta a acţionat respectând hotărârile Consiliului Judeţean Constanţa ce erau adoptate, însă aceste argumente nu au putut fi primite, aşa cum s-a arătat, având în vedere că inculpatul era ordonatorul de credite şi persoana responsabilă de sumele alocate către asociaţii sau fundaţii, era cel care susţinea proiectele de hotărâri şi care avea un rol hotărâtor în activitatea Consiliului Judeţean Constanţa, neputându-şi declara neputinţa de a acţiona, doar pentru că o hotărâre era votată de Consiliul Judeţean Constanţa.

Acesta era cel care hotăra şi garanta respectarea legii de către angajaţii Consiliului Judeţean Constanţa, avea putere de decizie şi răspundea pentru toate actele semnate şi care produceau consecinţe de ordin economic sau juridic. Poziţia inculpatului trebuia să fie una echidistantă, în raport cu funcţia ocupată în Consiliul Judeţean Constanţa, dar şi faţă de celelalte funcţii ce le deţinea în cadrul unor asociaţii sau cluburi sportive sau societăţi comerciale, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul acestuia, dimpotrivă, prerogativele acestei funcţii erau canalizate în direcţia propriilor interese sau în interesul altor persoane.

De asemenea, acesta a dat dovadă de a acţiona discreţionar sau abuziv, în detrimentul altei persoane, cu încălcarea legii, din simplul motiv că un angajat ce deţinea o funcţie importantă în aparatul Consiliului Judeţean Constanţa nu s-a conformat practicilor nelegale de alocare a sumelor de la buget. Inculpatul nu a ţinut seama nici de faptul că funcţia publică ocupată îl responsabiliza şi mai mult din punct de vedere al eventualelor incompatibilităţi existente şi că trebuia să se abţină de la orice acte ce ar putea să-i aducă beneficii, ca urmare a ocupării şi a altor funcţii în cadrul unei societăţi comerciale.

În aceste condiţii, pedepsele aplicate acestuia au fost situate peste limita minimă prevăzută de lege, dispunându-se ca pedeapsa rezultantă să fie executată în regim de detenţie, mai ales că inculpatul se află deja în executarea unei pedepse privative de libertate.

Inculpatul F. are vârsta de 56 de ani, este căsătorit, studii superioare, ocupaţie regizor, locul de muncă Televiziunea Română, pe parcursul urmăririi penale inculpatul F. s-a prevalat de dreptul la tăcere, însă în faţa instanţei a dat declaraţie, poziţia sa fiind de nerecunoaştere a faptelor ce i se reţin în sarcină. Acesta a încercat să acrediteze ideea că funcţia ocupată nu îl responsabiliza în vreun fel, astfel încât să fie tras la răspundere penală pentru complicitate la infracţiunea de corupţie cu referire la cea de abuz în serviciu, comisă în calitate de autor de inculpatul A.. Totodată, s-a remarcat faptul că tocmai în virtutea acestei funcţii de consilier, inculpatul avea rolul de a viza toate referatele ce se refereau la finanţări, mai exact de a le cenzura şi prin urmare este responsabil de consecinţele produse, neputând invoca lipsa studiilor de specialitate, aşa cum s-a arătat. De altfel, implicaţiile inculpatului s-au dovedit a fi cu mult mai extinse, după cum s-a arătat mai sus, tocmai de aceea a fost tras la răspundere penală şi sub aspectul comiterii infracţiunii de evaziune fiscală, urmând ca pentru cele două infracţiuni să se stabilească pedepse cu închisoarea în limitele legii, orientate spre minimul acesteia, având în vedere că pentru cea mai gravă infracţiune s-a reţinut că a acţionat în calitate de complice, nu are antecedente penale, iar pedeapsa rezultantă va fi executată în regim de detenţie.

Inculpata H. are vârsta de 37 de ani, căsătorită, studii superioare, ocupaţie psiholog, locul de muncă Televiziunea Română, nu are antecedente penale, pe parcursul urmăririi penale, inculpata H. s-a prevalat de dreptul la tăcere, însă în faza cercetării judecătoreşti a dat declaraţii, în sensul că semnarea referatelor de care este acuzată nu o responsabilizează sub aspectul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu, apărări ce nu au putut fi avute în vedere, din moment ce acele acte încheiate de inculpată erau hotărâtoare, atât pentru adoptarea unei hotărâri a Consiliului Judeţean Constanţa, cât şi în etapa de punere în aplicare a acesteia. Cu toate acestea, instanţa de fond a avut în vedere poziţia ocupată de inculpată în raport cu ceilalţi doi inculpaţi, care, chiar dacă s-a pliat pe voinţa acestora, totuşi contribuţia sa în calitate de complice este una mai redusă, motiv pentru care în cazul acesteia au fost reţinute circumstanţe atenuante prevăzute de art. 75 alin. (2) din C. pen., cu consecinţa reducerii minimului de pedeapsă potrivit art. 76 alin. (1) din C. pen.

Inculpatul J. este cetăţean român, în vârstă de 55 de ani, căsătorit, studii superioare, ocupaţie referent muzical, locul de muncă Ansamblul VVVVVVVVVVV.. Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul J. a avut o atitudine relativ sinceră, în sensul că a recunoscut în linii mari mecanismul înregistrării operaţiunilor, însă nu şi-a asumat în totalitate caracterul fictiv al operaţiunilor înregistrate în contabilitatea Fundaţiei "I." şi, implicit, în L. "L.", motiv pentru care s-a dispus condamnarea acestuia la o pedeapsă cu închisoarea, însă cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, potrivit dispoziţiilor din C. pen. din 1969.

Inculpata Fundaţia "I." Constanţa este persoană juridică română fără scop lucrativ. Având în vedere natura infracţiunii reţinută în sarcina acesteia, infracţiune de prejudiciu, întinderea acesteia şi implicaţiile în plan economic, instanţa de fond a dispus condamnarea la pedeapsa amenzii penale, singura pedeapsă prevăzută de lege şi dizolvarea persoanei juridice, care a fost înfiinţată pentru a fi folosită în operaţiuni ilicite, activitatea acesteia fiind deturnată de la adevăratul scop pentru care i s-a acordat acest statut.

Inculpata L. "L." Agnita este persoană juridică română fără scop lucrativ. Având în vedere natura infracţiunii reţinută în sarcina acesteia, infracţiune de prejudiciu, întinderea acesteia şi implicaţiile în plan economic, instanţa de fond a dispus condamnarea la pedeapsa amenzii penale, singura pedeapsă prevăzută de lege, iar ca pedeapsă complementară s-a dispus afişarea hotărârii de condamnare pe o perioadă de 1 lună la sediul acesteia, pedeapsa complementară fiind apreciată a fi suficientă, în raport, cu împrejurarea că această fundaţie a avut anterior o activitate legală şi recunoscută în plan cultural.

Pe latură civilă, instanţa de fond a constatat că persoana vătămată D. s-a constituit parte civilă în faţa instanţei cu suma de 5.000 RON daune materiale, reprezentând diferenţa dintre salariul avut înainte de emiterea dispoziţiei din 08.01.2015 şi cele ulterioare acestui moment, precum şi cu suma de 100.000 euro daune morale.

Consiliul Judeţean Constanţa, cât şi Judeţul Constanţa, aşa cum s-a prevăzut prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 320/18.12.20015 a Consiliului Judeţean s-a constituit parte civilă în cauză, însă pe parcursul cercetării judecătoreşti s-au făcut precizări, în sensul că despăgubirile civile în cuantum de 31.856.740 RON le solicită doar Judeţul Constanţa, aşa cum reiese din relaţiile depuse în vol. 5 dosar instanţă.

Instanţa de fond a apreciat, în raport cu partea civilă D., că inculpatul şi-a exercitat abuziv funcţia, în detrimentul drepturilor dobândite în mod legal de partea civilă, căreia i s-au diminuat atribuţiile, însă în acelaşi timp i s-au redus şi drepturile salariale de la suma de 5.615 RON, aşa cum reiese din adeverinţa de salarizare nr. 21793/2.12.2014 a Consiliului Judeţean Constanţa, la suma de 5.194 RON, aşa cum reiese din cuprinsul dispoziţiei nr. 7/8.01.2015, această diminuare afectând-o pe perioada următoare, până în martie 2015, când a intervenit suspendarea acesteia din funcţie, potrivit înscrisurilor depuse de partea civilă, din filele x.

Prin urmare, există un prejudiciu material ca urmare a acţiunii ilicite a inculpatului, înregistrat în urma diminuării salariului pe o durată de 3 luni, iar acest lucru s-ar fi perpetuat în timp, dacă nu intervenea suspendarea, astfel că se impune acordarea despăgubirilor civile - daune materiale, în cuantum de 1392 RON.

Sub aspectul daunelor morale, prima instanţă a apreciat că partea civilă D. a fost prejudiciată şi moral, dat fiind reducerea atribuţiilor în mod considerabil, ceea ce s-ar fi putut interpreta de către ceilalţi angajaţi care o cunoşteau ca fiind un caz de incompetenţă a părţii civile, mai ales că nu se menţiona un motiv anume, care ar fi condus la această decizie, astfel încât să se procedeze de această manieră, motiv pentru care imaginea părţii civile, de persoană cu experienţă şi merite profesionale, recunoscute până la acel moment, a fost afectată.

Prin urmare, s-a reţinut că este admisibilă acţiunea civilă şi că se impune acordarea unor daune morale, însă într-un cuantum mai redus, care să permită acoperirea prejudiciului moral suferit de partea civilă, în cuantum de 10.000 euro, echivalentul în RON la data plăţii.

În baza art. 397 din C. proc. pen. în referire la art. 20 din C. proc. pen. şi art. 1357 şi urm. din C. civ., a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 1.392 RON daune materiale şi 10.000 euro, echivalentul în RON la data plăţii, daune morale, către partea civilă D.. Au fost respinse restul pretenţiilor civile formulate în cauză de partea civilă D..

În ceea ce priveşte acţiunea civilă formulată de partea civilă Judeţul Constanţa pentru suma de 31.856.740 RON, instanţa de fond a constatat că aceasta reprezintă întreaga sumă pentru care Curtea de Conturi a constatat 22 abateri/nereguli de legislaţie ce însumează 34.490.348 RON şi numai unele dintre neregulile/abaterile constatate se referă la efectuarea de plăţi nelegale, reprezentând finanţare acţiuni sportive în sumă de 13.305.000 RON (abaterea nr. 18) şi efectuarea de transferuri curente/transferuri către instituţii publice, reprezentând finanţarea acţiunilor culturale, în sumă de 5.094.836 RON.

Prin urmare, numai aceste două categorii de fapte au fost cercetate şi acestea au fost şi limitele judecăţii în prezenta cauză, motiv pentru care, în baza art. 397 din C. proc. pen., în referire la art. 20 din C. proc. pen. şi art. 1357 şi urm. din C. civ., au fost obligaţi inculpaţii A., F. şi H. la plata, în solidar, către partea civilă Judeţul Constanţa, a sumei de 18.399.836 RON, despăgubiri civile, reprezentând fonduri alocate în mod ilegal pentru acţiuni culturale şi sportive, aşa cum a rezultat din cele două rapoarte de constatare efectuate în faza de urmărire penală şi au fost respinse restul pretenţiilor civile formulate de partea civilă Judeţul Constanţa.

S-a luat act de precizarea făcută de Consiliul Judeţean Constanţa în cursul cercetării judecătoreşti, în sensul că persoana juridică prejudiciată este Judeţul Constanţa, în raport cu, constituirea de parte civilă formulată în prezenta cauză.

Sub aspectul temeiniciei acţiunii civile, prima instanţă a apreciat că, în urma acţiunii ilicite a celor trei inculpaţi, partea civilă a avut de suferit un prejudiciu, dovedit cu mijloacele de probă administrate în cauză, inclusiv cu rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifice efectuate în faza de urmărire penală, între acţiunile ilicite ale inculpaţilor, prin actele încheiate sau dispoziţiile date de aceştia, inculpatul A., în calitate de autor, iar inculpaţii F. şi H., în calitate de complici şi prejudiciul înregistrat există un raport de cauzalitate, motiv pentru care s-a impus admiterea acţiunii civile.

De asemenea, Statul Român, prin A.N.A.F., prin A.J.F.P. Constanţa, s-a constituit parte civilă cu suma de 152.180 RON, reprezentând prejudiciul înregistrat ca urmare a acţiunilor ilicite ale tuturor inculpaţilor din prezenta cauză, ca urmare a comiterii infracţiunii de evaziune fiscală.

Instanţa de fond a constatat că numai inculpaţii F., Fundaţia "I." Constanţa, L. "L." Agnita şi J. au fost implicaţi în comiterea acestei infracţiuni de evaziune fiscală, motiv pentru care acţiunea civilă a fost admisă numai în contradictoriu cu aceştia, având în vedere că prin acţiunile conjugate, prin înregistrarea fictivă în contabilitate a unor activităţi care în realitate au fost prestate de alte persoane fizice sau juridice, s-a creat un prejudiciu bugetului de stat, dovedit pe baza raportului de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat de specialist, în faza de urmărire penală, iar între acest prejudiciu şi acţiunile ilicite există un raport de cauzalitate.

Prin urmare, în baza art. 397 din C. proc. pen., în referire la art. 20 din C. proc. pen. şi art. 1357 şi urm. din C. civ., au fost obligaţi inculpaţii F., Fundaţia "I." Constanţa, L. "L." Agnita şi J. la plata, în solidar, a sumei de 152.180 RON, precum şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii, potrivit Codului de procedură fiscală, calculate de la momentul producerii prejudiciului şi până la data achitării integrale către partea civilă Statul Român, prin A.N.A.F., prin A.J.F.P. Constanţa, urmând ca în cazul inculpaţilor să se aibă în vedere sumele de bani indisponibilizate în urma instituirii popririi, potrivit înscrisurilor depuse la dosar de inculpatul J. şi emise de unităţile bancare, respectiv EEEEEEEEE. şi MMMMMM. . A fost respinsă acţiunea civilă formulată de Statul Român, prin A.N.A.F., prin A.J.F.P. Constanţa, în contradictoriu cu inculpaţii A. şi H., în raport cu limitele sesizării instanţei.

A fost menţinută măsura sechestrului asigurator instituit prin Ordonanţa nr. 200/P/2014 din data de 15.04.2015 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa asupra bunurilor inculpatului F., precum şi cel instituit prin încheierea instanţei de judecată din data de 20.01.2016, pronunţată în Dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Constanţa, asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor A., H., F., Fundaţia "I." Constanţa, L. "L." Agnita şi J. şi asupra sumelor de bani aflate în conturile inculpaţilor, aşa cum au fost menţionate în încheierea de şedinţă, numai până la concurenţa sumelor la care inculpaţii au fost obligaţi la plata despăgubirilor civile prin prezenta hotărâre, având în vedere că, iniţial, s-a luat în considerare un prejudiciu de 31.856.740 RON, în ceea ce o priveşte pe partea civilă Judeţul Constanţa, precum şi pretenţiile civile formulate de partea civilă D., care au fost cenzurate de instanţa de judecată.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii la plata următoarelor cheltuieli judiciare către stat: A. - 8.000 RON, F. - 6.000 RON, H. - 5.000 RON, J. - 4.000 RON, L. "L." Agnita - 3.000 RON, Fundaţia "I." Constanţa - 4.000 RON, atât din faza de urmărire penală, cât şi din faza de judecată.

În baza art. 272 din C. proc. pen., s-a dispus avansarea sumei de 500 RON către O. - practician în insolvenţă, desemnat pentru inculpata Fundaţia "I." Constanţa, în cursul cercetării judecătoreşti.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., celelalte cheltuieli judiciare ocazionate de judecarea inculpaţilor A., F., H. şi Fundaţia "I." Constanţa, pentru infracţiuni pentru care s-a dispus achitarea acestora, au rămas în sarcina statului.

În fine, în baza art. 276 alin. (1), (2) şi (4), rap. la art. 274 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 3.200 RON, iar inculpaţii F. şi H. la plata a câte 1.500 RON fiecare, către partea civilă Judeţul Constanţa, cheltuieli ocazionate de judecarea cauzei, reprezentând onorariul apărătorului ales.

Împotriva Sentinţei penale nr. 227/04.05.2018 a Tribunalului Constanţa au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie-Serviciul Teritorial Constanţa, inculpaţii A., J., F., H. şi L. "L." şi părţile civile D., Consiliul Judeţean Constanţa şi Judeţul Constanţa.

Procurorul a criticat hotărârea primei instanţe sub următoarele aspecte:

- în mod netemeinic s-a dispus achitarea inculpaţilor A., F., H. şi Fundaţia "I." cu privire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.. În legătură cu acest motiv de apel s-a invocat şi caracterul nelegal al temeiului achitării dispuse în privinţa inculpatei - persoană juridică Fundaţia "I." Constanţa [art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.], faţă de temeiul juridic reţinut pentru soluţia de achitare dispusă cu privire la inculpaţii - persoane fizice A., F. şi H. [art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.]. S-a mai arătat că nici legislaţia, nici practica judiciară în materie nu impun trimiterea în judecată a unui inculpat şi pentru infracţiunea scop a grupului infracţional;

- nu se justifică reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen. în favoarea inculpatei H., deoarece activitatea sa infracţională a fost una deosebit de importantă, având în vedere cuantumul prejudiciului cauzat bugetului de stat şi valorile sociale încălcate. Activitatea inculpatei s-a aflat la acelaşi nivel cu a celorlalţi inculpaţi, inculpata H. acţionând în conivenţă cu inculpatul A. şi facilitând activitatea infracţională a acestuia. A susţinut procurorul că instanţa de fond a dat o greşită interpretare dispoziţiilor art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen.

- pedepsele aplicate inculpaţilor A., F., H., Fundaţia "I." şi L. "L." sunt prea blânde, având în vedere împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, starea de pericol creată pentru valorile sociale ocrotite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori alte consecinţe ale infracţiunilor, precum şi motivul săvârşirii infracţiunilor şi scopul urmărit. În concret, s-a invocat caracterul repetat al actelor materiale comise într-un interval mare de timp, valoarea ridicată a prejudiciului, care a rămas nerecuperat şi modalitatea elaborată în care inculpaţii au acţionat în atingerea scopului infracţional;

- cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală reţinută în sarcina inculpaţilor F. şi Fundaţia "I." şi pentru care s-a dispus condamnarea, în mod nelegal prima instanţă nu a reţinut dispoziţiile art. 5 alin. (1) din noul C. pen., raţionamentul fiind similar celui avut în vedere la condamnarea inculpaţilor J. şi L. "L."

- prima instanţă ar fi trebuit să desfiinţeze înscrisurile constând în facturile fiscale nr. x/22.08.2012, y/28.08.2012, z/28.08.2012 şi 182/29.08.2021, emise de L. "L." către Fundaţia "I.", atâta vreme cât s-a reţinut că aceste documente contabile justificative nu reflectă operaţiuni reale şi că serviciile menţionate în facturi nu au fost niciodată prestate de emitentul lor;

- ca urmare a anulării facturilor fiscale, instanţa de fond ar fi trebuit să facă aplicarea principiului repunerii părţilor în situaţia anterioară şi să dispună, pe latură civilă, obligarea inculpaţilor - în solidar - la restituirea sumei de 620.000 RON (suma totală înscrisă în cele patru facturi) către Consiliul Judeţean Constanţa;

- în referire la soluţia de achitare a inculpatului A. pentru cele şapte infracţiuni de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzute de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., prima instanţă ar fi trebuit să lase nesoluţionată acţiunea civilă aferentă acestor infracţiuni, având ca obiect suma totală de 3.637.986 RON, pentru ca părţile civile Judeţul Constanţa şi Consiliul Judeţean Constanţa să aibă posibilitatea de a formula acţiune în faţa instanţei civile pentru recuperarea prejudiciului;

- cât priveşte latura civilă aferentă celor două infracţiuni de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzute de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. pentru care inculpatul A. a fost condamnat, instanţa de fond ar fi trebuit să dispună confiscarea specială a sumei totale de 113.032 RON, ca produs infracţional, în temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen.

Inculpatul A. a invocat următoarele motive de apel:

- schimbarea încadrării juridice cu privire la unele infracţiuni deduse judecăţii prin Rechizitoriul nr. x/2014 din data de 15.04.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Constanţa s-a făcut nelegal şi neconstituţional, direct prin sentinţa penală pronunţată, contrar celor statuate prin Decizia nr. 250/2019 a Curţii Constituţionale (prin care s-a statuat că dispoziţiile art. 377 alin. (4) teza întâi şi art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. sunt constituţionale în măsura în care instanţa de judecată se pronunţă cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluţionează fondul cauzei), fără a i se acorda posibilitatea de a formula apărări în raport cu noile încadrări juridice. În legătură cu acest motiv de apel, inculpatul a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, apreciind că acest neajuns nu poate fi remediat direct în calea de atac a apelului;

- în mod netemeinic s-a dispus condamnarea sa pentru două infracţiuni de abuz în serviciu, respectiv pentru două infracţiuni de folosire a funcţiei în interesul altor persoane. În esenţă, în dezvoltarea acestui motiv de apel inculpatul a făcut următoarele precizări:

• referitor la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., s-a arătat că nu a existat un regulament de acordare a finanţărilor nerambursabile pentru activităţile culturale sau sportive, aprobat de Consiliul Judeţean Constanţa, ci au existat doar hotărâri ale Consiliului Judeţean Constanţa care a stabilit, prin buget, sumele alocate acestor activităţi, ulterior fiind emise hotărâri cu caracter administrativ individual, prin care au fost alocate sume de bani individual pentru fiecare entitate sau instituţie în parte.

Astfel, aceste hotărâri erau suficiente pentru alocarea respectivelor sume de bani, nefiind necesară dublarea acesteia de încheierea, în prealabil, a unui alt înscris. În realitate, nu este vorba de atribuţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean, ci de atribuţii ale Consiliului Judeţean Constanţa - organism colegial. În faza de execuţie bugetară se exercita un control de legalitate a plăţilor pentru a se verifica dacă au fost parcurse toate etapele execuţiei bugetare şi nu a existat un refuz sau o obiecţie la plată (martora EEEEEEE., în calitate de şef al serviciului financiar-contabil, având această obligaţie).

A mai arătat inculpatul că nu avea atribuţii în ceea ce priveşte plata efectivă, aceste atribuţii revenind conducătorului compartimentului financiar; or, câtă vreme plăţile au fost efectuate cu menţiunea "bun de plată" şi cu aplicarea vizei de control financiar-preventiv, nu poate fi atrasă răspunderea ordonatorului principal de credite. În plus - a subliniat inculpatul - nu se poate afirma că există intenţia specifică infracţiunii, atâta vreme cât nu a făcut altceva decât să respecte hotărârile Consiliului Judeţean Constanţa, iar plăţile au fost avizate de serviciul financiar-contabil.

De asemenea, în cazul fiecărei hotărâri au existat şi rapoarte ale direcţiilor de specialitate, prin care se avizau favorabil respectivele proiecte, hotărârile fiind contrasemnate pentru legalitate de secretarul judeţului. Abia începând cu anul 2014 sumele au fost alocate conform Legii nr. 350/2005, fiind adoptată Hotărârea nr. 47/17.03.2014 a Consiliului Judeţean Constanţa de aprobare a regimului finanţărilor nerambursabile din fondurile bugetului judeţean, respectiv Hotărârea nr. 37/12.02.2015 a Consiliului Judeţean Constanţa.

În privinţa acestei infracţiuni inculpatul a solicitat achitarea sa, în principal în temeiul art. 16 alin. (1) lit.

a) din C. proc. pen. (fapta nu există), iar în subsidiar în temeiul art. 16 alin. (1) lit.

b) teza I din C. proc. pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală);

• cât priveşte fapta de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., pretins a fi fost comisă faţă de partea civilă D., inculpatul a solicitat achitarea sa, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală) sau, sau, în subsidiar, în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen. (fapta nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege). În susţinerea acestei solicitări inculpatul a învederat că emiterea Dispoziţiei nr. 7 din 08.01.2015 a fost cauzată de mai multe aspecte, unul dintre acestea fiind tocmai faptul că partea civilă D. era persoana care aplica viza de control financiar-preventiv şi care, dacă ar fi interpretat corect normele legale, nu l-ar mai fi pus pe inculpat în situaţia de a fi acuzat. Dispoziţia a fost emisă în momentul în care era foarte clar că raportul de control al Curţii de Conturi fusese confirmat de către instanţa civilă de control. A mai arătat inculpatul că i se impută, practic, că ar fi luat o măsură în domeniul dreptului muncii; or, Decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale impune aplicarea de către organele judiciare a principiului ultima ratio, acţiunea penală pentru îndreptarea unei situaţii nelegale trebuind să fie ultima în situaţia în care normele legale în vigoare care reglementează domeniul respectiv nu sunt suficiente. A susţinut inculpatul că partea civilă avea posibilitatea atacării dispoziţiei la instanţa civilă, ceea ce nu a făcut. În fine, a mai învederat inculpatul că, de la 08.01.2015 şi până la revenirea la serviciu a părţii civile, aceasta s-a aflat în concediu, medical sau de odihnă, ceea ce înseamnă că nu a operat suspendarea de drept, dar şi că dispoziţia respectivă nu a fost semnată de el, ci de un vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa. În fine, a susţinut inculpatul că pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 9 alin. (6) din O.U.G. nr. 119/1999 (necesitatea obţinerii avizului Ministerului Finanţelor Publice) nu poate fi invocată în speţa de faţă, întrucât nu este vorba despre bugetul de stat sau despre bugetul asigurărilor sociale ori despre alte fonduri speciale;

• relativ la infracţiunea de folosire a funcţiei pentru favorizarea unei persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. (în raport cu SC N. SRL), inculpatul a solicitat, de asemenea, achitarea sa, în principal în baza art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. (fapta nu există), iar în subsidiar în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din C. proc. pen. (fapta nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege). A arătat inculpatul că, într-adevăr, a aprobat plăţi către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa (instituţie publică), respectiv către LLLLLLLLLLLL. Constanţa, care, la rândul lor, au achitat către SC N. SRL servicii de cazare şi masă. Aşa fiind, nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii imputate pentru că nu s-au efectuat plăţi directe şi nu a existat un raport direct între Consiliul Judeţean Constanţa şi SC N. SRL, beneficiul nefiind produs direct în patrimoniul societăţii la care era asociat. Mai mult, ar trebui să existe şi să fie probat un eventual prejudiciu, dar acesta nu există, ci, dimpotrivă, a fost vorba despre un sprijin financiar indirect dat de SC N. SRL, cu care Consiliul Judeţean Constanţa nu a contractat, dar care a făcut un discount faţă de Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa.

Inculpatul F. a invocat în argumentarea căii de atac promovate următoarele critici:

- temeiul achitării pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., este unul greşit, acesta trebuind să fie cel prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., întrucât faptei îi lipseşte una dintre cerinţele esenţiale ale normei de incriminare, respectiv să fie săvârşită de cel puţin 3 persoane;

- infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată, prevăzută de art. 48 din C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., nu există, motiv pentru care ar trebui să se dispună achitarea sa, în temeiul art. 16 alin. (1) lit.

a) din C. proc. pen.. În acest sens, inculpatul a arătat că nu este adevărat că prin referatele întocmite/avizate ar fi propus finanţarea nelegală din fonduri publice, ci doar planificarea la plată a unor acţiuni deja aprobate la solicitarea Direcţiei Generale Economico-Financiare. Această procedură a fost adoptată de Direcţia Economico-Financiară, al cărei director era D., iar el nu cunoştea faptul că aceasta încalcă dispoziţiile legale. A mai arătat inculpatul că nu a dobândit niciun avantaj în urma pretinsei activităţi infracţionale, prin urmare lipseşte mobilul săvârşirii infracţiunii.

Pe de altă parte, nici în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale şi nici în rechizitoriu nu au fost indicate prevederile legale încălcate. Aceasta s-a făcut abia prin precizările din data de 04.09.2017. Au fost practic formulate acuzaţii ulterior trimiterii în judecată, fiind pus în imposibilitatea de a se apăra şi de a propune probe. A mai învederat inculpatul că infracţiunea de abuz în serviciu a fost dezincriminată ca efect al Deciziei nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale (întrucât legiuitorul nu a intervenit în termenul prevăzut de lege pentru a pune în acord prevederile legale declarate neconstituţionale cu această decizie) şi că nu sunt îndeplinite cerinţele esenţiale de existenţă a infracţiunii, întrucât inculpatul A. nu a încălcat vreo normă legală substanţială care să prevadă o obligaţie de serviciu, precizările depuse de D.N.A. referindu-se la atribuţii ale Consiliului Judeţean, iar nu ale preşedintelui acestuia.

În plus, nu s-a constatat în cauză existenţa vreunui prejudiciu, finanţările fiind acordate în mod corect, iar o eventuală greşeală în procedura de acordare a finanţărilor nu poate constitui un abuz în serviciu. În fine, a susţinut inculpatul că s-a dispus condamnarea sa pentru o altă faptă decât cea reţinută în rechizitoriu (s-a reţinut că ar fi întocmit mai multe referate de oportunitate a adoptării hotărârilor Consiliului Judeţean Constanţa, deşi el doar le-a semnat şi avizat); or, referatele menţionate erau, în realitate, referate de programare la plată şi nu de oportunitate a adoptării hotărârilor Consiliului Judeţean Constanţa;

- referitor la infracţiunea de evaziune fiscală, inculpatul a arătat că în mod greşit prima instanţă a înlăturat concluziile expertizei contabile efectuate în cauză, luând în considerare doar raportul de constatare întocmit de specialistul din cadrul D.N.A. În realitate, Festivalul de Muzică Uşoară Mamaia 2012 a avut loc, a fost organizat de L. "L.", iar faptul că aceasta a încheiat contracte de sponsorizare şi nu contracte de prestări servicii, cu artiştii participanţi, nu îl priveşte. Funcţiile deţinute de inculpat nu îi permiteau acestuia să ţină contabilitatea Fundaţiei "I.", iar ordinele de plată prin care Fundaţia "I." a achitat facturile emise de L. "L." nu au fost semnate de el. A mai susţinut inculpatul că toate operaţiunile care au stat la baza realizării festivalurilor au existat în realitate - prin urmare nu au un caracter fictiv-şi au fost realizate de L. "L.". Deşi martorul YYYYYY. a declarat că SSSSSS., reprezentată de el, nu a putut organiza festivalul din 2012, prima instanţă a reţinut, totuşi, că evenimentul a fost organizat de acesta; în realitate, însă, acest martor a acţionat în calitate de mandatar al L. "L.". În legătură cu susţinerea conform căreia documentele justificative folosite ar fi fost neconforme, în sensul că din cuprinsul acestora lipsea menţiunea privind identitatea tipografiei emitente, autorizate pentru emiterea de documente fiscale, inculpatul a învederat că H.G. nr. 831/1997, care instituia o astfel de obligaţie, a fost abrogată în anul 2009, iar obligaţia emiterii facturilor sub supravegherea Companiei Naţionale "Imprimeria Naţională" a fost abrogată prin Ordinul nr. 2226/2006;

- în subsidiar, inculpatul a arătat că se impunea reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea sa, la fel ca şi în cazul inculpatei H.. A învederat inculpatul că în prezent nu se mai poate deplasa, din cauza unui accident, depunând în acest sens acte în circumstanţiere.

Inculpata H. a criticat hotărârea primei instanţe, în esenţă, pentru motive similare cu parte din motivele invocate de inculpatul F., respectiv:

- temeiul achitării pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., este unul greşit, acesta trebuind să fie cel prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., întrucât faptei îi lipseşte una dintre cerinţele esenţiale ale normei de incriminare, respectiv să fie săvârşită de cel puţin 3 persoane;

- infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu nu există [solicitând achitarea sa, în baza art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.], întrucât aceasta poate fi săvârşită doar cu intenţie; or inculpata nu avut intenţia de a-l ajuta pe inculpatul A., ci doar a îndeplinit o dispoziţie a acestuia. A susţinut inculpata că referatele întocmite priveau programarea la plată a finanţărilor nerambursabile deja aprobate, iar nu adoptarea unor hotărâri ale Consiliului Judeţean şi că referatele purtau viza de control financiar-preventiv a Direcţiei Generale Economico-Financiare. În plus, au fost ordonanţate plăţi şi fără aceste referate, prin urmare nu aveau un caracter absolut necesar. A mai invocat inculpata că atribuţiile sale erau prevăzute doar în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Judeţean Constanţa, iar nu în legi sau ordonanţe, cum s-a statuat prin Decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale;

Inculpatul - persoană fizică J. şi inculpata - persoană juridică L. "L." Agnita au solicitat a se dispune achitarea lor, în baza oricăruia dintre temeiurile prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. a) - d) din C. proc. pen.. S-a arătat în acest sens că, serviciile ce fac obiectul contractelor au fost efectiv prestate şi recepţionate de beneficiar, fiind de notorietate faptul că Festivalul XXXXXXXXXXXX. 2012 a avut loc. Cât priveşte contractele de sponsorizare, s-a învederat că aceasta a fost modalitatea de lucru a L. "L." încă de la înfiinţare şi inclusiv lucrătorii A.N.A.F. care i-au controlat de-a lungul timpului activitatea au confirmat legalitatea şi corectitudinea ei din punct de vedere fiscal.

Procurorul a reinterpretat contractele de sponsorizare, transformându-le în contracte de prestării servicii pentru care s-ar datora impozit pe venit. Câtă vreme au fost întocmite contractele de sponsorizare, au fost emise facturi în baza celor două contracte de prestări servicii, înregistrate în contabilitate, nu se poate constata săvârşirea vreunei infracţiuni de evaziune fiscală. Chestiunea recalificării celor două contracte este una de contencios administrativ şi fiscal, iar nu de drept penal. În plus, chiar dacă fapta ar exista, nu se poate afirma că aceasta a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, câtă vreme de la înfiinţare şi până în prezent inculpatul J.

şi, implicit, L. "L.", au procedat în aceeaşi modalitate, după consultarea unor experţi contabili. Au mai arătat inculpaţii că, atâta vreme cât Festivalul de Muzică Uşoară Mamaia 2012 a avut loc, nu se poate susţine că s-ar fi achitat anumite sume de bani, fără să existe o prestaţie în schimbul lor. Mai mult, nici până în prezent L. "L." nu a încasat o diferenţă de bani, de 500.000 RON. Pe de altă parte, s-a învederat că în speţă operează cauza justificativă prevăzută de art. 21 alin. (1) din C. pen. (exercitarea unui drept prevăzut de lege), L. "L." beneficiind de o serie de facilităţi fiscale în baza avizului eliberat de Ministerul Culturii, iar în baza Legii nr. 32/1994 are dreptul să facă sponsorizări.

Prin urmare, L. "L." nu a făcut altceva decât să-şi exercite drepturile prevăzute de lege. În fine, au susţinut cei doi inculpaţi că prejudiciul a fost greşit calculat de expertul desemnat în cauză. De asemenea, s-a criticat faptul că instanţa de fond nu a analizat incidenţa în speţă a cauzei de nepedepsire sau de reducere a limitelor de pedeapsă prevăzute de art. 10 din Legea nr. 241/2005 şi nu s-a luat în calcul faptul că, până în prezent, a fost achitat integral, sau chiar mai mult, prejudiciul reţinut în sarcina inculpaţilor.

Partea civilă D. a solicitat admiterea acţiunii civile astfel cum aceasta a fost formulată la data de 19.10.2015, respectiv obligarea inculpatului A. la plata sumei de 5.093 RON, cu titlu de daune materiale (reprezentând diferenţa de salariu pentru perioada ianuarie 2015 -

martie 2015, în perioada aceasta fiind lipsită şi de calitatea de membru al echipei de implementare a proiectului "Extinderea UAM Agigea"), a sumei de 100.000 euro, cu titlu de daune morale (a suferit şi în plan medical, conform certificatelor medicale depuse la dosarul cauzei, dar şi în plan psihic, fiind citată ca martor în alte dosare). De asemenea, partea civilă a solicitat luarea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpatului A. şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată (constând în onorariu de avocat).

Părţile civile Judeţul Constanţa şi Consiliul Judeţean Constanţa au apreciat că în mod greşit instanţa de fond a admis doar în parte acţiunea civilă (18.399.836 RON, în loc de 31.856.740 RON), reţinându-se că pretenţiile solicitate ar reprezenta doar o parte din suma stabilită de Curtea de Conturi şi că doar unele dintre abaterile constatate ar face obiectul prezentei cauze (respectiv, efectuarea de plăţi nelegale reprezentând finanţarea acţiunilor sportive şi efectuarea de transferuri curente/transferuri către instituţii publice reprezentând finanţarea acţiunilor culturale).

Prin Decizia penală nr. 363 A din data de 18 martie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2015, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. - D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa şi de inculpaţii A., F., H., J. şi L. "L." împotriva Sentinţei penale nr. 227/04.05.2018 pronunţate de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. x/2015.

În temeiul art. 419 din C. proc. pen., s-au extins efectele apelurilor declarate de inculpaţii A., F., H., J. şi L. "L." şi cu privire la inculpata Fundaţia "I." Constanţa.

S-a desfiinţat în parte sentinţa penală apelată, şi în rejudecare:

S-a modificat temeiul de drept în baza căruia s-a dispus achitarea inculpaţilor A. în prezent deţinut în Penitenciarul Poarta Albă), F., H. şi Fundaţia "I." Constanţa pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din Noul C. pen., cu aplicarea art. 5 din Noul C. pen., din art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

S-a înlăturat din cuprinsul sentinţei penale apelate dispoziţiile privind condamnarea inculpaţilor F., Fundaţia "I." Constanţa, J. şi L. "L.", pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, respectiv complicitate la evaziune fiscală.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. au fost achitaţi:

- inculpatul F. pentru infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 din Noul C. pen.

- inculpata Fundaţia "I." Constanţa pentru infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 din Noul C. pen.

- inculpatul J. pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 din C. pen. din 1969, raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 din Noul C. pen.

- inculpata L. "L." (cu sediul în Agnita, jud. Sibiu, persoană juridică română, aflată în procedura de insolvenţă - prin administrator judiciar WWWWWWWWWWW. - av. DDDDDD. - Sibiu, judeţ Sibiu) pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 din C. pen. din 1969, raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 din Noul C. pen.

S-a redus pedeapsa principală aplicată inculpatului F. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 48 din Noul C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din Noul C. pen. şi art. 309 din Noul C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Noul C. pen. şi art. 5 din Noul C. pen., reţinând şi dispoziţiile art. 75 alin. (2) lit. a) şi art. 76 alin. (1) din Noul C. pen., de la 4 ani închisoare, la 3 (trei) ani închisoare.

S-a redus durata pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Noul C. pen., aplicată inculpatului F., de la 5 ani, la 3 ani.

În temeiul art. 91 din Noul C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 (trei) ani închisoare aplicate inculpatului F. şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 din Noul C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) din Noul C. pen., a fost obligat inculpatul F. ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Constanţa, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din Noul C. pen., s-a impus inculpatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

S-a constatat că inculpatul se află în imposibilitate medicală de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. şi art. 91 alin. (4) din Noul C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

S-au modificat dispoziţiile privind soluţionarea laturii civile, în sensul că:

S-a respins, ca inadmisibilă, acţiunea civilă exercitată de partea civilă Judeţul Constanţa, referitoare la suma de 100.000 RON (reprezentând valoarea virată de CJ Constanţa către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa, reţinută ca infracţiunea de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane prevăzută de art. 301 alin. (1) din Noul C. pen., pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului A.).

În temeiul art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de partea civilă Judeţul Constanţa, referitoare la suma de 13.356.904 RON [aferentă infracţiunilor de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane prevăzută de art. 301 alin. (1) din Noul C. pen., pentru care s-a dispus achitarea inculpatului A.].

În temeiul art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de A.N.A.F. - DGRFP Galaţi - AFP Constanţa.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate care nu contravin prezentei decizii.

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., s-au respins, ca fiind nefondate, apelurile declarate de părţile civile D., Consiliul Judeţean Constanţa şi Judeţul Constanţa împotriva Sentinţei penale nr. 227/04.05.2018 pronunţate de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. x/2015.

În temeiul art. 272 din C. proc. pen., s-a dispus plata, din fondul Ministerului Justiţiei, către Baroul Galaţi, a onorariilor apărătorilor desemnaţi din oficiu, în sumă totală de 2.821 RON (av. YYYYYYYYYYY. - 1.736 RON, av. ZZZZZZZZZZZ. - 217 RON, avocat AAAAAAAAAAAA. - 217 RON, avocat BBBBBBBBBBBB. - 651 RON).

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., au fost obligate apelantele-părţi civile D., Consiliul Judeţean Constanţa şi Judeţul Constanţa la plata a câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., celelalte cheltuieli judiciare avansate de către stat în apel, au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a decide astfel, curtea de apel, analizând hotărârea apelată prin prisma criticilor formulate, dar şi din oficiu, sub toate aspectele, în conformitate cu art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., a reţinut următoarele:

I. Referitor la solicitarea de trimitere a cauzei spre rejudecare întrucât prima instanţă nu s-a pronunţat printr-o încheiere separată cu privire la schimbarea încadrării juridice a unora dintre faptele deduse judecăţii, încălcându-se astfel dispoziţiile Deciziei nr. 250/16.04.2019 a Curţii Constituţionale, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi primită.

Într-adevăr, prin decizia menţionată s-a statuat că dispoziţiile art. 377 alin. (4) teza întâi şi art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. sunt constituţionale în măsura în care instanţa de judecată se pronunţă cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluţionează fondul cauzei.

Însă, decizia invocată a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I la data de 20.06.2019, în vreme ce sentinţa penală apelată în prezenta cauză a fost pronunţată la data de 04.05.2018.

Potrivit art. 147 alin. (4) teza finală din Constituţia României, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii de la data publicării şi au putere numai pentru viitor. Textul constituţional consacră astfel principiul neretroactivităţii legii în situaţia particulară a deciziilor Curţii Constituţionale, care fac parte şi ele din ordinea juridică normativă şi se supun principiilor care o guvernează. Pe cale jurisprudenţială, Curtea Constituţională a procedat la interpretarea normei constituţionale de referinţă, distingând în funcţie de atribuţiile concrete în exercitarea cărora pronunţă decizii.

Este adevărat că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că o decizie de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate se aplică şi în cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti la momentul publicării acesteia - cauze pendinte în care respectivele dispoziţii sunt aplicabile -, indiferent de invocarea excepţiei până la publicarea deciziei de admitere, întrucât ceea ce are relevanţă în privinţa aplicării deciziei Curţii este ca raportul juridic guvernat de dispoziţiile legii constatate ca fiind neconstituţionale să nu fie definitiv consolidat. În acest mod, efectele deciziei de admitere a instanţei de contencios constituţional se produc erga omnes; aceasta, întrucât excepţia de neconstituţionalitate este, de principiu, o chestiune prejudicială, o problemă juridică a cărei rezolvare trebuie să preceadă soluţionarea litigiului cu care este conexă şi un mijloc de apărare care nu pune în discuţie fondul acţiunii deduse judecăţii.

Actele de procedură efectuate integral anterior deciziei Curţii, în intervalul în care legea s-a bucurat de prezumţia de constituţionalitate, nu sunt invalidate automat, ca efect direct al admiterii excepţiei de neconstituţionalitate. Spre deosebire de sancţiunea nulităţii care intervine în domeniul restrâns al actelor de procedură, pentru vicii de legalitate existente la data efectuării acestora şi produce întotdeauna efecte ex tunc într-o cauză dată, neconstituţionalitatea este o sancţiune de drept constituţional care operează, în schimb, în sfera actelor normative, determină lipsirea de efecte juridice a dispoziţiei legale de la data constatării neconstituţionalităţii, iar nu de la data intrării ei în vigoare, efectele producându-se, în virtutea art. 147 alin. (4) din Constituţie, ex nunc în toate cauzele în care acea dispoziţie este aplicabilă.

Curtea a reţinut, însă că procesul penal român este guvernat de principiul tempus regit actum, ceea ce înseamnă că un act procedural se încheie în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data întocmirii lui şi este supus acestora. Or, actul procedural prin care instanţa de fond a dispus schimbarea încadrării juridice a unora dintre faptele deduse judecăţii corespunde, atât din punct de vedere formal, cât şi sub aspectul condiţiilor de fond, dispoziţiilor legale care reglementau această materie la momentul întocmirii lui, dispoziţii în privinţa cărora opera - la acel moment - prezumţia de constituţionalitate. A constata nulitatea absolută a actului procedural prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice de către instanţa de fond (în speţă, sentinţa penală apelată) echivalează, practic, cu a admite că legea procesual penală retroactivează; or aceasta contravine în mod evident dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţia României, potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

II. În schimb, Curtea a considerat ca fiind întemeiate criticile formulate de inculpaţi cu privire la temeiul juridic al soluţiei de achitare dispuse de prima instanţă, pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, dedusă judecăţii în sarcina inculpaţilor A., F., H. şi Fundaţia "I." Constanţa.

Pluralitatea constituită a fost incriminată în art. 367 din C. pen., ca infracţiune, în considerarea periculozităţii sale, decurgând din chiar scopul grupării, şi anume săvârşirea de infracţiuni. Potrivit art. 367 alin. (6) din C. pen., prin "grup infracţional organizat" se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Din această definiţie se desprind condiţiile necesare pentru a ne afla în prezenţa unui grup infracţional organizat, respectiv:

a) dimensiunea şi nivelul de organizare a membrilor grupului - grupul presupune, potrivit definiţiei legale, colaborarea a trei sau mai multe persoane care să aibă o anumită organizare în cadrul structurii, să le revină anumite roluri;

b) stabilitatea grupului - organizaţia trebuie să aibă o anumită durată în timp, îndelungată sau chiar nedefinită, aspect care diferenţiază grupul infracţional organizat (pluralitatea constituită) de pluralitatea ocazională. Facultativ, în cadrul grupului trebuie să existe o "diviziune a muncii", în sensul, că fiecare participant să aibă anumite roluri şi sarcini;

c) obiectivele grupului trebuie să fie exclusiv sau preponderent criminale - asocierea trebuie să vizeze săvârşirea de infracţiuni.

Curtea a apreciat că în speţa de faţă nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile cerute de lege, astfel cum au fost enunţate mai sus, pentru existenţa grupului infracţional organizat.

Sub un prim aspect, Curtea a apreciat ca fiind cel puţin forţată includerea în pretinsul grup infracţional organizat a inculpatei - persoana juridică Fundaţia "I." Constanţa, care era reprezentată, din punct de vedere legal, de inculpatul F. (astfel cum se arată chiar în cuprinsul actului de sesizare a instanţei). Din punctul de vedere al acuzării, aşadar, inculpatul F. apare în grupul infracţional organizat de două ori: o dată în nume propriu, iar a doua oară în calitate de reprezentant al inculpatei - persoana juridică Fundaţia "I." Constanţa. Or, în opinia Curţii, o astfel de "asociere" nu poate fi reţinut ca şi premisă pentru includerea în grupul infracţional organizat a inculpatei - persoană juridică Fundaţia "I." Constanţa, în fapt fiind vorba despre o singură voinţă, aceea a inculpatului F., care "împrumută" voinţa sa persoanei juridice pe care o reprezintă. A admite punctul de vedere exprimat de procuror echivalează cu a admite, în ultimă instanţă, că inculpatul F. s-a asociat cu el însuşi în vederea săvârşirii de infracţiuni, ceea ce este ilogic.

Legat de prima condiţie enunţată mai sus, Curtea a constatat că în jurisprudenţa sa, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că un grup infracţional organizat presupune existenţa unei structuri organizate, care acţionează coordonat, după reguli bine stabilite, iniţiată sau constituită de inculpaţi ori la care aceştia să fi aderat ori pe care să o fi sprijinit şi în cadrul căreia fiecare inculpat să aibă un rol prestabilit (Decizia penală nr. 21 din 08 ianuarie 2008). Astfel, pretinsul grup infracţional organizat ce face obiectul prezentei cauze este, într-adevăr, alcătuit din mai multe persoane - trei, după excluderea, pe baza raţionamentului mai sus expus, inculpatei - persoană juridică Fundaţia "I." Constanţa -, care au acţionat într-un mod oarecum organizat. Cu toate acestea, în cauza de faţă nu putem vorbi despre o structură organizată, cu roluri bine stabilite. Chiar dacă inculpaţii au acţionat împreună, sub îndrumarea şi supravegherea unui lider, inculpatul A., aceasta s-a datorat împrejurării că aceştia lucrau în cadrul aceleiaşi instituţii, Consiliul Judeţean Constanţa, inculpatul A. având calitatea de preşedinte al instituţiei, iar inculpaţii F. şi H. fiind angajaţi (primul, în calitate de Consilier al Preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, iar a doua în calitate de director la Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa).

În esenţă, Curtea a constatat că reţinerea de către procuror a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în sarcina celor trei inculpaţi s-a făcut, exclusiv, prin prisma împrejurării că aceştia lucrau în cadrul aceleiaşi instituţii, fiind cu toţii implicaţi, în faze diferite însă, în procesul de adoptare a unor hotărâri având ca obiect acordarea de finanţări nerambursabile din fonduri publice, către asociaţii şi fundaţii şi asociaţii sportive şi cluburi sportive din Constanţa, finanţarea şi plăţile fiind efectuate de către unitatea administrativ-teritorială a Judeţului Constanţa, la dosarul cauzei, neexistând probe concrete (de exemplu, convorbiri, înscrisuri, declaraţii de martori) din care să rezulte că, măcar o dată, inculpaţii ar fi discutat despre modalitatea de acţiune, despre rolul fiecăruia în pretinsul grup infracţional ori despre orice alte împrejurări care să confirme existenţa unui astfel de grup.

În opinia Curţii, în mod judicios instanţa de fond a ajuns la concluzia că în cauză "nu există probe că toate persoanele la care s-a făcut referire au desfăşurat acte care să le implice în acţiunea de constituire sau aderare la grup infracţional", însă temeiul juridic reţinut pentru dispunerea soluţiilor de achitare în privinţa inculpaţilor A., F. şi H. nu poate fi acela prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. (nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea). Pentru reţinerea acestui temei de drept la pronunţarea unei soluţii de achitare, trebuie să se constate, mai întâi, că fapta dedusă judecăţii există şi constituie infracţiune; or, în speţa de faţă, există dubii cu privire la însăşi existenţa faptei de constituire a unui grup infracţional organizat şi, implicit, asupra întrunirii condiţiilor de tipicitate, obiectivă şi subiectivă, cerute de lege pentru reţinerea acestei infracţiuni, astfel încât temeiul juridic pentru care trebuie să se dispună achitarea inculpaţilor, cu privire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., este acela prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. (fapta nu există).

III. În legătură cu infracţiunea de evaziune fiscală dedusă judecăţii în prezenta cauză, Curtea a constatat că, prin sentinţa penală apelată s-au reţinut următoarele:

- inculpatul F., în anul 2012, a înregistrat în contabilitate facturile emise de L. "L." şi a efectuat plăţi în temeiul lor, deşi cunoşteau că operaţiunile comerciale facturate aveau un caracter fictiv, iar cheltuielile subsecvente erau nereale, facturile respective nefiind însoţite de documente justificative, iar serviciile a căror plată se solicita nu fuseseră recepţionate, beneficiarii lor cunoscând, de altfel şi împrejurarea că L. "L." nu le prestase în fapt şi, în această modalitate, au prejudiciat bugetul de stat cu suma de 152.180 RON;

- inculpata - persoană juridică Fundaţia "I." Constanţa, în anul 2012, a înregistrat în contabilitate facturile emise de L. "L." Agnita şi a efectuat plăţi în temeiul lor, deşi cunoştea că operaţiunile comerciale facturate aveau un caracter fictiv, iar cheltuielile subsecvente erau nereale, facturile respective nefiind însoţite de documente justificative, iar serviciile a căror plată se solicita nu fuseseră recepţionate, beneficiarii lor cunoscând, de altfel şi împrejurarea că L. "L." Agnita nu le prestase în fapt şi în această modalitate a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 152.180 RON;

- inculpatul J., în anul 2012, i-a ajutat pe inculpaţii F. şi Fundaţia "I." Constanţa să comită infracţiunile de evaziune fiscală arătate mai sus, furnizându-le documentele necesare pentru fraudarea bugetului de stat cu suma de 152.180 RON, prin încheierea contractelor de prestări servicii nr. x şi x/06.08.2012 şi prin emiterea facturilor către Fundaţia "I." Constanţa, cunoscând că serviciile a căror plată o solicitau nu fuseseră prestate în fapt de către ei şi nici nu fuseseră recepţionate de către beneficiar;

- inculpata - persoană juridică L. "L." Agnita, în anul 2012, i-a ajutat pe inculpaţii F. şi Fundaţia "I." Constanţa să comită infracţiunile de evaziune fiscală arătate mai sus, furnizându-le documentele necesare pentru fraudarea bugetului de stat cu suma de 152.180 RON, prin încheierea contractelor de prestări servicii nr. x şi x/06.08.2012 şi prin emiterea facturilor către Fundaţia "I." Constanţa, cunoscând că serviciile a căror plată o solicitau nu fuseseră prestate în fapt de către ei şi nici nu fuseseră recepţionate de către beneficiar.

Referitor la prejudiciul imputat inculpaţilor că l-ar fi cauzat bugetului de stat, în sumă de 152.180 RON, prima instanţă a reţinut că, din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de specialistul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a reieşit că acesta constă în sume de natura impozitului pe venit, fiind stabilit în conformitate cu prevederile art. 46, art. 52, art. 521 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pe baza cheltuielilor cu onorariile plătite prin contracte de sponsorizare de 798.946 RON semnate pentru primirea banilor, cheltuieli decontate din fonduri bugetare pe bază de documente fictiv întocmite emise de L. "L." în baza contractelor de prestări servicii nr. x şi x/06.08.2012.

Pentru a dispune condamnarea inculpaţilor F., Fundaţia "I." Constanţa, J. şi L. "L." Agnita sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, fie în forma autoratului, fie în forma complicităţii, instanţa de fond şi-a însuşit concluziile specialistului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit cărora Fundaţia "I." Constanţa, persoană juridică română fără scop patrimonial, nu a respectat dispoziţiile Codul fiscal, în sensul că:

- nu a organizat şi nu a condus contabilitatea proprie, respectiv, contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii în conformitate cu Legea nr. 82/1991, cu privire la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare privind organizarea şi desfăşurarea Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 şi a Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, evenimente culturale finanţate din fonduri publice;

- nu a evidenţiat în totalitate, în acte contabile ori în alte documente legale, operaţiunile comerciale efectuate, nu a calculat şi nu a declarat cuantumul obligaţiei fiscale în conformitate cu dispoziţiile de la art. 79 şi art. 80 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală;

- a înregistrat, atât în contabilitate, cât şi în evidenţa fiscală, operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale privind efectuarea unor presupuse servicii de organizare şi desfăşurare a Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 şi a Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, de către L. "L." Agnita, fără a avea la bază documente din care să reiasă efectuarea în realitatea a unor operaţiuni economice, înregistrările în evidenţa contabilă nu au fost efectuate cronologic şi sistematic, iar operaţiunile înregistrate în evidenţa fiscală şi contabilă nu au la bază documente justificative întocmite conform reglementărilor contabile în vigoare.

Prin raportul de expertiză financiar-contabilă efectuat în faza cercetării judecătoreşti la instanţa de fond s-a reţinut, pe de-o parte, că, de fapt, L. "L." ar datora bugetului de stat suma de 115.938 RON, constând în impozit pe venit în procent de 16% în conformitate cu prevederile art. 46, art. 52, art. 521 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aferent sumelor acordate în baza contractelor de sponsorizare în perioada 24-30.08.2012, perioadă când a plătit artiştii sponsorizaţi (impozitul constatat se datorează ca urmare a încadrării sumelor plătite ca o prestaţie artistică şi nu ca o sponsorizare), iar, pe de altă parte, că tratamentul fiscal aplicat de L. "I." contractelor de prestaţie artistică încheiate în nume propriu cu prestatorii colaboratori s-a aplicat în conformitate cu prevederile legii, prin reţinerea şi plata tuturor contribuţiilor sociale, respectiv contribuţia de asigurări sociale de sănătate şi de şomaj şi impozitul pe venit în cotă de 16%, reprezentând impozit final datorat statului. Expertul a arătat că, deşi prin rechizitoriu au fost reţinute un număr de 109 contracte de sponsorizare în sumă de 719.783 RON, totuşi au fost avute în vedere un număr de 87 contracte de sponsorizare încheiate tot pentru atâtea persoane, în perioada 24-30.08.2012 de L. "L." şi a considerat că aceste sume de bani au fost acordate pentru o prestaţie artistică în conformitate cu Legea nr. 8/1996, pentru care trebuia să se calculeze şi să se reţină impozit.

Dincolo de diferenţele cu privire la numărul contractelor de sponsorizare care ar fi trebuit avute în vedere la stabilirea prejudiciului, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de specialistul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi raportul de expertiză financiar-contabilă ajung la concluzii diametral opuse cu privire la autorii, respectiv la complicii autorilor pretinsului prejudiciu. Astfel, în timp ce prin raportul de constatare se reţine că L. "I." ar fi înregistrat, atât în contabilitate, cât şi în evidenţa fiscală, operaţiuni fictive şi cheltuieli nereale privind efectuarea unor presupuse servicii de organizare şi desfăşurare a Festivalului XXXXXXXXXXXX. 2012 şi a Festivalului YYYYYYYYYYYY. 2012, de către L. "L." Agnita, fără a avea la bază documente din care să reiasă efectuarea în realitatea a unor operaţiuni economice, înregistrările în evidenţa contabilă nu au fost efectuate cronologic şi sistematic, iar operaţiunile înregistrate în evidenţa fiscală şi contabilă nu au la bază documente justificative întocmite conform reglementărilor contabile în vigoare, expertiza financiar-contabilă efectuată în cauză ajunge la concluzia potrivit căreia L. "L." ar fi prejudiciat bugetul de stat cu suma de 115.938 RON, constând în impozit pe venit în procent de 16% în conformitate cu prevederile art. 46, art. 52, art. 521 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aferent sumelor acordate în baza contractelor de sponsorizare în perioada 24-30.08.2012, perioadă când a plătit artiştii sponsorizaţi (impozitul constatat fiind datorat ca urmare a încadrării sumelor plătite ca o prestaţie artistică şi nu ca o sponsorizare).

În opinia Curţii, raportat la cauza prejudiciului pretins a fi fost cauzat bugetului de stat, în mod greşit instanţa de fond a ajuns la concluzia potrivit căreia operaţiunile comerciale facturate în baza contractelor de prestări servicii nr. x şi x/06.08.2012 aveau un caracter fictiv, iar cheltuielile subsecvente erau nereale, facturile respective nefiind însoţite de documente justificative, iar serviciile a căror plată se solicita nefiind recepţionate. În realitate, plăţile făcute de L. "I." către L. "L." în baza contractelor de prestări servicii nr. x şi x/06.08.2012 au avut ca scop chiar plata, de către aceasta din urmă, a contractelor de sponsorizare încheiate cu artiştii care urmau să aibă prestaţii la cele două festivaluri.

Curtea a reţinut că, din însuşi faptul că cele două festivaluri au avut loc (această împrejurare fiind de notorietate) a rezultat că şi operaţiunile de natură tehnică pe care acestea le implicau au avut loc. Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, astfel cum au fost detaliate de instanţa de fond (XXXXXX., GGGGGGGGG.) a rezultat, într-adevăr, că prestatorii reali ai serviciilor de organizare şi desfăşurare a celor două evenimente culturale din anul 2012 au fost martorul YYYYYY. şi membrii echipei sale, fără niciun fel de raporturi contractuale încheiate cu vreuna dintre cele două entităţi implicate (Fundaţia "I." Constanţa şi L. "L." Agnita), însă plata acestora nu s-a realizat (din contractul iniţial rămânând o restanţă de plată de 500.000 RON). Or, atâta timp cât nu s-a efectuat plata, nu se poate constata nici existenţa infracţiunii de evaziune fiscală.

Astfel fiind, Curtea conchide că, în speţă, nu este vorba decât despre o problemă de interpretare, din punct de vedere fiscal, a dispoziţiilor legale care reglementează contractul de sponsorizare, prin comparaţie cu cele care reglementează drepturile de autor şi nicidecum despre o infracţiune de evaziune fiscală, aşa cum a reţinut prima instanţă.

În consecinţă, cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală, în forma autoratului sau a complicităţii, reţinută în sarcina inculpaţilor F., Fundaţia "I." Constanţa, J. şi L. "L." Agnita, în rejudecare, Curtea a dispus achitarea acestora, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

IV. Prin sentinţa penală apelată inculpatul A. a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că, la data de 08.01.2015, în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a emis Dispoziţia nr. 7 prin care în mod nelegal a deposedat-o pe persoana vătămată D. de atribuţiile funcţiei de Director General al Direcţiei Economice - Financiare din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi i-a retras acesteia dreptul de acordare a vizei de control financiar preventiv, cu încălcarea dispoziţiilor art. 9 alin. (6) din O.G. nr. 119/1999, provocându-i acesteia, atât o vătămare nepatrimonială a drepturilor şi intereselor legitime privind exercitarea atribuţiilor unui post pe care îl ocupase prin concurs, cât şi o pagubă patrimonială reprezentată de diminuarea salariului.

Inculpatul a criticat această dispoziţie, solicitând achitarea sa [în principal, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. - fapta nu este prevăzută de legea penală, şi, în subsidiar, în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen. - fapta nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege], susţinând, în esenţă, că dispoziţia a fost emisă în momentul în care era foarte clar că raportul de control al Curţii de Conturi fusese confirmat de către instanţa civilă de control, dovedindu-se, astfel, că partea civilă D., care aviza actele financiar-preventiv, greşise până în 2012. A mai arătat inculpatul că, în legătură cu această infracţiune, se impune aplicarea de către organele judiciare a principiului ultima ratio, potrivit căruia acţiunea penală pentru îndreptarea unei situaţii nelegale trebuie să fie ultima cale, în situaţia în care normele legale în vigoare care reglementează domeniul respectiv nu sunt suficiente. A mai susţinut inculpatul că partea civilă avea posibilitatea atacării dispoziţiei la instanţa civilă, ceea ce nu a făcut, că, până la revenirea la serviciu a părţii civile, aceasta s-a aflat în concediu, medical sau de odihnă, ceea ce înseamnă că dispoziţia nu a fost pusă efectiv în aplicare, dar şi că dispoziţia respectivă nu a fost semnată de el, ci de un vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa. În fine, a susţinut inculpatul că pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 9 alin. (6) din O.U.G. nr. 119/1999 (necesitatea obţinerii avizului Ministerului Finanţelor Publice) nu poate fi invocată în speţa de faţă, întrucât nu este vorba despre bugetul de stat sau despre bugetul asigurărilor sociale ori despre alte fonduri speciale.

Curtea a apreciat ca fiind nefondate criticile formulate de inculpatul A. cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., comisă în dauna părţii civile D., în contextul în care:

- anterior emiterii dispoziţiei, partea civilă formulase o plângere prin care denunţa presiunile exercitate asupra sa de către inculpat;

- prin dispoziţia menţionată, emisă în mod absolut discreţionar, în temeiul unui referat întocmit tot de el, inculpatul a privat-o pe partea civilă de atribuţiile specifice funcţiei pe care o dobândise prin intermediul unui concurs, urmând ca aceasta să se ocupe pe viitor doar de Serviciul Taxe şi Impozite;

- inculpatul a modificat unilateral raporturile de muncă ale părţii civile, care nu făcuse obiectul vreunei cercetări disciplinare şi nici nu fusese sancţionată pentru vreo abatere.

Simpla împrejurare că, anterior emiterii dispoziţiei prin care partea civilă era sancţionată (în sensul că i se luau din atribuţii şi i se reducea salariul), nu a existat o minimă cercetare disciplinară (obligatorie, potrivit Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici), demonstrează caracterul abuziv al dispoziţiei în discuţie, inculpatul procedând la emiterea acesteia după bunul plac, fără a solicita viza compartimentului juridic şi fără a urma, în mod voit, etapele prevăzute de Codul muncii în asemenea situaţii.

Potrivit art. 248 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt: a) avertismentul scris şi b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile, această din urmă sancţiune fiind aplicabilă, sub sancţiunea nulităţii absolute, doar în condiţiile efectuării unei cercetări disciplinare prealabile.

Conform art. 9 alin. (6) din O.U.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului care desfăşoară activităţi de control financiar preventiv propriu se face de către conducătorul entităţii publice, cu acordul entităţii publice superioare, iar în cazul entităţilor publice în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului oricărui fond special, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice.

În mod judicios a reţinut prima instanţă că, încălcarea drepturilor şi intereselor persoanei vătămate nu a avut doar o componentă nepatrimonială, raportată la dreptul acesteia de a-şi exercita funcţia câştigată prin concurs, cu plenitudinea atribuţiilor sale şi care nu era orice funcţie, ci a doua ca importanţă după cea a Preşedintelui Consiliului Judeţean, pe linie economică, şi de care depindea alocarea sumelor de bani către diverse persoane fizice sau juridice, aceasta, deoarece una dintre atribuţiile de care ea a fost deposedată prin intermediul dispoziţiei respective a fost cea de a aplica viza de control financiar preventiv, ci acţiunea ilicită a inculpatului, care s-a făcut cu încălcarea legii, a provocat şi prejudicii materiale persoanei vătămate D., constând în reducerea salariului (din relaţiile comunicate de Consiliul Judeţean Constanţa, rezultând că salariile încasate de partea civilă D. în perioada imediat anterioară emiterii dispoziţiei - iunie- decembrie 2014 - au fost net superioare celui stabilit prin Dispoziţia nr. 8/2015.

Din declaraţiile persoanelor audiate în cauză (martorii FFFFFFF., XXXXXXXXXX. şi BBBBBBBBBBB.), prezentate pe larg în considerentele sentinţei apelate şi care se coroborează cu cele ale părţii civile D., a rezultat cu prisosinţă adevărata motivaţie care a stat la baza emiterii de către inculpat a Dispoziţiei nr. 8/2015, aceasta fiind aceea că partea civilă a refuzat semnarea actelor necesare pentru finanţarea LLLLLLLLLLLL. Constanţa (unde inculpatul deţinea funcţia de preşedinte al clubului, potrivit declaraţiei sale de interese), pe care le considera nelegale, partea civilă exprimându-şi opinia că ar fi trebuit urmată procedura prevăzută de Legea nr. 350/2005, opinie confirmată de hotărârile instanţelor civile sesizate cu privire la aceste aspecte. Or, în mod evident, o asemenea motivaţie nu poate fi catalogată decât ca fiind abuzivă şi discreţionară.

Nu poate fi primită susţinerea inculpatului A., în sensul că părţii civile nu îi erau aplicabile dispoziţiile art. 9 alin. (6) din O.U.G. nr. 119/1999, întrucât obţinerea avizului de la Ministerul Finanţelor era necesar numai în situaţia în care a fost vorba de bugetul de stat sau de bugetul asigurărilor sociale sau alte fonduri speciale. Textul de lege invocat prevede că numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului ce desfăşoară activităţi publice de control financiar preventiv propriu se face de către conducătorul entităţii publice, cu acordul entităţii publice superioare, iar în cazul entităţilor publice în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite, al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale sau al bugetului oricărui fond special, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice, aceste dispoziţii fiind aplicabile, în mod evident şi părţii civile D..

Referitor la aplicarea principiului ultima ratio, potrivit căruia acţiunea penală pentru îndreptarea unei situaţii nelegale trebuie să fie ultima cale, în situaţia în care normele legale în vigoare care reglementează domeniul respectiv nu sunt suficiente, Curtea a reţinut că, într-adevăr, pe calea prevăzută de normele speciale din dreptul muncii se poate ajunge la înlăturarea nelegalităţii, prin anularea dispoziţiei nelegal emise de inculpat, însă nu se poate ajunge la sancţionarea inculpatului pentru comportamentul său abuziv, acesta fiind atributul organelor de cercetare penală. Aşa fiind, apare ca fiind nerelevant dacă partea civilă a apelat sau nu la mijloacele prevăzute de legislaţia din domeniul dreptului muncii pentru desfiinţarea dispoziţiei emise împotriva sa, acesta fiind un drept al părţii civile, iar nu o obligaţie.

Având în vedere considerentele mai sus expuse, Curtea conchide că soluţia de condamnare a inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., în dauna părţii civile D., este legală şi temeinică, în cauză neimpunându-se achitarea inculpatului pentru niciunul din temeiurile invocate [art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. sau art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din C. proc. pen.].

V. În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. imputată inculpatului A., instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că aceasta a constat în aceea că, în anul 2012, ajutat de inculpaţii F. şi H., cu ştiinţă, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia publică deţinută în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, plătind în mod nelegal suma totală de 18.399.836 RON, reprezentând finanţări nerambursabile din fonduri publice, către asociaţii şi fundaţii şi asociaţii sportive şi cluburi sportive din Constanţa, finanţarea şi plăţile fiind efectuate de către unitatea administrativ-teritorială a Judeţului Constanţa, numai în baza unor hotărâri ale Consiliului Judeţean Constanţa, fără respectarea normelor legale în vigoare, prevăzute de Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general, de O.G. nr. 51/1998, actualizată, privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, precum şi de Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, care reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport a României, care stipulează în mod expres principiile şi regulile în care se pot asigura finanţări nerambursabile din fonduri publice.

În privinţa inculpaţilor F. şi H. s-a reţinut că, primul în calitate de consilier al Preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, iar a doua în calitate de director la Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate, în anul 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin semnarea şi vizarea mai multor referate întocmite de Direcţia Coordonare Instituţii Subordonate, l-au ajutat pe inculpatul A. să plătească în mod nelegal suma totală de 18.399.836 RON, reprezentând finanţări nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi fundaţii şi asociaţii sportive şi cluburi sportive din Constanţa, finanţarea şi plăţile fiind efectuate de către unitatea administrativ-teritorială a judeţului Constanţa numai în baza unor hotărâri ale Consiliului Judeţean Constanţa, fără respectarea normelor legale în vigoare, prevăzute de Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general, de O.G. nr. 51/1998, actualizată, privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, precum şi de Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, care reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport a României, care stipulează în mod expres principiile şi regulile în care se pot asigura finanţări nerambursabile din fonduri publice, faptele lor întrunind, pentru fiecare în parte, elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.

Ansamblul circumstanţelor faptice în care au fost comise infracţiunile ce fac obiectul acestui segment al acuzaţiilor a fost reţinut corect de către instanţa de fond, care a evaluat temeinic probatoriul administrat, atât în faza de urmărire penală, cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti şi a reţinut o situaţie de fapt pe deplin concordantă cu elementele ce rezultă din acest probatoriu. În virtutea efectului integral devolutiv al apelurilor declarate, efectuând propria analiză a particularităţilor cauzei, Curtea a constatat temeinice statuările primei instanţe, referitoare la circumstanţele în care inculpaţii A., F. şi H., în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi-au îndeplinit cu încălcarea legii îndatoririle de serviciu (în cazul primului inculpat), respectiv, au sprijinit activitatea infracţională (în cazul ultimilor doi inculpaţi menţionaţi).

Făcând trimitere la considerentele sentinţei penale atacate, care reflectă o interpretare corectă a probatoriului, Curtea a apreciat că nu se mai impune reiterarea detaliată a tuturor împrejurărilor de fapt în care s-au derulat activităţile ilicite deduse judecăţii, urmând a se rezuma la acele chestiuni de fapt sau de drept care interesează din perspectiva criticilor formulate în apel.

Astfel, inculpatul A. a invocat faptul că nu a existat un regulament de acordare a finanţărilor nerambursabile pentru activităţile culturale sau sportive, aprobat de Consiliul Judeţean Constanţa, ci au existat doar hotărâri ale Consiliului Judeţean Constanţa care a stabilit, prin buget, sumele alocate acestor activităţi, ulterior fiind emise hotărâri cu caracter administrativ individual, prin care au fost alocate sume de bani individual pentru fiecare entitate sau instituţie în parte, aceste hotărâri fiind suficiente pentru alocarea respectivelor sume de bani, nefiind necesară dublarea acesteia de încheierea, în prealabil, a unui alt înscris. În realitate, a mai susţinut inculpatul, nu este vorba de atribuţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean, ci de atribuţii ale Consiliului Judeţean Constanţa - organism colegial. În faza de execuţie bugetară se exercita un control de legalitate a plăţilor pentru a se verifica dacă au fost parcurse toate etapele execuţiei bugetare şi nu a existat un refuz sau o obiecţie la plată (martora EEEEEEE., în calitate de şef al serviciului financiar-contabil, având această obligaţie). A mai arătat inculpatul că nu avea atribuţii în ceea ce priveşte plata efectivă, aceste atribuţii revenind conducătorului compartimentului financiar; or, câtă vreme plăţile au fost efectuate cu menţiunea "bun de plată" şi cu aplicarea vizei de control financiar-preventiv, nu poate fi atrasă răspunderea ordonatorului principal de credite. În plus - a subliniat inculpatul - nu se poate afirma că există intenţia specifică infracţiunii, atâta vreme cât nu a făcut altceva decât să respecte hotărârile Consiliului Judeţean Constanţa, iar plăţile au fost avizate de serviciul financiar-contabil. De asemenea, în cazul fiecărei hotărâri au existat şi rapoarte ale direcţiilor de specialitate, prin care se avizau favorabil respectivele proiecte, hotărârile fiind contrasemnate pentru legalitate de secretarul judeţului. Abia începând cu anul 2014 sumele au fost alocate conform Legii nr. 350/2005, fiind adoptată Hotărârea nr. 47/17.03.2014 a Consiliului Judeţean Constanţa, de aprobare a regimului finanţărilor nerambursabile din fondurile bugetului judeţean, respectiv Hotărârea nr. 37/12.02.2015 a Consiliului Judeţean Constanţa.

Pe de altă parte, inculpatul F. a arătat că nu este adevărat că prin referatele întocmite/avizate ar fi propus finanţarea nelegală din fonduri publice, ci doar planificarea la plată a unor acţiuni deja aprobate la solicitarea Direcţiei Generale Economico-Financiare. Această procedură a fost adoptată de Direcţia Economico-Financiară, al cărei director era D., iar el nu cunoştea faptul că aceasta încalcă dispoziţiile legale. A mai arătat inculpatul că nu a dobândit niciun avantaj în urma pretinsei activităţi infracţionale, prin urmare lipseşte mobilul săvârşirii infracţiunii. Pe de altă parte, nici în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale şi nici în rechizitoriu nu au fost indicate prevederile legale încălcate. Aceasta s-a făcut abia prin precizările din data de 04.09.2017. Au fost practic formulate acuzaţii ulterior trimiterii în judecată, fiind pus în imposibilitatea de a se apăra şi de a propune probe. A mai învederat inculpatul că infracţiunea de abuz în serviciu a fost dezincriminată ca efect al Deciziei nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale (întrucât legiuitorul nu a intervenit în termenul prevăzut de lege pentru a pune în acord prevederile legale declarate neconstituţionale cu această decizie) şi că nu sunt îndeplinite cerinţele esenţiale de existenţă a infracţiunii, întrucât inculpatul A. nu a încălcat vreo normă legală substanţială care să prevadă o obligaţie de serviciu, precizările depuse de D.N.A. referindu-se la atribuţii ale Consiliului

Judeţean, iar nu ale preşedintelui acestuia. În plus, nu s-a constatat în cauză existenţa vreunui prejudiciu, finanţările fiind acordate în mod corect, iar o eventuală greşeală în procedura de acordare a finanţărilor nu poate constitui un abuz în serviciu. În fine, a susţinut inculpatul că s-a dispus condamnarea sa pentru o altă faptă decât cea reţinută în rechizitoriu (s-a reţinut că ar fi întocmit mai multe referate de oportunitate a adoptării hotărârilor Consiliului Judeţean Constanţa, deşi el doar le-a semnat şi avizat); or, referatele menţionate erau, în realitate, referate de programare la plată şi nu de oportunitate a adoptării hotărârilor Consiliului Judeţean Constanţa.

În fine, inculpata H. a susţinut că infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu nu există, întrucât aceasta poate fi săvârşită doar cu intenţie; or inculpata nu a avut intenţia de a-l ajuta pe inculpatul A., ci doar a îndeplinit o dispoziţie a acestuia. A susţinut inculpata că referatele întocmite priveau programarea la plată a finanţărilor nerambursabile deja aprobate, iar nu adoptarea unor hotărâri ale Consiliului Judeţean şi că referatele purtau viza de control financiar-preventiv a Direcţiei Generale Economico-Financiare. În plus, au fost ordonanţate plăţi şi fără aceste referate, prin urmare nu aveau un caracter absolut necesar. A mai invocat inculpata că atribuţiile sale erau prevăzute doar în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Judeţean Constanţa, iar nu în legi sau ordonanţe, cum s-a statuat prin Decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale.

În opinia Curţii, este irelevantă împrejurarea că, la nivelul Consiliului Judeţean Constanţa, în anul 2021, nu exista un regulament de acordare a finanţărilor nerambursabile pentru activităţile culturale sau sportive, atâta vreme cât modul şi procedura de acordare a acestor finanţări erau prevăzute în acte normative cu putere de lege, respectiv în Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general, în O.U.G. nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemelor de finanţare a programelor şi proiectelor culturale, în referire la Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale şi în Legea nr. 69/2000 privind educaţia fizică şi sportul.

Neindicarea expresă, în descrierea succintă a faptelor la capitolul "În drept" al rechizitoriului, a dispoziţiilor legale încălcate de inculpaţi nu are semnificaţia atribuită de aceştia şi anume aceea a nereţinerii acestor dispoziţii în sarcina lor, de către procuror, de vreme ce, pe de-o parte, atât obligaţiile pe care le instituia acest act normativ în sarcina consiliilor judeţene, cât şi modul în care ele au fost nesocotite în speţă au fost prezentate detaliat în expunerea actului procedural. Or, conţinutul factual complet al unei acuzaţii penale trebuie decelat în urma examinării întregului act de sesizare a instanţei şi nu doar în contextul izolat al capitolului rezervat prezentării încadrării juridice, în care, ca regulă generală, sunt descrise sintetic numai elementele esenţiale de conţinut ale unei infracţiuni.

Pe de altă parte, Curtea a avut în vedere că rechizitoriul a fost întocmit, în speţă, la data de 15.04.2015, anterior adoptării şi publicării în Monitorul Oficial, la data de 08.07.2016, a Deciziei nr. 405/15.06.2016 a Curţii Constituţionale, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 246 din C. pen. din 1969 şi art. 297 alin. (1) din C. pen., constatându-se că aceste prevederi sunt constituţionale numai în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul lor se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii". A rezultat, astfel, cu evidenţă raţiunile pentru care, în mod obiectiv, la redactarea rechizitoriului întocmit în speţă cu aproximativ 2 ani anterior deciziei Curţii Constituţionale, nu puteau fi avute în vedere toate exigenţele subliniate de instanţa de contencios constituţional în parag. 64, 65 ale deciziei sale, referitoare, inter alia, la principiul legalităţii incriminării şi necesitatea ca, în considerarea acestui principiu, relevanţa penală a îndeplinirii sau neîndeplinirii unui act de către un funcţionar public să se raporteze la atribuţii de serviciu prevăzute într-un act normativ cu putere de lege.

Această constatare este valabilă, de altfel, cu privire la toate acuzaţiile de abuz în serviciu formulate în speţă, ale căror elemente de conţinut obiectiv au fost reţinute, inclusiv de către instanţa de apel, prin raportare strictă la atribuţiile de serviciu şi cerinţele legale aplicabile actelor de serviciu efectuate de inculpaţi, astfel cum au fost descrise explicit în rechizitoriu şi în sentinţa apelată. Identificarea sau, după caz, clarificarea, prin prezenta decizie, a tuturor prevederilor legale aplicabile acestor atribuţii sau acte nu are semnificaţia extinderii acuzaţiilor sub aspectul situaţiei de fapt, aşa cum neîntemeiat au susţinut apelanţii, ci numai aceea a prezentării întregului cadru juridic pertinent pentru activităţile ilicite descrise în rechizitoriu, astfel încât să se asigure o corespondenţă deplină între acestea din urmă şi legislaţia primară care guvernează efectuarea lor.

În mod judicios a reţinut instanţa de fond, în considerarea Deciziei nr. 405/15.06.2016 a Curţii Constituţionale, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 246 din C. pen. din 1969 şi art. 297 alin. (1) din C. pen., constatându-se că aceste prevederi sunt constituţionale numai în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul lor se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii", referitor la atribuţiile de serviciu încălcate de inculpatul A., în exercitarea atribuţiilor de serviciu care decurgeau din funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, că acesta a încălcat:

- dispoziţiile art. 3-31, art. 36 şi art. 38 din Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general, care prevăd, în linii mari, că pentru a putea participa la procedura privind atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă, solicitanţii trebuie să fie persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial - asociaţii sau fundaţii constituite conform legii sau culte religioase recunoscute conform legii, iar atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă se face exclusiv pe baza selecţiei publice de proiecte, procedură care permite atribuirea unui contract de finanţare nerambursabilă din fondurile publice, prin selectarea acestuia de către comisie, cu respectarea principiilor prevăzute de art. 4, iar la art. 10 din aceeaşi lege se prevede că, atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă se va face în limita fondurilor publice alocate programelor aprobate anual în bugetele autorităţilor finanţatoare;

- dispoziţiile art. 6, art. 9, art. 10, art. 12, art. 13, art. 16, art. 17, art. 22 alin. (1) şi art. 23 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemelor de finanţare a programelor şi proiectelor culturale, care prevăd că ordonatorii de credite au obligaţia de a utiliza credite bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;

- dispoziţiile art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, care stabileşte obligaţia ca persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public;

- dispoziţiile art. 69 din Legea nr. 69/2000 privind educaţia fizică şi sportul, care prevede că structurile sportive fără scop patrimonial şi Comitetul Olimpic Român, în condiţiile prezentei legi, pot aloca sume de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru finanţarea de programe sportive. Aceste sume se asigură pe bază de contracte încheiate cu structurile sportive şi organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz;

- dispoziţiile art. 103 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, prin care se stipulează că preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte atribuţii privind bugetul propriu al judeţului şi asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor Consiliului Judeţean, precum şi a altor acte normative. În contextul exigenţelor impuse de art. 103 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 în exercitarea funcţiei publice, preşedintele consiliului judeţean asigură, printre altele, punerea în aplicare a legilor şi a ordonanţelor guvernului, ceea ce presupune respectarea întocmai a tuturor prescripţiilor normative, inclusiv în cazul în care, aşa cum se susţine în speţă, acestea din urmă puteau genera dificultăţi practice în activitatea administraţiei publice. Din acest punct de vedere, susţinerile inculpaţilor referitoare la oportunitatea finanţării asociaţiilor şi fundaţiilor ori a asociaţiilor sportive şi cluburilor sportive din Constanţa nu pot fi luate în considerare, fiind lipsite de orice relevanţă prin prisma acuzaţiilor aduse.

În urma propriei evaluări a probelor administrate în cauză, inclusiv în faza procesuală a apelului, când au fost reaudiaţi martorii CCCCCCCCCCCC. şi EEEEEEE., Curtea a reţinut că, sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu imputate inculpatului A. a constat în efectuarea mai multor plăţi de la bugetul unităţii administrativ teritoriale judeţul Constanţa pentru finanţarea nerambursabilă a unor activităţi culturale, respectiv a unor cluburi, asociaţii sau activităţi sportive, cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale aplicabile în materie. Nelegalitatea plăţilor a rezultat din aceea că, potrivit legislaţiei în vigoare în perioada de referinţă, finanţările nerambursabile din fonduri publice pentru activităţi culturale ori sportive se putea face exclusiv în baza unor contracte de finanţare nerambursabile încheiate între autorităţile finanţatoare şi beneficiari, concluzie care se întemeiază nu doar pe dispoziţiile imperative ale art. 6 alin. (1) din O.G. nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemelor de finanţare a programelor şi proiectelor culturale, ci şi pe cele ale art. 1 şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general, respectiv pe cele ale art. 69 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 69/2000 privind educaţia fizică şi sportul. De la acest principiu există o singură excepţie, respectiv cea prevăzută de art. 3 alin. (3) din Legea nr. 350/2005, conform căruia regimul juridic instituit prin această lege pentru finanţările nerambursabile nu este aplicabil fondurilor speciale de intervenţie în caz de calamitate şi de sprijinire a persoanelor fizice sinistrate şi nu aduce atingere procedurilor stabilite prin legi speciale.

Observând că pentru finanţarea unor activităţi culturale de la bugetul judeţean era obligatorie respectarea prevederilor Legii nr. 350/2005, ale O.G. nr. 51/1998 şi ale Legii nr. 69/2000, Curtea a constatat - în acord cu instanţa de fond - că în cazul niciuneia dintre plăţile făcute în acest scop, nu a fost încheiat un contract de finanţare, astfel cum impuneau prevederile celor două acte normative. De asemenea, în efectuarea plăţilor din fondurile publice nu a fost parcursă niciuna din etapele impuse de art. 6 din Legea nr. 350/2005 privind procedura de selecţie de proiecte impusă de lege pentru a se asigura respectarea principiilor prevăzute de art. 4 din acelaşi act normativ, care ar fi trebuit să guverneze finanţările nerambursabile din fonduri publice, principii care au fost încălcate. Mai mult, niciunul dintre beneficiarii plăţilor efectuate nu a contribuit, conform art. 4 lit. g) din Legea nr. 350/2005, cu minim 10% din valoarea totală a finanţării.

Pe de altă parte, inculpatul A. nu a respectat nici obligaţia de a stabili un program anual propriu pentru acordarea de finanţări nerambursabile, care să fie publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, în cel mult 30 de zile de la aprobarea bugetului propriu al Consiliului Judeţean Constanţa şi de a face cunoscută în mod public intenţia de a atribui contracte de finanţare prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, într-un cotidian central şi pe site-ul autorităţii finanţatoare de interes general sau regional, respectiv în cel puţin două cotidiene locale şi pe site-ul autorităţii finanţatoare locale.

Astfel cum s-a arătat pe larg şi în considerentele sentinţei penale apelate, în cvasitotalitatea cazurilor finanţările de la bugetul judeţului Constanţa au fost acordate integral în avans, cu încălcarea prevederilor art. 6 alin. (1) şi (2) şi art. 10 din H.G. nr. 264/2003 privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice. Totodată, decontarea sumelor de la bugetul judeţean nu s-a realizat pe bază de facturi emise de beneficiar, iar plăţile efectuate nu au fost justificate pe bază de documente legal întocmite.

Din punct de vedere subiectiv, Curtea a apreciat că inculpatul A. a acţionat cu intenţie directă, în sensul că a prevăzut rezultatele socialmente periculoase ale faptelor sale şi a urmărit producerea acestora, intenţia inculpatului A. rezultând inclusiv din împrejurarea că mare parte a sumelor plătite ilegal de la bugetul judeţului Constanţa au fost direcţionate către persoane juridice apropiate de inculpat sau de membrii ai anturajului său.

În condiţiile în care acte normative primare interziceau în mod expres finanţările nerambursabile din fonduri publice pentru activităţi culturale ori sportive fără încheierea prealabilă, între autorităţile finanţatoare şi beneficiari, a unor contracte de finanţare nerambursabile, realizarea unor astfel operaţiuni de finanţări era de natură a eluda restricţiile bugetare impuse sub acest aspect şi a determina, în final, efectuarea de cheltuieli pentru operaţiuni considerate de către legiuitor ca nefiind oportune sau necesare pentru buna desfăşurare a activităţii autorităţilor administraţiei publice.

Susţinerile inculpatului, referitoare la lipsa atribuţiilor preşedintelui consiliului judeţean de a verifica documente de tipul facturilor, nu pot fi primite în condiţiile în care, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 273/2006, angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din fonduri publice locale se aprobă de ordonatorul de credite. Art. 54 alin. (3) din acelaşi act normativ prevede că operaţiunile specifice lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituţiilor publice, iar art. 54 alin. (6) stipulează că efectuarea plăţilor în limitele creditelor bugetare aprobate se face numai pe baza documentelor justificative întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale şi numai după ce acestea au fost angajate, lichidate şi ordonanţate.

În acelaşi sens, conform Ordinului nr. 1792/2002 al Ministrului Finanţelor Publice, ordonanţarea de plată este semnată de ordonatorul de credite sau de persoana împuternicită de acesta, va fi însoţită de documentele justificative în original (sau în cazuri excepţionale, copii certificate) şi va purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate care să confirme, printre altele, corectitudinea sumelor de plată, livrarea şi recepţionarea bunurilor, precum şi prestarea serviciilor. Acest prevederi secundare exprese completează şi dau conţinut normei legale analizate, integrându-se cerinţelor normative la care trebuie să se raporteze ordonatorii de credite atunci când îşi exercită atribuţiile specifice în faza de ordonanţare a cheltuielilor bugetare.

Drept urmare, este lipsită de orice bază legală susţinerea că aprobarea, de către preşedintele unui consiliu judeţean, a efectuării de cheltuieli bugetare într-un anumit domeniu, s-ar limita la simpla semnare a ordonanţării de plată, pe baza avizelor compartimentelor de specialitate şi fără o minimă evaluare a legalităţii efectuării respectivelor cheltuieli. Antrenând consecinţe de ordin patrimonial pentru autoritatea administrativă, un atare act de serviciu al ordonatorului de credite implică întotdeauna un minimum de verificări prealabile referitoare la baza factuală şi legală a acelor cheltuieli, inclusiv sub aspectul existenţei documentelor care legitimează ordinul de efectuare a plăţii, numai în acest mod dându-se expresie şi conţinut responsabilităţilor specifice funcţiei publice deţinute.

Or, în speţă, nu au existat astfel de verificări.

De asemenea, susţinerea că, în faza finală a plăţii, nu s-ar mai fi impus verificarea existenţei documentelor justificative este neîntemeiată, Curtea observând, sub acest aspect, diferenţierea ce trebuie realizată între verificarea în concret, pe de-o parte, a realităţii datelor inserate în documentele justificative şi, pe de altă parte, a însăşi existenţei acestor documente. Contrar susţinerilor apelanţilor, fiecare etapă a procesului de execuţie bugetară presupune o minimă verificare documentară a realităţii şi necesităţii operaţiunilor care angajează fonduri bugetare, în concordanţă cu specificul respectivei faze a execuţiei bugetare. În acest sens, sunt relevante pentru modul de efectuare a plăţilor şi dispoziţiile art. 54 alin. (5), (6) din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documente justificative, care să certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor, executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale; efectuarea plăţilor în limitele creditelor bugetare aprobate se face numai pe baza documentelor justificative întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale şi numai după ce acestea au fost angajate, lichidate şi ordonanţate. În acelaşi sens este şi legislaţia secundară, respectiv Ordinul nr. 1792/2002, care detaliază condiţiile în care conducătorul compartimentului financiar poate face plăţi, condiţii referitoare, printre altele la existenţa documentelor justificative care atestă serviciul efectuat şi interzice în mod expres efectuarea plăţii atunci când, de exemplu, nu există confirmarea serviciului efectuat, aşa cum a fost cazul şi în speţă.

Cu privire la inculpaţii F. şi H., Curtea a reţinut că elementul material al infracţiunilor reţinute în sarcina acestora a constat în întocmirea mai multor referate prin care au propus inculpatului A. să efectueze plăţile nelegale pentru activităţi culturale şi sportive. Prin întocmirea acestor referate, inculpaţii i-au oferit inculpatului A. mijloacele pentru a comite infracţiunea de abuz în serviciu reţinută în sarcina sa, constând în efectuarea plăţilor nelegale de la bugetul judeţului Constanţa pentru finanţarea nerambursabilă a acţiunilor culturale şi sportive. Referatele întocmite de cei doi inculpaţi au constituit justificarea ordonanţării plăţilor de către inculpatul A., aceste acţiuni fiind indispensabile pentru desăvârşirea activităţii infracţionale a acestuia din urmă.

Sub aspect subiectiv, Curtea a reţinut că forma de participaţie a complicităţii poate fi reţinută şi atunci când între autor şi complice nu există o înţelegere prealabilă expresă. Esenţial este ca participantul secundar să fi acţionat animat de voinţa de a săvârşi respectiva infracţiune, neavând relevanţă dacă el a conceput sau nu, în prealabil, împreună cu autorul, un plan infracţional. Din această perspectivă, susţinerile apelanţilor, referitoare la inexistenţa unui probatoriu din care să rezulte o înţelegere infracţională anterioară cu autorul faptei, sunt nepertinente sub aspectul infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, concret reţinută în sarcina lor.

VI. Referitor la infracţiunea de conflict de interese imputată inculpatului A., Curtea a reţinut că, potrivit art. 2531 alin. (1) din C. pen. 1969, infracţiunea de "conflict de interese" era definită ca fiind "fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură".

La data de 01.02.2014 a intrat în vigoare noul C. pen., iar infracţiunea a primit o definiţie similară, la art. 301, potrivit căruia constituia infracţiunea de conflict de interese "fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură".

Prin Decizia nr. 603/2015, publicată în M.O. nr. 845/13.11.2015, Curtea Constituţională a constatat că sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din noul C. pen. este neconstituţională.

Prin Legea nr. 193/24 iulie 2017, în vigoare începând cu data de 28.07.2017, art. 301 din noul C. pen. a căpătat o nouă denumire marginală ("Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane") şi un conţinut modificat. Astfel, potrivit noilor dispoziţii legale, infracţiunea de "folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane" este definită ca fiind "fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv".

Alin. (2) al art. 301 din noul C. pen. prevede că:

"Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situaţii:

a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;

b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta".

Analizând comparativ textele de lege se poate observa că s-a procedat la modificarea denumirii marginale a infracţiunii din "Conflictul de interese" în "Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane", la introducerea, la alin. (2) al art. 301 din noul C. pen., a încă două excepţii de la aplicarea prevederilor alin. (1) al aceluiaşi articol, precum şi la eliminarea din cuprinsul art. 308 din noul C. pen. a trimiterii la art. 301 din acelaşi cod, astfel încât faptele ce constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii analizate să nu mai fie pedepsite atunci când sunt săvârşite de către funcţionari care îşi desfăşoară activitatea în mediul privat.

Noul text a mai adus o serie de alte modificări substanţiale şi care schimbă viziunea legiuitorului asupra infracţiunii de conflict de interese:

- eliminarea sintagmei "ori a participat la luarea unei decizii", prin care a fost exclus din sfera ilicitului penal conflictul de interese săvârşit prin intermediul organismelor colegiale de decizie;

- eliminarea sintagmei "direct sau indirect"

- eliminarea sintagmei "sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură", ceea ce are ca efect restrângerea faptelor din sfera de incriminare a infracţiunii de conflict de interese, în acord cu Decizia nr. 603/2015 a Curţii Constituţionale;

- adăugarea sintagmei "pe o perioadă de 3 ani", prin care interdicţia de a ocupa o funcţie a fost limitată la doar 3 ani.

Aşadar, actuala formă a art. 301 din noul C. pen. modifică, atât structura, cât şi conţinutul infracţiunii de "conflict de interese" sub aspectul întinderii incriminării. Aşa cum chiar Curtea Constituţională a constatat în cuprinsul Deciziei nr. 412/2017, modificările aduse acestui text vizează sfera elementului material al laturii obiective al infracţiunii de conflict de interese, prin eliminarea din cuprinsul normei de la art. 301 alin. (1) din C. pen. a anumitor fapte ce intrau sub incidenţa dispoziţiilor legale anterior menţionate. Astfel, forma anterioară a infracţiunii avea ca element material al laturii obiective, fie îndeplinirea unui act, fie participarea la luarea unor decizii - acţiuni care trebuie să se săvârşească în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Îndeplinirea unui act este o acţiune exclusiv personală a funcţionarului public, în timp ce participarea la luarea unei decizii este, de regulă, un act colectiv, fiind incriminată în măsura în care prin aceasta se urmăreşte obţinerea unui folos material.

Actele pe care le îndeplineşte ori deciziile la care participă funcţionarul public, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, trebuie să fie acte administrative individuale sau colective, dar fără caracter normativ.

Noua formă a infracţiunii exclude din sfera tipicităţii obiective participarea la luarea unei decizii.

În speţa de faţă, instanţa de fond a reţinut în sarcina inculpatului A. şi a dispus condamnarea acestuia pentru săvârşirea a două infracţiuni de folosire a funcţiei pentru favorizarea unei persoane, constând în aceea că:

- la data de 07.02.2012, în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a aprobat prin referatul nr. x virarea sumei de 100.000 RON către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa, la solicitarea acestei instituţii, pentru achitarea unui avans către Q., în condiţiile în care acesta este deţinut de SC N. SRL, societate la care inculpatul este asociat cu 25% din părţile sociale;

- în anul 2012 a finanţat LLLLLLLLLLLL. Constanţa, în mod ilegal, de la bugetul judeţean, cu suma de 3.750.000 RON, iar din această sumă clubul sportiv, al cărui preşedinte era tot el, a achitat SC N. SRL, la care inculpatul deţinea 25% din părţile sociale, în baza unor facturi emise de aceasta, suma de 113.032 RON.

În perioada de referinţă, inculpatul A. avea calitatea de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, fiind, de asemenea, persoană afiliată (în sensul art. 19 alin. (1) pct. 21 din Legea nr. 571/2004) la SC N. SRL (unde era asociat cu 25% din părţile sociale) şi la LLLLLLLLLLLL. Constanţa (unde avea calitatea de preşedinte).

Potrivit art. 2 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, prin aleşi locali se înţelege consilierii locali şi consilierii judeţeni, primarii, primarul general al municipiului Bucureşti, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene.

Art. 75 din acelaşi act normativ prevede că:

(1) Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;

b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia;

c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri;

d) o altă autoritate din care fac parte;

e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;

f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.

(2) Fapta aleşilor locali de a încălca legislaţia în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni.

Potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Potrivit art. 77 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute la art. 46 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 57 alin. (41) şi art. 101 alin. (31).

Faţă de dispoziţiile legale enunţate mai sus, Curtea conchide că în mod judicios instanţa de fond a ajuns la concluzia potrivit căreia inculpatul A. avea un interes personal, de natură patrimonială, în cele două situaţii deduse judecăţii şi pentru care s-a dispus condamnarea sa.

Astfel, la momentul aprobării virării sumei de 100.000 RON către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa, la solicitarea acestei instituţii, pentru achitarea unui avans către Q., inculpatul avea reprezentarea faptului că respectivul hotel era deţinut de SC N. SRL, societate la care el era asociat, cu 25% din părţile sociale, şi că, procedând de această manieră, îşi creează un folos material din fonduri publice. De asemenea, achitând către SC N. SRL suma de 113.032 RON în numele LLLLLLLLLLLL. Constanţa, asociaţie al cărei preşedinte era, şi cunoscând că această sumă este parte din suma totală de 3.750.000 RON, reprezentând finanţarea obţinută de la bugetul judeţean, inculpatul a avut reprezentarea împrejurării că îşi creează un folos material din fonduri publice.

Nu are relevanţă în cauză, aşa cum a sugerat inculpatul, prin apărător ales, că folosul ar fi fost unul indirect, legea nefăcând nicio distincţie în acest sens.

Chiar dacă sub aspectul atribuţiilor de serviciu inculpatul a acţionat, aparent, în limita prevederilor legale, nu poate fi înlăturat faptul că acesta a folosit instituţia publică şi fondurile de care dispunea pentru a procura un folos patrimonial, în mod direct, unei societăţi comerciale şi, în mod indirect, propriei persoane, în calitatea de asociat la respectiva societate comercială, prin folos patrimonial înţelegându-se orice avantaj patrimonial (bunuri, împrumuturi, premii, amânarea unor datorii, folosirea gratuită a unor bunuri, prestării de servicii gratuite, etc.). Faptul că în noua reglementare a fost eliminată sintagma referitoare la modul în care poate fi obţinut folosul material - "direct sau indirect" - nu are nicio relevanţă ba dimpotrivă, extinde sfera modalităţilor în care poate fi obţinut acest folos. În legătură cu acest aspect Curtea a mai observat şi faptul că expresia "folos patrimonial" este folosită într-un mod general, fără a distinge între un folos material necuvenit, dobândit ca urmare a unei decizii nelegale şi unul obţinut în condiţiile legii. Pe cale de interpretare, a rezultat că orice decizie a funcţionarului public luată chiar în mod legal, ca urmare a atribuţiilor ce îi revin potrivit funcţiei pe care o deţine în acel moment, în urma căreia se obţine un folos material de către una dintre persoanele indicate, poate fi calificată ca infracţiune - sub acest aspect nu va putea fi primită apărarea inculpatului în sensul că de vreme ce actele sale au fost considerate legale, ele nu puteau conduce la săvârşirea unei alte infracţiuni. Prin incriminarea, iniţial, a infracţiunii de "conflict de interese", iar, ulterior, a infracţiunii de "folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane", legiuitorul a dorit să protejeze credibilitatea funcţionarilor publici sancţionându-i pe cei care suprapun interesele personale peste cele ale instituţiei publice, încălcându-şi obligaţia de probitate.

Faţă de cele expuse mai sus, Curtea - în acord cu instanţa de fond - a apreciat că nu se impune achitarea inculpatului A. pentru niciunul dintre temeiurile de drept invocate în apărare (art. 16 alin. (1) lit. a) sau lit. b) teza a II-a din C. proc. pen.), faptele imputate acestuia existând şi fiind comise cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.

VII. În legătură cu motivele de apel vizând individualizarea pedepselor aplicate prin sentinţa penală apelată, având în vedere soluţiile de achitare ce urmează a fi dispuse cu privire la inculpatele - persoane juridice Fundaţia "I." Constanţa şi L. "L." Agnita, Curtea nu a mai analizat aceste motive în privinţa acestora.

În privinţa inculpatului A., Curtea a apreciat că au fost judicios dozate pedepsele aplicate acestuia şi că nu se impune reindividualizarea lor, ca şi consecinţă a reevaluării împrejurărilor săvârşirii faptelor ori a circumstanţelor care caracterizează persoana inculpatului, instanţa de fond dând dovadă de rigurozitate la stabilirea pedepselor şi acordând relevanţa cuvenită criteriilor prevăzute de lege. În opinia Curţii, pedepsele aplicate de prima instanţă inculpatului A., ca şi modalitatea de executare, au fost judicios proporţionalizate, reflectând în mod corespunzător, atât periculozitatea inculpatului, cât şi gradul de pericol concret al infracţiunilor comise de acesta. Punând în balanţă toate criteriile de individualizare prevăzute de lege, Curtea a constatat că, prin cuantumul lor, dar şi prin modalitatea de executare, pedepsele aplicate acestui inculpat sunt apte să realizeze, atât prevenţia generală, cât şi prevenţia specială şi să satisfacă scopul preventiv-educativ instituit de C. pen., prin aplicarea şi executarea pedepsei urmărindu-se formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept şi de regulile de convieţuire socială.

Contrar susţinerilor procurorului, Curtea a considerat că pedeapsa aplicată de instanţa de fond inculpatei H. este suficientă şi adecvată pentru a sancţiona în mod corespunzător, atât gravitatea infracţiunii deduse judecăţii, cât şi periculozitatea inculpatei. Totodată, în raport cu toate datele care caracterizează persoana inculpatei şi conturează imaginea unei persoane fără probleme de integrare în societate şi care, în egală măsură, de-a lungul procesului penal, a demonstrat că a conştientizat importanţa valorilor sociale protejate de legea penală, Curtea - în acord cu instanţa de fond - a apreciat că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare efectivă.

Aceleaşi considerente se impun a fi reţinute şi în privinţa inculpatului F., în favoarea căruia Curtea a apreciat că se impune, de asemenea, reţinerea circumstanţei atenuante facultative prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen.. În contextul în care acesta va fi achitat pentru infracţiunea de evaziune fiscală (fiind, totodată, menţinută soluţia de achitare dispusă de prima instanţă pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat), Curtea a constatat că situaţia sa juridică este similară cu aceea a inculpatei H.. Mai mult, în cursul soluţionării cauzei în apel inculpatul a suferit un accident în urma căruia a rămas cu sechele (nu se mai poate deplasa), astfel încât aplicarea faţă de acesta a unei pedepse privative de libertate şi, implicit, plasarea sa în detenţie, apare ca fiind excesivă.

Cu privire la inculpaţii F. şi H., Curtea a apreciat că, după circa 9 ani de la data comiterii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu (participarea lor la activitatea infracţională fiind, aşadar, una secundară), aplicarea unor pedepse privative de libertate nu se mai justifică, corijarea comportamentului social al inculpaţilor şi conştientizarea necesităţii respectării legilor şi a valorilor sociale apărate de acestea putând fi în mod eficient atinse şi în modalitatea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, potrivit art. 91 şi urm. din C. pen., care este mai eficientă în considerarea, atât a faptului că inculpaţii vor fi obligaţi să se prezinte la un organism specializat, care este abilitat prin lege să realizeze reinserţia socială a celor condamnaţi, cât şi a faptului că, în ipoteza în care inculpaţii vor persista în comiterea de infracţiuni, vor executa, alături de pedeapsa pentru noua infracţiune şi pedeapsa a cărei executare a fost suspendată.

În fine, Curtea a considerat că durata relativ mare a procedurilor judiciare derulate în cauza de faţă se constituie, deopotrivă, în contraargument pentru majorarea pedepselor aplicate inculpatului A. de către instanţa de fond, astfel cum s-a solicitat de către procuror.

VIII. În privinţa motivelor de apel care privesc latura civilă a cauzei, Curtea a reţinut că prima instanţă a soluţionat în mod corect acţiunile civile adiacente infracţiunilor de abuz în serviciu pentru care s-a dispus condamnarea inculpaţilor A., F. şi H..

Apelul declarat de partea civilă D. apare ca fiind nefondat, sumele acordate de prima instanţă cu titlu de despăgubiri materiale şi, respectiv, morale fiind corect stabilite. Prin motivele de apel, partea civilă a solicitat majorarea despăgubirilor materiale la suma de 5.093 RON (în perioada ianuarie - martie 2015 fiind lipsită şi de calitatea de membru al echipei de implementare a proiectului "Extinderea UAM Agigea"), precum şi majorarea despăgubirilor morale la suma de 100.000 euro (susţinând că a suferit şi în plan medical, conform certificatelor medicale depuse la dosarul cauzei, dar şi în plan psihic, fiind citată ca martor în alte dosare). Referitor la diferenţa solicitată cu titlu de daune materiale, Curtea a constatat că în perioada ianuarie - martie 2015 partea civilă s-a aflat, de fapt, în concediu (medical sau de odihnă), acesta fiind motivul real pentru care nu şi-a exercitat atribuţiile specifice calităţii de membru al echipei de implementare a proiectului "Extinderea UAM Agigea" şi, prin urmare, nu a primit retribuţia aferentă.

Relativ la daunele morale, Curtea a reţinut că, de principiu, stabilirea acestora, inclusiv sub aspectul cuantumului despăgubirilor cuvenite pentru acestea, este atributul exclusiv al judecătorului care, în lipsa unor criterii obiective, trebuie să aprecieze mai întâi, în concret, prejudiciul moral (importanţa vătămării suferite, durata şi intensitatea durerilor fizice şi/sau psihice, tulburările şi neajunsurile suferite de persoana prejudiciată moral), iar în funcţie de acest rezultat trebuie să stabilească despăgubirea, adică suma de bani destinată asigurării efective a satisfacţiei, alinării sau uşurării suferinţei persoanei vătămate moral.

Datorită incompatibilităţii care există între caracterul moral, nepatrimonial al daunelor şi caracterul pecuniar, patrimonial al despăgubirii (indemnizaţiei), stabilirea cuantumului despăgubirii pentru repararea daunelor morale este deosebit de dificilă, incluzând - în mod firesc - o doză mai mică sau mai mare de arbitrar. În orice caz, în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor morale, instanţa de judecată trebuie să aibă în vedere ca sumele de bani pe care le acordă cu acest titlu să nu aibă caracter derizoriu pentru partea civilă ci, dimpotrivă, să compenseze efectiv traumele fizice sau psihice îndurate de aceasta.

În egală măsură însă, despăgubirile acordate cu titlu de daune morale nu trebuie să constituie nici sancţiuni excesive pentru autorii daunelor, dar nicio sursă de îmbogăţire fără justă cauză pentru persoanele care reclamă producerea unei vătămări. Spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care sunt supuse unei mai riguroase probaţiuni, despăgubirile pentru daune morale nu se probează, ci se stabilesc pe baza unei evaluări a organului judiciar. În cazul infracţiunilor, pentru ca această evaluare să nu fie una pur subiectivă ori pentru a nu tinde către o îmbogăţire fără just temei, trebuie să se aibă în vedere suferinţele psihice susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului şi toate consecinţele acesteia, astfel cum sunt relevate de probele administrate în cauză.

În speţa de faţă, punând în balanţă datele concrete ale cauzei, Curtea a apreciat că evaluarea daunelor morale, astfel cum a fost făcută de instanţa de fond, este una adecvată şi corespunzătoare, atât din perspectiva jurisprudenţei în această materie, cât şi din punct de vedere al gravităţii consecinţelor faptei săvârşite de inculpat.

În ceea ce priveşte acţiunea civilă formulată de partea civilă Judeţul Constanţa pentru suma de 31.856.740 RON, în mod judicios instanţa de fond a constatat că aceasta reprezintă întreaga sumă pentru care Curtea de Conturi a constatat 22 abateri/nereguli, ce însumează 34.490.348 RON şi numai unele dintre neregulile/abaterile constatate se referă la efectuarea de plăţi nelegale reprezentând finanţare acţiuni sportive, în sumă de 13.305.000 RON (abaterea nr. 18) şi, respectiv, efectuarea de transferuri curente/transferuri către instituţii publice, reprezentând finanţarea acţiunilor culturale, în sumă de 5.094.836 RON. Astfel fiind, numai aceste două categorii de fapte se circumscriu infracţiunii de abuz în serviciu deduse judecăţii în prezenta cauză, motiv pentru care, în mod corect, au fost obligaţi inculpaţii A., F. şi H. la plata, în solidar, către partea civilă, a sumei de 18.399.836 RON, cu titlu de despăgubiri civile. În cauză, contrar celor susţinute de inculpaţi prin motivele de apel, prejudiciul a fost pe deplin dovedit cu mijloacele de probă administrate în cauză, între infracţiunea de abuz în serviciu şi prejudiciul înregistrat existând raport de cauzalitate, fiind astfel îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru tragerea inculpaţilor la răspundere civilă.

Referitor la acţiunea civilă exercitată de Statul Român, prin A.N.A.F., reprezentată de A.J.F.P. Constanţa, având ca obiect prejudiciul aferent infracţiunii de evaziune fiscală, Curtea - raportat la soluţia de achitare care urmează a se dispune cu privire la această infracţiune -, în temeiul art. 25 alin. (5) din C. proc. pen. a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă exercitată în cauză în legătură cu infracţiunea de evaziune fiscală.

Aceeaşi soluţie s-a dispus şi cu privire la acţiunea civilă exercitată de partea civilă Judeţul Constanţa, referitoare la suma de 13.356.904 RON (aferentă infracţiunilor de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen. pentru care s-a dispus achitarea inculpatului A.), şi în acest caz fiind incidente dispoziţiile art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., potrivit cărora în caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f) - cu excepţia prescripţiei, i) şi j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum şi în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2) din C. proc. pen.., instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă.

În fine, în privinţa acţiunii civile adiacente infracţiunilor de infracţiunilor de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului A., Curtea a considerat că, prin incriminarea acestei infracţiuni, legiuitorul a urmărit să ocrotească relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a activităţii funcţionarului public, activitate care presupune o conduită corectă a celui care exercită o activitate în cadrul unei autorităţi publice, abţinerea acestuia de la luarea unor decizii de natură să-i confere, direct sau indirect, un anumit avantaj patrimonial.

Deşi se consumă în momentul obţinerii folosului patrimonial, infracţiunea nu este una de prejudiciu, întrucât în definiţia ei nu este prevăzută o astfel de condiţie de tipicitate. În acest sens, însăşi Curtea Constituţională a arătat în considerentele Deciziei nr. 2/15.01.2014 (M. Of. nr. 71/29.01.2014): "conflictul de interese nu poate presupune doar obţinerea unor foloase materiale necuvenite, ci obţinerea oricărui tip de folos, întrucât incriminarea nu urmăreşte sancţionarea unor situaţii în care sunt încălcate normele legale care conferă temei şi justificare obţinerii unor foloase materiale, ci a situaţiilor în care exercitarea imparţială a atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului public ar putea fi afectată." Infracţiunea de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane (fiind, de fapt, infracţiunea de conflict de interese, redenumită) este prin urmare o infracţiune de pericol prin faptul că, urmare a săvârşirii unei asemenea infracţiuni, instituţia publică este prejudiciată şi, deşi textul nu impune o asemenea condiţie de tipicitate, se poate interpreta că legiuitorul a dorit să evite dificultăţile de a proba existenţa unui prejudiciu instituţiei publice.

Totodată, prin fapta comisă, se instaurează neîncrederea în obiectivitatea şi imparţialitatea funcţionarului public, existând suspiciunea de fraudă, se decredibilizează instituţia din cauza incapacităţii ei de a selecta cu rigoare persoana funcţionarului public, în care cetăţeanul să aibă deplină încredere şi să privească actele şi deciziile sale fără îndoială şi rezerve. De aceea, pentru realizarea elementului material al acestei infracţiuni nu este nevoie de producerea unei pagube, ci doar de obţinerea unui folos patrimonial, pentru sine, pentru familie etc., folos care nici măcar nu trebuie să fie injust.

Urmarea imediată a săvârşirii acestei infracţiuni constă în afectarea relaţiilor de serviciu şi crearea unei stări de pericol pentru îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor de serviciu în cadrul unei autorităţi publice, instituţii publice sau altă persoană juridică de interes public. Starea de pericol se realizează prin îndeplinirea de către funcţionarul public a unor acte care facilitează obţinerea unui folos patrimonial pentru sine sau pentru o persoană cu care făptuitorul se află într-o relaţie specială prevăzută în textul legal.

Faţă de aceste considerente, Curtea a apreciat că orice acţiune civilă având ca temei infracţiunea de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane trebuie respinsă, ca inadmisibilă. Pe cale de consecinţă, nu se impune nici confiscarea de la inculpatul A. a sumelor de care a beneficiat SC N. SRL, nefiind vorba, în opinia Curţii, despre un "produs infracţional", astfel cum a susţinut procurorul, în schimbul sumelor respective fiind prestate serviciile corect facturate.

Raportat la considerentele de fapt şi de drept mai sus expuse, Curtea, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a admis apelurile declarate de Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa şi de inculpaţii A., F., H., J. şi L. "L." împotriva Sentinţei penale nr. 227/04.05.2018 pronunţate de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. x/2015, iar în temeiul art. 419 din C. proc. pen., a extins efectele apelurilor declarate de inculpaţii A., F., H., J. şi L. "L." şi cu privire la inculpata Fundaţia "I." Constanţa, atât în privinţa infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, cât şi în privinţa infracţiunii de evaziune fiscală.

Apreciind că se impune desfiinţarea, în parte, a sentinţei penale apelate, în rejudecare, Curtea a modificat temeiul de drept în baza căruia s-a dispus achitarea inculpaţilor A., F., H. şi Fundaţia "I." Constanţa, pentru săvârşirea infracţiunii de "constituire a unui grup infracţional organizat", prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din noul C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din noul C. pen., din acela prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., respectiv de art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., în acela prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen..

După ce a înlăturat din cuprinsul sentinţei penale apelate dispoziţiile privind condamnarea inculpaţilor F., Fundaţia "I." Constanţa, J. şi L. "L.", pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală (prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din noul C. pen.), respectiv complicitate la evaziune fiscală (art. 26 din C. pen. din 1969, raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.), Curtea - în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. - i-a achitat pe aceşti inculpaţi, întrucât faptele imputate nu sunt prevăzute de legea penală.

Pe de altă parte, Curtea a redus - de la 4 ani închisoare, la 3 ani închisoare - pedeapsa principală aplicată inculpatului F. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 48 din noul C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din noul C. pen. şi art. 309 din noul C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din noul C. pen. şi art. 5 din noul C. pen., reţinând în favoarea acestuia şi dispoziţiile art. 75 alin. (2) lit. a) şi art. 76 alin. (1) din noul C. pen.. De asemenea, s-a redus şi durata pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din noul C. pen., aplicată inculpatului F., de la 5 ani la 3 ani. Succesiv, în temeiul art. 91 din noul C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, ce a fost aplicată inculpatului F. şi a fost stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 din noul C. pen.. În temeiul art. 93 alin. (1) din noul C. pen., a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte mai multe măsuri de supraveghere să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Constanţa, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă, iar în temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) noul C. pen., s-a impus acestuia să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. Pe de altă parte, s-a constatat că inculpatul se află în imposibilitate medicală de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii. Totodată, în temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. şi art. 91 alin. (4) din noul C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

Pe latură civilă, Curtea a modificat parţial dispoziţiile privind soluţionarea acesteia, în sensul că, pe de-o parte, a respins, ca inadmisibilă, acţiunea civilă exercitată de partea civilă Judeţul Constanţa, referitoare la suma de 100.000 RON (reprezentând valoarea virată de CJ Constanţa către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa, reţinută ca infracţiunea de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din noul C. pen., pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului A.), iar, pe de altă parte, în temeiul art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., a lăsat nesoluţionate, atât acţiunea civilă exercitată de partea civilă Judeţul Constanţa, referitoare la suma de 13.356.904 RON (aferentă infracţiunilor de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) din noul C. pen., pentru care s-a dispus achitarea inculpatului A.), cât şi acţiunea civilă exercitată de în cauză de A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Galaţi, prin A.J.F.P. Constanţa.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, în măsura în care acestea nu contravin prezentei decizii.

În altă ordine de idei, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Curtea a respins, ca fiind nefondate, apelurile declarate de părţile civile D., Consiliul Judeţean Constanţa şi Judeţul Constanţa împotriva Sentinţei penale nr. 227/04.05.2018 a Tribunalului Constanţa (aceeaşi soluţie urmând a primi şi solicitările de acordare a cheltuielilor judiciare efectuate în apel).

În temeiul art. 272 din C. proc. pen., s-a dispus plata, din fondul Ministerului Justiţiei, către Baroul Galaţi, a onorariilor apărătorilor desemnaţi din oficiu în apel, în sumă totală de 2.821 RON.

În fine, în temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., au fost obligate apelantele-părţi civile D., Consiliul Judeţean Constanţa şi Judeţul Constanţa la plata către stat a câte 200 RON, reprezentând parte din cheltuielile judiciare efectuate în apel, celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, urmând a rămâne în sarcina acestuia, în temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen.

Împotriva aceste decizii, a declarat recurs în casaţie inculpatul A., prin apărător ales, apreciind incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., considerând decizia curţii de apel ca fiind nelegală, deoarece hotărârea de condamnare este pronunţată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, în condiţiile în care conform art. 27 lit. k) din O.U.G. nr. 119/1999, nerespectarea normelor de la art. 9 alin. (6) din lege (normele reţinute în sarcina condamnatului reprezintă contravenţie).

Pe cale de consecinţă, s-a solicitat admiterea în principiu a recursului în casaţie, conform dispoziţiilor art. 440 din C. proc. pen., constatând că cererea îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 434-438 din C. proc. pen. şi admiterea recursului în casaţie, casarea deciziei atacate şi în baza art. 448 alin. (1) pct. (2) lit. a) din C. proc. pen., achitarea inculpatului cu privire la fapta de abuz în serviciu săvârşită în dauna părţii civile D. pentru care a fost condamnat definitiv, întrucât aceasta nu este prevăzută de legea penală.

În motivarea recursului în casaţie, inculpatul prin apărător a făcut referiri la jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe care le consideră relevante în determinarea limitelor între care trebuie să se situeze aceste critici, menţionând Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 220/RC/2019; Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 154/RC/2019; Decizia nr. 423/RC/2017. S-a făcut referire şi la Decizia nr. 591 din 1 octombrie 2015 a Curţii Constituţionale.

S-a mai arătat că fapta pretins comisă de condamnat şi care a făcut obiect de trimitere în judecată şi de condamnare este reglementată de legiuitor drept contravenţie, ea fiind, aşadar prevăzută de legea contravenţională, iar nu de cea penală.

Din starea de fapt exprimată prin actul de sesizare la instanţei de judecată, confirmat de Tribunalul Constanţa şi Curtea de Apel Galaţi s-a reţinut ca în cazul faptei de abuz în serviciu săvârşită în dauna părţii civile D. singurele dispoziţii legale pretins încălcate de către A., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, sunt cele din art. 9 alin. (6) din O.U.G. nr. 119, potrivit cu care numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului ce desfăşoară activităţi publice de control judiciare preventiv propriu se face de către conducătorul entităţii publice în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite, al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale sau al bugetului oricărui fond special, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice.

Potrivit art. 27 lit. k) din O.U.G. nr. 119/1999 constituie contravenţie, dacă fapta nu constituie infracţiune, desemnarea persoanei care să exercite controlul financiar preventiv propriu şi încetarea calităţii de persoană desemnată cu nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (6).

Este necesară sublinierea acestei împrejurări, deoarece, în actele normative primare, acolo unde legiuitorul a dorit să alterneze răspunderea contravenţională cu cea penală, pentru aceeaşi faptă, a prevăzut în mod expres acest lucru.

În cazul nostru acest lucru nu se regăseşte, legiuitorul dorind în mod expres să ofere drept temei al unei eventuale răspunderi doar aspectul contravenţional.

Aceasta, deoarece este evident că în cauză trebuie aplicat principiului legalităţii incriminării - nullum crimen sine lege (orice infracţiune trebuie prevăzută de lege - ca infracţiune, iar nu drept contravenţie, iar magistratul să aprecieze discreţionar când consideră, de la sine putere, că poate recalifica răspunderea contravenţională peste ceea ce legiuitorul a reglementat).

Această adăugare nepermisă la legea penală (din care ar rezulta că o încălcare a unei norme contravenţionale poate constitui uneori şi infracţiune) a fost complet eliminată de Decizia nr. 405/15.06.2016 a Curţii Constituţionale.

Prin modalitatea de interpretare a normei penale prin Decizia nr. 405/15 iunie 2016 de către Curtea Constituţională referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 246 din C. pen. din 1969, ale art. 297 alin. (1) din C. pen. şi ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în M.Of. nr. 517/08.07.2016 s-au stabilit în concret elementele constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina condamnatului trebuie să rezulte din norma primară care reglementează infracţiunea şi nu din interpretarea pe care o oferă judecătorul acesteia.

Astfel, potrivit considerentelor deciziei Curţii Constituţionale mai sus menţionate "Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înţeleasă ca act formal adoptat de Parlament, în temeiul art. 73 alin. (1) din Constituţie, precum şi ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituţie, respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice".

Aşadar, norma primară încălcată trebuie să interzică un comportament, fără a se deduce din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice.

Analizând toate aspectele mai sus menţionate, s-a constatat faptul că instanţa de judecată a nesocotit legislaţia aplicabilă, "transformând" o contravenţie (deoarece legiuitorul a instituit o sancţiune specifică pentru nerespectarea normelor încălcate) într-o infracţiune, pentru care a şi aplicat-o o sancţiune extrem de drastică, împrejurare care reprezintă clar o depăşire a atribuţiilor puterii judecătoreşti, deoarece a denaturat în mod vădit voinţa legiuitorului.

Într-o veritabilă societate democratică, în care separaţia puterilor în atât este principiul pe care se construieşte statul de drept, singura putere care poate impune sancţiunile ce se aplică pentru diferite încălcări ale legii, este legiuitorul, iar voinţa acestuia este obligatorie pentru instanţă, chiar dacă judecătorul nu împărtăşeşte oportunitatea legiferării şi consideră că fapta ar fi trebuit sancţionată mai drastic sau cu alt tip de răspundere.

În concluzie, având în vedere aspectele menţionate mai sus, fapta pentru care a fost condamnat recurentul A. nu este prevăzută de legea penală, deoarece, pe de o parte este contravenţie (deci este prevăzută de legea contravenţională), iar, pe de altă parte, prin Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 405/2016 se statuează cu privire la aplicarea răspunderii penale în ultima instanţa, cu atât mai puţin în situaţia existenţei unor dispoziţii legale exprese ce incriminează o altă formă de răspundere decât cea penală, respectiv răspunderea contravenţională.

În concluziile scrise, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Galaţi a arătat că luând în considerare aspectele menţionate de recurentul A. ca motive ale recursului în casaţie, situaţia de fapt reţinută şi infracţiunea pentru care acesta a fost condamnat se constată că în cauză nu sunt incidente prev. art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., deoarece instanţa de judecată pe baza probelor administrate pe parcursul cercetării judecătoreşti şi urmăririi penale desfăşurată de procuror, în conformitate cu prev. art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. a dispus condamnarea inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen., întrucât a constatat dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta săvârşită de acesta există, constituie infracţiune şi că a fost săvârşită de acesta.

Astfel, instanţa de control judiciar, urmare a analizării situaţiei de fapt reţinute în sarcina inculpatului A. a constatat că acesta nu a respectat prevederile:

1. art. 30 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 prin care se prevede că"încadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile publice şi la alte unităţi bugetare se face numai prin concurs sau examen, după ca", în referire la faptul că inculpatul A., prin emiterea dispoziţiei nr. 7/2015, fără existenţa unei cercetări prin care să se constate nerespectarea vreunei atribuţii de serviciu şi, eventual, care să fie finalizată cu aplicarea unei sancţiuni disciplinare, ci, din contra, pe baza propriului referat care nu conţine nicio motivare, a determinat vătămarea dreptului persoanei vătămate D. de a-şi exercita funcţia câştigată prin concurs şi pe care o ocupa în mod legal.

2. art. 41 din Legea nr. 53/2003 prin care se prevede în:

- alin. (1) că "contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor" şi

- alin. (3) că "modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) condiţiile de muncă; e) salariul; f) timpul de muncă şi timpul de odihnă", în referire la faptul că inculpatul A., prin emiterea Dispoziţiei nr. 7/2015 a dispus modificarea contractului de muncă, în mod nelegal, prin retrogradarea de facto a persoanei vătămate D. prin ridicarea dreptului de a aplica viza de control financiar şi prin reducerea salariului la 5.194 RON, de la 5.615 RON, la care se adaugă sporul pentru condiţii vătămătoare de 10%.

3. art. 42 din Legea nr. 53/2003 prin care se prevede în:

- alin. (1) că "locul muncii poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegarea sau detaşarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă şi

- alin. (2) că "pe durata delegării, respectiv a detaşării, salariatul îşi păstrează funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă, în referire la faptul că inculpatul A., prin emiterea Dispoziţiei nr. 7/2015 a privat persoana vătămată D. de toate atribuţiile funcţiei de Director al Direcţiei Generale Economice Financiare din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, pe care aceasta din urma o ocupase prin concurs organizat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, i-a ridicat acesteia dreptul de a aplica viza de control financiar preventiv şi i-a redus salariul cu suma de 421 RON.

4. art. 248 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 prin care se prevede în:

- alin. (1) că "sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt: a) avertismentul scris; b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile; c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1 - 3 luni cu 5 - 10%; d) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1 - 3 luni cu 5 - 10%; e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă;

- alin. (2) că, "în cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege specială, se stabileşte un alt regim sancţionator, va fi aplicat, acesta, în referire la faptul că Dispoziţia nr. 7/08.01.2015 emisă de inculpatul A. în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a avut un caracter nelegal, prin retrogradarea de facto a persoanei vătămate D. şi prin ridicarea dreptului de a aplica viza de control financiar, în mod cu totul arbitrare şi exclusiv în temeiul bunului sau plac, în condiţiile în care aceasta nu făcuse obiectul vreunei cercetări disciplinare şi cu atât mai puţin cu cât nu fusese anterior sancţionată,

5. art. 9 alin. (6) din O.G. nr. 119/1999 rep. prin care se prevede că "numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului care desfăşoară activităţi de control financiar preventiv propriu se face de către conducătorul entităţii publice, cu acordul entităţii publice superioare, iar în cazul entităţilor publice în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului oricărui fond special, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice. Persoanele desemnate cu exercitarea activităţii de control financiar preventiv propriu trebuie să aibă competenţele profesionale solicitate de această activitate. Ele vor respecta un cod specific de norme profesionale, elaborat de Ministerul Finanţelor Publice, care va cuprinde şi condiţiile şi criteriile unitare pe care entităţile publice trebuie să le respecte în cazul numirii, suspendării, destituirii sau schimbării personalului care desfăşoară această activitate."

În referire la nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (6) din O.G. nr. 119/1999 rep. recurentul A., prin apărător ales, a susţinut, în mod necorespunzător realităţii şi în contradicţie cu considerentele instanţei de control judiciar, doar caracterul contravenţional al faptei indicând ca temei prev. art. 27 lit. k) din O.U.G. nr. 119/1999 (modificare realizată prin O.U.G. 2/11.03.2015 publ. în M.Of. 176/13.03.2015), omiţând faptul că legiuitorul în conţinutul acestui articol a precizat că această faptă "constituie contravenţie şi se sancţionează, dacă nu este săvârşită în astfel de condiţii încât să fie considerată, potrivit legii penale, infracţiune."

În concluzie, din probele administrate a rezultat că fapta săvârşită de inculpatul A. îndeplineşte toate condiţiile ce caracterizează tipicitatea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen., atât cele care ţin de latura obiectivă (elementul material, urmarea imediată şi legătura de cauzalitate dintre acestea), cât şi cele care ţin de latura subiectivă (vinovăţia sub forma intenţiei directe), astfel că sunt îndeplinite exigenţele Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 405 din 15 iunie 2016 sub aspectul nerespectării unor prevederi legale reglementate de legislaţia primară, cu atât mai mult cu cât se precizează în par. 80 că sarcina aplicării principiului "ultima ratio" revine, pe de-o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea.

Astfel, Curtea a apreciat că responsabilitatea de a reglementa şi aplica, în acord cu principiul anterior menţionat, prevederile privind "abuzul în serviciu", ţine, atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât şi de "organele judiciare - ministrul public şi instanţele judecătoreşti, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare."

Luând în considerare rezultatul verificărilor se poate constata faptul că situaţia de fapt reţinută în sarcina inculpatului A. trimis în judecată şi condamnat pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen., se circumscrie nerespectării unor prevederi legale care fac parte din legislaţia primară, respectiv prev. art. 30, art. 41, art. 42 şi art. 248 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 şi art. 9 alin. (6) din O.G. nr. 119/1999, că acestea au fost aduse la cunoştinţa inculpatului şi apărării acestuia pe parcursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti desfăşurate la fond şi în apel şi că acestea au fost detaliate prin hotărârile pronunţate de către instanţele de judecată tocmai în considerarea celor dispuse prin Decizia nr. 405/15.06.2016 a Curţii Constituţionale a României.

Având în vedere aspectele menţionate mai sus în conformitate cu prev. art. 448 alin. (1), pct. 1 din C. proc. pen. a solicitat respingerea, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de condamnatul A. prin apărător ales.

Judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea discutării admisibilităţii cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., până la data de 11.11.2021.

În raportul întocmit aflat la dosarul Înaltei Curţi, filele x, magistratul asistent a arătat că data comunicării Deciziei penale nr. 363/A din data de 18 martie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2015, către inculpatul A. la data de 16/17 septembrie 2021 la Penitenciarul Poarta Albă, unde se afla încarcerat inculpatul.

Termenul de declarare a recursului în casaţie s-a împlinit la data de 18 octombrie 2021 pentru inculpatul A., acesta declarând recurs în casaţie la data de 15 octombrie 2021, prin email, prin apărător ales, avocat DDDDDDDDDDDD..

Cererea de recurs în casaţie a fost comunicată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi la data de 19 octombrie 2021 şi inculpaţilor, F. la data de 18 octombrie 2021, H. la data de 21 octombrie 2021, L. - prin administrator judiciar WWWWWWWWWWW.. SPRL, J., L. şi I. practician de insolvenţă FFFFFFFFFFFF. la data de 22 octombrie 2021, părţilor civile D., judeţul Constanţa la data de 18 octombrie 2021, Consiliul Judeţean Constanţa şi ANAF - DGRFP Galaţi - prin AJFP Constanţa la data de 21 octombrie 2021.

Cu privire la cererea de recurs în casaţie formulată de către inculpatul A. au fost depuse concluzii scrise înlăuntrul termenului de 10 zile prevăzut de art. 439 alin. (2) din C. proc. pen. de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Galaţi la data de 26 octombrie 2021 şi înaintate instanţei supreme de către Curtea de Apel Galaţi la data de 1 noiembrie 2021, prin care s-a solicitat respingerea recursului, ca nefundat.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 3 noiembrie 2021 sub nr. x/2021, stabilindu-se termen pentru data de 11 noiembrie 2021 pentru examinarea, în cameră de consiliu, conform art. 440 alin. (1) din C. proc. pen., a admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie.

S-a constatat îndeplinită procedura de comunicare a recursului în casaţie cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi, inculpaţii F., H. la 21 octombrie 2021, L. - prin administrator judiciar WWWWWWWWWWW.. SPRL, J., L. şi I. - prin practician de insolvenţă FFFFFFFFFFFF., părţile civile D., judeţul Constanţa şi ANAF -DGRFP Galaţi - prin AJFP Constanţa.

La data de 10 noiembrie 2021 a fost întocmit raportul de faţă.

Recurentul inculpat A. a criticat Decizia penală nr. 363/A din data de 18 martie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2015, invocând cazul de casare prevăzut de art. 438 pct. 7 din C. proc. pen.

Din contextul motivelor de recurs în casaţie, a rezultat că recurentul a solicitat admiterea recursului în casaţie, casarea deciziei atacate şi în baza art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. achitarea recurentului potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. pentru că fapta de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen., săvârşită în dauna părţii civile D., pentru care a fost condamnat definitiv la 2 ani închisoare şi 5 ani pedeapsă complementară prev. de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen. nu este prevăzută de legea penală în condiţiile în care nerespectarea normelor de la art. 9 alin. (6) din O.U.G. nr. 119/1999 reprezintă contravenţie conform art. 27 lit. k) din O.U.G. nr. 119/1999.

În concret a susţinut că fapta pretins pentru care a fost condamnat este reglementată de legiuitor drept contravenţie, ea fiind, aşadar prevăzută de legea contravenţională, iar nu de cea penală.

În acest sens a arătat că din starea de fapt reţinută a rezultat că în cazul faptei de abuz în serviciu săvârşită în dauna părţii civile D. singurele dispoziţii legale pretins încălcate de către A., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, sunt cele din art. 9 alin. (6) din O.U.G. nr. 119, potrivit cu care numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului ce desfăşoară activităţi publice de control financiar preventiv propriu se face de către conducătorul entităţii publice, cu acordul entităţii publice superioare, iar în cazul entităţilor publice în care se exercita funcţia de ordonator principal de credite, al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale sau al bugetului oricărui fond special cu acordul Ministerului Finanţelor Publice.

Potrivit art. 27 lit. k) din O.U.G. nr. 119/1999 constituie contravenţie, dacă fapta nu constituie infracţiune, desemnarea persoanei care să exercite controlul financiar preventiv propriu şi încetarea calităţii de persoană desemnată cu nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (6).

S-a subliniat că legiuitorul a dorit să alterneze răspunderea contravenţională cu cea penală, pentru aceeaşi faptă, a prevăzut în mod expres acest lucru. În speţă, acest lucru nu se regăseşte, legiuitorul dorind în mod expres să ofere drept temei al unei eventuale răspunderi doar aspectul contravenţional. Aceasta, deoarece este evident că în cauză trebuie aplicat principiului legalităţii incriminării - nullum crime sine lege (orice infracţiune trebuie prevăzută de lege, ca infracţiune, iar nu contravenţie, iar magistratul să aprecieze discreţionar când consideră, de la sine putere, că poate recalifica răspunderea contravenţională peste ceea ce legiuitorul a reglementat).

Această adăugare nepermisă la legea penală (din care ar rezulta că o încălcare a unei norme contravenţionale poate constitui uneori şi infracţiune) a fost complet eliminată de Decizia nr. 405 din data de 15 iunie 2016 a Curţii Constituţionale a României.

Astfel, prin modalitatea de interpretare a normei penale prin Decizia nr. 405 din data de 15 iunie 2016 de către Curtea Constituţională, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 246 din C. pen. din 1969, ale art. 297 alin. (1) din C. pen. şi ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din 08.07.2016, s-au stabilit, în concret, elementele constitutive ale infracţiunii ce se reţin în sarcina condamnatului trebuie să rezulte din norma primară care reglementează infracţiunea şi nu din interpretarea pe care o oferă judecătorul acesteia.

Astfel, potrivit considerentelor deciziei Curţii Constituţionale mai sus menţionată s-a statuat că: "Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înţeleasă ca act formal adoptat de Parlament, în temeiul art. 73 alin. (1) din Constituţie, precum şi ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituţie, respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice".

Aşadar, norma primară încălcată trebuie să interzică un comportament, fără a se deduce din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice.

Analizând aspectele menţionate, s-a susţinut că instanţa de judecată a nesocotit legislaţia aplicabilă, "transformând" o contravenţie (deoarece legiuitorul a instituit o sancţiune specifică pentru nerespectarea normelor încălcate) într-o infracţiune, pentru care a şi aplicat o sancţiune extrem de drastică, împrejurare care reprezintă clar o depăşire a atribuţiilor puterii judecătoreşti, deoarece a denaturat în mod vădit voinţa legiuitorului.

Într-o veritabilă societate democratică, în care separaţia puterilor în sat este principiul pe care se construieşte statul de drept, singura putere care poate impune sancţiunile ce se aplică pentru diferite încălcări ale legii, este legiuitorul, iar voinţa acestuia este obligatorie pentru instanţă, chiar dacă judecătorul nu împărtăşeşte oportunitatea legiferării şi consideră că fapta ar fi trebuit sancţionată mai drastic sau cu alt tip de răspundere.

În concluzie, s-a arătat că fapta pentru care a fost condamnat recurentul inculpat A. nu este prevăzut de legea penală, deoarece, pe de-o parte, este contravenţie (deci este prevăzută de legea contravenţională), iar, pe de altă, prin decizia Curţii Constituţionale a României nr. 405/2016 se statuează cu privire la aplicarea răspunderii penale în ultimă instanţă, cu atât mai puţin în situaţia existenţei unor dispoziţii legale exprese ce incriminează o altă formă de răspundere decât cea penală, respectiv răspunderea contravenţională.

În concluzie, în opinia magistratului asistent raportor, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 363/A din data de 18 martie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2015, îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b), c) şi d) din C. proc. pen., iar motivul de casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. se încadrează în cele expres şi limitativ prevăzute de art. 478 din C. proc. pen.

Prin încheierea de şedinţă de Cameră de Consiliu din 11 noiembrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, aflată la dosarul Înaltei Curţi, completul, în baza art. 440 alin. (4) din C. proc. pen. a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 363/A/din data de 18 martie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

S-a trimis cauza Completului C9, în vederea judecării cererii de recurs în casaţie formulată de inculpatul A..

S-a fixat termenul la data de 25 noiembrie 2021, ora 9:00, pentru când se vor cita inculpaţii, precum şi celelalte părţi la adresele din dosar.

S-au desemna apărători din oficiu pentru inculpaţi şi se s-au încunoştinţa telefonic apărătorii aleşi ai acestora.

Pentru a se dispune astfel, completul a reţinut în sinteză ceea ce au reţinut prima instanţă şi instanţa de apel, precum şi aspectele mai sus menţionate din raportul magistratului asistent.

Verificând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casaţie, în conformitate cu prevederile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, de anulare, care poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, pentru cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege.

Astfel, nu pot fi examinate decât chestiunile ce privesc aspecte de drept, fără a putea cenzura situaţia de fapt reţinută ori temeinicia deciziei atacate, în limita cazurilor prevăzute de dispoziţiile art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

Pentru a se asigura un just echilibru între respectarea principiului legalităţii, pe de-o parte şi respectarea autorităţii de lucru judecat a hotărârii definitive şi a principiului securităţii raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătoreşti ce pot fi atacate cu recurs în casaţie şi a stabilit anumite condiţii pentru exercitarea căii extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, la calitatea procesuală activă şi la cazurile de casare.

În conformitate cu prevederile art. 440 alin. (1), (2) şi (4) din C. proc. pen.:

"(1) Admisibilitatea cererii de recurs în casaţi se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent şi atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită, fără citarea părţilor şi fără participarea procurorului.

(2) Dacă cererea de recurs în casaţie nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispoziţiilor art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 şi art. 438, instanţa respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casaţie.

(4) În cazul în care instanţa constată că cererea îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 434-438, dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie şi trimite cauza în vederea judecării recursului în casaţie."

Din examinarea dispoziţiilor legale anterior enunţate, a rezultat că recursul în casaţie este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, instanţa fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii.

În această etapă procesuală, instanţa examinează îndeplinirea condiţiilor de admitere în principiu a recursului în casaţie, care rezultă din dispoziţiile art. 434, art. 435, art. 436 şi art. 438 din C. proc. pen.. Astfel, se verifică dacă hotărârea atacată este susceptibilă de recurs în casaţie, dacă cererea de recurs în casaţie a fost formulată în termenul prevăzut de lege şi de o persoană care are calitate procesuală activă, dacă cererea este motivată sau are conţinutul prevăzut de lege, dacă sunt invocate şi motivate cazurile de casare prevăzute de art. 438 din C. proc. pen. şi dacă procurorul sau partea a mai formulat anterior vreo cerere de recurs în casaţie.

Înalta Curte a constatat că Decizia penală nr. 363/A din data de 18 martie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, face parte din categoria celor ce pot fi atacate cu recurs în casaţie, fiind pronunţată în ultimă instanţă, respectiv în apel.

Cererea de recurs în casaţie îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b), c) din C. proc. pen. iar motivul de casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. se încadrează în cele expres şi limitativ prevăzute de art. 438 din C. proc. pen.

În drept, s-a invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Din contextul motivelor de recurs în casaţie rezultă că recurentul solicită admiterea recursului în casaţie, casarea deciziei atacate şi în baza art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. achitarea recurentului potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. pentru că fapta de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen. săvârşită în dauna părţii civile D. pentru care a fost condamnat definitiv la 2 ani închisoare şi 5 ani pedeapsă complementară prev. de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen. nu este prevăzută de legea penală în condiţiile în care nerespectarea normelor de la art. 9 alin. (6) din O.U.G. nr. 119/1999 reprezintă contravenţie conform art. 27 lit. k) din O.U.G. nr. 119/1999.

În concret a susţinut că fapta pretins pentru care a fost condamnat este reglementată de legiuitor drept contravenţie, ea fiind, aşadar prevăzută de legea contravenţională, iar nu de cea penală.

În acest sens, a arătat că din starea de fapt reţinută a rezultat că în cazul faptei de abuz în serviciu săvârşit în dauna părţii civile D. singurele dispoziţii legale pretins încălcate de către A., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa sunt cele din art. 9 alin. (6) din O.U.G. nr. 119, potrivit cu care numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului ce desfăşoară activităţi publice de control financiar preventiv propriu se face de către conducătorul entităţii publice, cu acordul entităţii publice superioare, iar în cazul entităţilor publice în care se exercita funcţia de ordonator principal de credite, al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale sau al bugetului oricărui fond special cu acordul Ministerului Finanţelor Publice.

Potrivit art. 27 lit. k) din O.U.G. nr. 119/1999 constituie contravenţie, dacă fapta nu constituie infracţiune, desemnarea persoanei care să exercite controlul financiar preventiv propriu şi încetarea calităţii de persoană desemnată cu nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (6).

S-a subliniat că legiuitorul a dorit să alterneze răspunderea contravenţională cu cea penală, pentru aceeaşi faptă, a prevăzut în mod expres acest lucru. În speţă, acest lucru nu se regăseşte, legiuitorul dorind în mod expres să ofere drept temei al unei eventuale răspunderi doar aspectul contravenţional. Aceasta deoarece este evident că în cauză trebuie aplicat principiului legalităţi incriminării - nullum crimen sine lege (orice infracţiune trebuie prevăzută de lege, ca infracţiune, iar nu contravenţie, iar magistratul să aprecieze discreţionar când consideră, de la sine putere, că poate recalifica răspunderea contravenţională peste ceea ce legiuitorul a reglementat).

Această adăugare nepermisă la legea penală (din care ar rezulta că o încălcare a unei norme contravenţionale poate constitui uneori şi infracţiune) a fost complet eliminată de Decizia nr. 405 din data de 15.06.2016 a Curţii Constituţionale a României.

Astfel, prin modalitatea de interpretare a normei penale prin Decizia nr. 405 din data de 15 iunie 2016 de către Curtea Constituţională, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 246 din C. pen. din 1969, ale art. 297 alin. (1) din C. pen. şi ale art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din 08.07.2016, s-au stabilit, în concret, elementele constitutive ale infracţiunii ce se reţin în sarcina condamnatului trebuie să rezulte din norma primară care reglementează infracţională şi nu din interpretarea pe care o oferă judecătorul acesteia.

Astfel, potrivit considerentelor deciziei Curţii Constituţionale mai sus menţionată s-a statuat că: "Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înţeleasă ca act formal adoptat de Parlament, în temeiul art. 73 alin. (1) din Constituţie, precum şi ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituţie, respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice."

Aşadar, norma primară încălcată trebuie să interzică un comportament, fără a se deduce din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice.

Analizând aspectele menţionate, s-a susţinut că instanţa de judecată a nesocotit legislaţia aplicabilă, "transformând" o contravenţie (deoarece legiuitorul a instituit o sancţiune specifică pentru nerespectarea normelor încălcate) într-o infracţiune, pentru care a şi aplicat o sancţiune extrem de drastică, împrejurare care reprezintă clar o depăşire a atribuţiilor puterii judecătoreşti, deoarece a denaturat în mod vădit voinţa legiuitorului.

Într-o veritabilă societate democratică, în care separaţia puterilor în stat este principiul pe care se construieşte statul de drept, singura putere care poate impune sancţiunile ce se aplică pentru diferite încălcări ale legii, este legiuitorul, iar voinţa acestuia este obligatorie pentru instanţă, chiar dacă judecătorul nu împărtăşeşte oportunitatea legiferării şi consideră că fapta ar fi trebuit sancţionată mai drastic sau cu alt tip de răspundere.

În concluzie, s-a arătat că fapta pentru care a fost condamnat recurentul inculpat A. nu este prevăzută de legea penală, deoarece, pe de-o parte este contravenţie (deci este prevăzută de legea contravenţională), iar, pe de altă parte, prin decizia Curţii Constituţionale a României nr. 405/2016 se statuează cu privire la aplicarea răspunderii penale în ultimă instanţă, cu atât mai puţin în situaţia existenţei unor dispoziţii legale exprese ce incriminează o altă formă de răspundere decât cea penală, respectiv răspunderea contravenţională.

Potrivit art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., în cazul în care instanţa constată că cererea îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 434 - art. 438 din C. proc. pen., dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie şi trimite cauza în vederea judecării recursului în casaţie.

Faţă de cele anterior arătate, Înalta Curte, în baza art. 440 alin. (4) din C. proc. pen. a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 363/A din data de 18 martie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

S-a trimis cauza Completului C9, în vederea judecării cererii de recurs în casaţie formulată de inculpatul A..

S-a fixat termen la data de 25 noiembrie 2021, ora 09:00, pentru când s-au citat inculpaţii, precum şi celelalte părţi la adresele din dosar.

S-au desemnat apărători din oficiu pentru inculpaţi şi s-au încunoştinţat telefonic apărătorii aleşi ai acestora,

La termenul de la 25 noiembrie 2021, magistratul asistent a învederat faptul că procedura de citare nu este legal îndeplinită cu intimata inculpată H., având în vedere că în procesul-verbal încheiat de Poliţia Constanţa s-a consemnat că la domiciliul acesteia a fost găsită mama inculpatei care a comunicat faptul că fiica sa este temporar plecată în Italia. A referit faptul că prin încheierea din 11 noiembrie 2021 a fost admisă în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de către recurentul inculpat A.. A învederat faptul că prin cererea transmisă, prin fax, apărătorul ales al recurentului inculpat A., avocat DDDDDDDDDDDD. a solicitat amânarea cauzei, motivat de faptul că trebuie să susţină două cauze penale aflate pe rolul Curţii de Apel Constanţa, în acest sens anexând înscrisuri. Totodată, a învederat faptul că prin cererea înaintată la dosar, la data de 22 noiembrie 2021, recurentul inculpat A. a solicitat judecarea cauzei în lipsă la acest termen de judecată. A referit faptul că prin cererile transmise la dosar, la data de 24 noiembrie 2021, intimaţii inculpaţi H. şi F. au solicitat amânarea cauzei pentru a-şi angaja apărător.

Cererile de amânare au fost puse în discuţia părţilor, concluziile reprezentantului Ministerului Public şi ale apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurentul inculpat A. şi pentru intimaţii inculpaţi H., L. - prin GGGGGGGGGGGG.. Sprl, L., J. şi F., fiind puse concluzii şi cu privire la lipsa de procedură cu intimata inculpată H., au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la data menţionată.

Înalta Curte conform dispoziţiilor art. 356 alin. (3) din C. proc. pen., art. 10 din C. proc. pen., precum şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, apreciind întemeiate cererile de amânare formulate de apărătorul ales al recurentului inculpat A. şi de intimaţii inculpaţi H. şi F., în vederea garantării dreptului la apărare, cauza fiind la primul termen de judecată şi faţă de lipsa de procedură cu intimata inculpată H., a dispus citarea acesteia ca în precedent şi prin afişare la uşa instanţei, având în vedere că nu s-a indicat adresa la cere locuieşte în Italia, a amânat cauza la data de 13 ianuarie 2022, dispunând citarea recurentului inculpat A., prin videoconferinţă, citarea intimatei inculpata H., ca în precedent şi prin afişare la uşa instanţei, citarea intimaţilor inculpaţi F., I. practician de Insolvenţă FFFFFFFFFFFF., L. - prin GGGGGGGGGGGG. şi L., precum şi a intimatelor părţi civile E. şi ANAF - DGRFP Galaţi - prin AJFP Constanţa, ca în precedent, intimatul inculpat J. şi intimatele părţi civile Consiliul Judeţean Constanţa şi Judeţul Constanţa primesc termen în cunoştinţă, conform dispoziţiilor art. 353 alin. (2) din C. proc. pen., urmând a nu mai fi citate, fiind menţinute delegaţiile apărătorilor desemnaţi din oficiu, potrivit încheierii de la data menţionată, aflată la filele x din C. proc. pen.

La termenul de judecată de la 13 ianuarie 2022, magistratul asistent a învederat faptul că recurentul inculpat A. a înaintat la dosar concluzii scrise şi o cerere prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă, că intimata parte civilă D. a depus o cerere prin care a arătat că este în imposibilitate de prezentare din motive medicale, solicitând judecarea cauzei în lipsă şi comunicarea, prin e-mail, a hotărârilor motivate, că intimata parte civilă D. a depus la dosar o cerere privind accesul la dosarul electronic.

Înalta Curte a constatat încetată delegaţia apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat A., ca urmare a prezentării apărătorului ales, urmând ca în cauză să se facă aplicarea Protocolului încheiat de Ministerul Justiţiei cu U.N.B.R. privind stabilirea onorariilor avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă juridică în materie penală.

Apărătorul ales al recurentului inculpat A., în concluziile orale, în dezbateri, a arătat că a formulat recurs în casaţie împotriva Deciziei penale nr. 363/A din data de 18 martie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, apreciind incidenţa în drept a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., deoarece hotărârea de condamnare este pronunţată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, în condiţiile în care conform art. 27 lit. k) din O.U.G. nr. 119/1999, nerespectarea normelor de la art. 9 alin. (6) din lege (în legătura cu care s-a dispus hotărârea de condamnare a inculpatului A. la pedeapsa de 2 ani închisoare) reprezintă contravenţie.

Din această perspectivă, a solicitat admiterea recursului în casaţie, casarea deciziei atacate şi în baza art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., achitarea inculpatului în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., întrucât infracţiunea reţinută în sarcina acestuia nu este prevăzută de legea penală.

A solicitat să se constate că, în fapt, inculpatul a fost condamnat în legătură cu fapta de abuz în serviciu constând în emiterea Dispoziţiei nr. 7/08.01.2015 prin care, în mod nelegal, a deposedat persoana vătămată D. de atribuţiile funcţiei de Director General al Direcţiei Economice - Financiare din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi i-a retras acesteia dreptul de acordare a vizei de control financiar preventiv, provocându-i acesteia, atât o vătămare nepatrimonială, cât şi o pagubă patrimonială în cuantum de 1392 RON, reprezentând drepturi salariale de care partea civilă a fost privată în perioada 08.01.2015 - martie 2015, când a intervenit suspendarea de drept a acestei dispoziţii.

În concret, s-a dispus condamnarea inculpatului, reţinându-se că au fost încălcate dispoziţiile legale prev. de art. 9 alin. (6) din O.U.G. nr. 119/1999, potrivit cu care numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului ce desfăşoară activităţi publice de control financiar preventiv propriu se face de către conducătorul entităţii publice, cu acordul entităţii publice superioare, iar în cazul entităţilor publice în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite, al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale sau al bugetului oricărui fond special, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice.

De asemenea, potrivit art. 27 lit. k) din O.U.G. nr. 119/1999 constituie contravenţie, dacă fapta nu constituie infracţiune, desemnarea persoanei care să exercite controlul financiar preventiv propriu şi încetarea calităţii de persoană desemnată cu nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (6).

Din punctul de vedere al apărării, fapta reţinută în concret în sarcina inculpatului reprezintă contravenţie.

A solicitat a se avea în vedere, pe de-o parte, situaţia de fapt şi vătămarea care a fost adusă în mod efectiv persoanei vătămate (un prejudiciu în cuantum de 1392 RON, reprezentând drepturi salariale restante), iar, pe de altă parte, considerentele Deciziei nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale.

Pe cale de consecinţă, existând o formă de răspundere reglementată de legea specială, în principal răspunderea contravenţională, a apreciat că, prin raportare la situaţia de fapt şi la considerentele deciziei menţionate, fapta reţinută în sarcina inculpatului nu constituie infracţiune.

Urmare a admiterii recursului în casaţie, a solicitat să se dispună achitarea inculpatului, constatându-se că fapta reţinută în sarcina acestuia este prevăzută de legea contravenţională şi sancţionată ca atare.

Concluziile apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată H., apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată L., apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat J., apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat F., precum şi ale reprezentantului Ministerului Public au fost consemnate în detaliu, în partea introductivă a prezentei decizii.

Examinând recursul în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva deciziei instanţei de apel, în raport, cu motivele invocate ce se vor analiza prin prisma cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., Înalta Curte constată recursul în casaţie declarat de inculpat, ca fiind nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta.

Prealabil analizei recursului în casaţie al inculpatului se impun a fi făcute câteva scurte consideraţii de ordin teoretic cu privire la cazul de recurs în casaţie invocat, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Legiuitorul român a prevăzut în conţinutul art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. că "Hotărârile sunt supuse casării când inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Cazul de casare menţionat este aplicabil doar în acele situaţii în care condamnarea inculpatului s-a realizat strict pentru o faptă, care, la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei de apel, nu mai era prevăzută ca şi infracţiune. Simpla abrogare a unor texte de lege nu echivalează însă cu dezincriminarea faptelor, întrucât această operaţiune presupune doar ieşirea din vigoare a unei dispoziţii legale. Dezincriminarea intervine însă atunci când, după abrogarea unui text de lege ce sancţionează penal o faptă, aceasta nu îşi mai găseşte corespondent în legea nouă sau nu mai este incriminată printr-o altă dispoziţie legală în vigoare.

De asemenea, s-a statuat în doctrină dar şi pe cale jurisprudenţială că se subsumează noţiunii de neprevedere a faptei în legea penală cazurile în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sub aspect obiectiv, întrucât legea nu mai prevede ca temei distinct de achitare decât lipsa vinovăţiei prevăzute de lege, singurul temei de achitare pentru lipsa laturii obiective neputând fi decât acela prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I "fapta nu este prevăzută de legea penală". Acelaşi temei include şi situaţiile referitoare la lipsa situaţiei - premisă a infracţiunii sau neîntrunirea condiţiilor privind subiecţii acesteia.

În contextul concret al cauzei, instanţa de apel a efectuat o amplă analiză asupra ansamblului materialului probator administrat de prima instanţă, declaraţia părţii civile D., ale martorilor FFFFFFF., XXXXXXXXXX., BBBBBBBBBBB., înscrisuri, înlăturând motivat criticile formulate în apărarea inculpatului A. şi a constatat că sunt îndeplinite toate condiţiile legale cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu reţinută în sarcina acestuia.

Instanţa de apel şi-a însuşit situaţia de fapt stabilită de prima instanţă cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu comisă, în raport, cu partea civilă D., în sensul că la data de 08.01.2015, inculpatul A. a emis Dispoziţia nr. 7/2015, prin intermediul căreia a deposedat-o în mod ilegal pe D. de atribuţiile specifice funcţiei de Director General al Direcţiei Economice Financiare pe care aceasta o ocupase prin concurs organizat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Public Bucureşti, conform art. 58 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 188/1999. Anterior acestui moment, persoana vătămată formulase o plângere prin care denunţa presiunile exercitate asupra sa de către inculpatul A. Prin intermediul dispoziţiei arătate, emisă după bunul său plac, în temeiul unui referat întocmit tot de el, inculpatul a privat-o pe D. de toate atribuţiile specifice funcţiei pe care o dobândise prin intermediul concursului câştigat, urmând ca aceasta să se ocupe pe viitor doar de Serviciul Taxe şi Impozite. Pe calea emiterii acestei dispoziţii, inculpatul a modificat unilateral raporturile de muncă ale persoanei vătămate care nu făcuse obiectul vreunei cercetări disciplinare şi nici nu fusese sancţionată pentru vreo abatere. În preambulul Dispoziţiei nr. 7/2015 s-a arătat că aceasta a fost emisă în considerarea referatului nr. x/08.01.2015. Acesta a fost întocmit tot de către inculpatul A., care a consemnat că doar "în vederea îmbunătăţirii activităţii Direcţiei Generale Economico-Financiare, pentru fluidizarea procesului decizional şi pentru o mai bună gestionare a resurselor, până la adoptarea modificării structurii funcţionare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Constanţa se impune delegarea unor atribuţii de serviciu.".

Cu această motivare, prin art. 1 al Dispoziţiei nr. 7/2015, inculpatul a privat persoana vătămată D. de dreptul de a exercita atribuţiile de Director General, permiţându-i să exercite doar atribuţiile legate de activitatea specifică Serviciului Impozite, Taxe şi Executare Silită.

Conform art. 2 al actului administrativ arătat, persoanei vătămate i s-a retras dreptul de acordare a vizei de control financiar preventiv, iar potrivit art. 3, salariul ei a fost fixat la suma de 5.194 RON, la care se adaugă sporul pentru condiţii vătămătoare de 10%.

Conform art. 30 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, încadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile publice şi la alte unităţi bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz, iar, potrivit art. 41 alin. (1) din acelaşi act normativ, contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor.

Potrivit art. 42 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, contractul individual de muncă nu poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegarea sau detaşarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă, iar pe durata delegării, respectiv a detaşării, salariatul îşi păstrează funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă.

În continuare, potrivit art. 248 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt: a) avertismentul scris şi b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile, această din urmă sancţiune fiind aplicabilă, sub sancţiunea nulităţii absolute, doar în condiţiile efectuării unei cercetări disciplinare prealabile.

Conform art. 9 alin. (6) din O.U.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului care desfăşoară activităţi de control financiar preventiv propriu se face de către conducătorul entităţii publice, cu acordul entităţii publice superioare, iar în cazul entităţilor publice în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului oricărui fond special, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice.

Inculpatul A., însă, a acţionat în mod absolut discreţionar, luându-i persoanei vătămate toate atribuţiile specifice funcţiei, în proporţie de 90%, după cum au apreciat şi martorii audiaţi, procedând astfel la o retrogradare a acesteia.

Încălcarea drepturilor şi intereselor persoanei vătămate nu a avut doar o componentă nepatrimonială, raportată la dreptul acesteia de a-şi exercita funcţia câştigată prin concurs, cu plenitudinea atribuţiilor sale şi care nu era orice funcţie, ci a doua ca importanţă după cea a Preşedintelui Consiliului Judeţean, pe linie economică şi de care depindea alocarea sumelor de bani către diverse persoane fizice sau juridice, aceasta deoarece una dintre atribuţiile de care ea a fost deposedată prin intermediul dispoziţiei respective a fost cea de a aplica viza de control financiar preventiv.

Acţiunea ilicită a inculpatului, care s-a făcut cu încălcarea legii arătate mai sus, a provocat şi prejudicii materiale persoanei vătămate D., constând în reducerea salariului.

Conform art. 20 alin. (4) din Legea nr. 284/28.12.2010, pentru persoanele care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, salariul de bază deţinut se majorează cu 4 clase de salarizare succesive suplimentare.

Din relaţiile comunicate de Consiliul Judeţean Constanţa, salariul de bază al persoanei vătămate anterior emiterii Dispoziţiei nr. 7/2015 era de 5.615 RON, la care se adaugă un spor pentru condiţii vătămătoare de 10%.

De asemenea, Consiliul Judeţean Constanţa a comunicat şi salariile încasate de persoana vătămată D. în perioada iunie- decembrie 2014, toate net superioare celui stabilit prin Dispoziţia nr. 8/2015.

Persoana vătămată D. a declarat că şi-a început activitatea în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa din 06.06.2011, iar în luna decembrie a aceluiaşi an a fost anunţată că va prelua temporar funcţia de Director General al Direcţiei Generale Economico-Financiare, fiind emisă în acest sens o Dispoziţie a Preşedintelui Consiliului Judeţean.

În luna august 2012, la nivelul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici a fost organizat concursul pentru ocuparea funcţiei pe care o ocupa în mod temporar.

Persoana vătămată s-a înscris la acel concurs şi l-a promovat, fiind astfel numită definitiv în funcţia de Director General al Direcţiei Generale Economico-Financiare din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa.

Situaţia tensionată dintre inculpat şi partea civilă a fost determinată de împrejurarea că, în luna mai a anului 2014, persoana vătămată şi Directorul Direcţiei Administraţie Publică au fost chemaţi la vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, GGGGGGG., care le-a comunicat că inculpatul A., aflat atunci în Statele Unite ale Americii la tratament, le-a cerut să semneze actele pentru finanţarea LLLLLLLLLLLL. Constanţa, unde inculpatul deţinea funcţia de preşedinte al clubului, potrivit declaraţiei sale de interese.

Persoana vătămată a arătat că şi-a exprimat opinia că trebuie urmată procedura prevăzută de Legea nr. 350/2005, situaţia confirmată de hotărârile instanţelor.

Din acest motiv, inculpatul A. i-a transmis persoanei vătămate să îşi dea demisia deoarece, în caz contrar, la întoarcerea sa în ţară o va da el însuşi afară.

Persoana vătămată a arătat că, după ce a revenit la locul de muncă, inculpatul şi-a pus în practică ameninţările, prin emiterea Dispoziţiei nr. 7/08.01.2015, prin care i-au fost reduse drastic atribuţiile şi i-a fost ridicat dreptul de a aplica viza de control financiar preventiv.

În continuare, persoana vătămată a declarat că relaţia dintre ea şi inculpat s-a deteriorat după ce a limitat avansurile spre decontare ridicate de către UUUUUUUUUU. şi VVVVVVVVVV., secretarele inculpatului şi apropiate ale acestuia.

În faţa primei instanţe, partea civilă D. a arătat că s-a angajat la Consiliul Judeţean Constanţa la data de 06.06.2011 în cadrul Serviciului de Buget, iar până la 22.12.2011 era în concediu, însă a fost sunată să se prezinte la C.J.C., deoarece CCCCCCCCC., consilier pe probleme economice, avea să-i comunice ceva. S-a prezentat, iar dl. CCCCCCCCC. i-a comunicat faptul că, în urma discuţiilor purtate cu preşedintele C.J.C. a fost numită director general al Direcţiei Generale Economico-Financiare. Funcţia a fost preluată efectiv la data de 1.01.2012, însă a primit anterior o dispoziţie de numire până la organizarea concursului. A preluat această funcţie în urma organizării concursului, la data de 14.08.2012. La început a avut relaţii normale de colaborare cu preşedintele C.J.C.

Cea mai mare colaborare a avut-o până când a obţinut două credite de la autoritatea pentru autorizarea împrumuturilor şi care au fost aprobate cu eforturi personale foarte mari, însă apoi nu a mai aprobat avansuri spre decontare, întrucât nu erau justificate, către cele două secretare ale preşedintelui C.J.C. Din aceste motive, o parte dintre referatele încheiate de ea nu mai ajungeau spre aprobare la inculpat. Pe timpul cât lipsea inculpatul Constantinescu, fiind plecat la tratament în SUA, a hotărât împreună cu vicepreşedintele FFFFFFF. să renunţe la contractul de prestări servicii încheiat cu D.P.P.J. şi atunci a înţeles de la dl. GGGGGGG. că inculpatul a spus că cei care au făcut asta vor avea de suferit. A considerat-o o ameninţare, iar la data de 18.03.2014 a fost chemată la cabinetul preşedintelui de către secretarea acestuia, UUUUUUUUUU., cu motivaţia că a refuzat să semneze un referat în care se solicitau 60.000 RON pentru folii şi 60.000 RON pentru pungi pentru împachetat, sumele părând exagerate, şi i s-au cerut explicaţii. Înainte de pleca în SUA, preşedintele C.J.C. a chemat-o la cabinet, ocazie cu care acesta i-a vorbit pe un ton ameninţător şi a simţit-o ca pe o ameninţare la adresa ei.

În luna mai 2014 a fost sunată să se prezinte împreună cu WWWWWWWWWW. şi FFFFFFF. să semneze un contract cu LLLLLLLLLLLL. Constanţa şi cu acea ocazia ea şi WWWWWWWWWW. au refuzat să semneze pe motiv că erau deja 2 hotărâri judecătoreşti date de instanţe, Tribunalul şi Curtea de Apel, privind Decizia nr. 67 a Curţii de Conturi, în care se preciza că trebuie să se aplice Legea nr. 350/2005. A fost chemată inclusiv doamna EEEEEEE., care a refuzat aplicarea vizei de control financiar în legătură cu aceste finanţări, opinia acesteia fiind că trebuie respectată Legea nr. 350/2005. A refuzat semnarea contractului, în ciuda tuturor insistenţelor. Preşedintele a fost sunat în SUA şi a aflat de semnarea contractului, iar acesta le-a transmis că dacă nu vor să semneze acel contract, să-şi dea demisiile sau vor fi daţi afară când se va întoarce. S-a primit o asemenea ameninţare şi pe PP., iar dl. WWWWWWWWWW. i-a arătat. Inculpatul nu lua legătura personal cu ea, ci prin intermediul altor persoane. Vicepreşedintele GGGGGGG. i-a spus că inculpatul i-a cerut să o dea afară şi după insistenţele mesajelor a fost forţată să îşi ia concediu medical. Vicepreşedintele avea puteri limitate şi numai inculpatul Constantinescu, în calitate de ordonator principal de credite, putea stabili aspecte importante.

Pe data de 11 iulie 2014 a primit o adresă la ora 16:00, prin care se spunea că, începând cu 14.07.2014 este obligată să efectueze un concediu de odihnă. Trebuia să facă închiderile de semestru, motiv pentru care a intrat în depresie şi a urmat tratament. În acel timp, ameninţările veneau de la inculpatul Constantinescu pe diverse căi. A aflat că urma să fie înlocuită cu o apropiată a dl. Constantinescu. În decembrie 2014, când inculpatul a fost supus controlului judiciar, a primit din nou ameninţări că va fi dată afară. Pe data de 08.01.2015, în prima zi când a revenit la serviciu, inculpatul a emis o dispoziţie prin care i-au fost luate cele mai importante atribuţii de director general la Serviciul Buget, Contabilitate, Personal, în cadrul căreia urma să se ocupe de executare silită şi taxe. Mai înainte i s-a cerut să-şi depună demisia, apoi i s-a spus că va găsi o modalitate să o demită. Referatul în baza căruia s-a emis dispoziţia nu conţinea nicio motivare cu privire la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, iar înainte avea calificative F.B. I s-a diminuat salariul, dar şi veniturile, întrucât era în echipa de implementare de proiecte cu fonduri europene, iar diferenţa de salariu era de cca. 500 RON/lună. La începutul lui 2013 i-a adus la cunoştinţă inculpatului Constantinescu că trebuia respectată Legea nr. 350/2005, iar Curtea de Conturi în fiecare an spunea că trebuie să fie respectată această lege.

În mod normal trebuia să se respecte Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici; ar fi dat declaraţia în cadrul unei cercetări prealabile. Exista o procedură de urmat prevăzută de O.U.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv pe care inculpatul nu a respectat-o, fiind necesar obţinerea unui aviz de la Ministerul de Finanţe. A fost trimisă în judecată într-un alt dosar pentru infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, ştia că poate fi suspendată de drept, dar din conţinutul referatului nu rezultat acest aspect. A fost în concediu medical în perioada 08.01-31.01.2015, însă pe data de 8 a fost chemată la serviciu pentru probleme de inventariere. După data de 11 martie a fost emisă o dispoziţie de suspendare din funcţie, ca urmare a trimiterii în judecată a sa şi a altor colegi, ce a fost semnată de vicepreşedintele GGGGGGG., care avea atribuţii de preşedinte. În anul 2011 a aplicat ultima oară viza, întrucât ea şi preşedintele aveau drept de semnătura întâi, iar, întrucât acesta a lipsit, a semnat în locul lui şi nu mai putea aplica şi viza.

Dispoziţiile art. 9 alin. (6) din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar stipulează că numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului ce desfăşoară activităţi publice de control financiar preventiv propriu se face de către conducătorul entităţii publice, cu acordul entităţii publice superioare, iar în cazul entităţilor publice în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite, al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale sau al bugetului oricărui fond special, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice, iar aceste dispoziţii îi erau aplicabile şi părţii civile.

Prin exercitarea abuzivă a funcţiei de către inculpatul A. în detrimentul drepturilor dobândite în mod legal de partea civilă D., căreia i s-au diminuat atribuţiile, însă în acelaşi timp i s-au redus şi drepturile salariale de la suma de 5.615 RON, aşa cum reiese din adeverinţa de salarizare nr. x/2.12.2014 a Consiliului Judeţean Constanţa, la suma de 5.194 RON, aşa cum reiese din cuprinsul dispoziţiei nr. 7/8.01.2015, această diminuare afectând-o pe perioada următoare, până în martie 2015, când a intervenit suspendarea acesteia din funcţie, potrivit înscrisurilor depuse de partea civilă.

Prin urmare, există un prejudiciu material ca urmare a acţiunii ilicite a inculpatului înregistrat în urma diminuării salariului pe o durată de 3 luni, iar acest lucru s-ar fi perpetuat în timp, dacă nu intervenea suspendarea, astfel că partea civilă se impune a fi despăgubită cu suma de 1392 RON.

Sub aspectul daunelor morale, partea civilă D. a fost prejudiciată şi moral, dat fiind reducerea atribuţiilor în mod considerabil, ceea ce s-ar fi putut interpreta de către ceilalţi angajaţi care o cunoşteau ca fiind un caz de incompetenţă a părţii civile, mai ales că nu se menţiona un motiv anume, care ar fi condus la această decizie, astfel încât să se procedeze de această manieră, motiv pentru care imaginea părţii civile, de persoană cu experienţă şi merite profesionale, recunoscute până la acel moment a fost afectată, acordarea daunelor morale impunându-se, însă într-un cuantum mai redus şi anume în cuantum de 10.000 euro, echivalentul în RON la data plăţii.

Astfel, fapta inculpatului A., constând în aceea că, la data de 08.01.2015, în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a emis Dispoziţia nr. 7 prin care în mod nelegal a deposedat persoana vătămată D. de atribuţiile funcţiei de Director General al Direcţiei Economice-Financiare din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi i-a retras acesteia dreptul de acordare a vizei de control financiar preventiv, cu încălcarea dispoziţiilor art. 9 alin. (6) din O.G. nr. 119/1999, provocându-i acesteia, atât o vătămare nepatrimonială a drepturilor şi intereselor legitime privind exercitarea atribuţiilor unui post pe care îl ocupase prin concurs, cât şi o pagubă patrimonială reprezentată de diminuarea salariului, întruneşte condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen.

Instanţa de apel face referire în mod expres la dispoziţiile legale încălcate de inculpatul A. prin prisma Deciziei nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale, în exercitarea atribuţiile sale de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, aşa cum, de altfel au fost evidenţiate şi de prima instanţă, în situaţia de fapt, însuşită de instanţa de control judiciar şi anume cele ale Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici referitoare la cercetarea disciplinară, art. 30 alin. (1), referitoare la încadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile publice la alte unităţi bugetare care se face numai prin concurs sau examen, după caz, art. 41 alin. (1), că modificarea contractului individual de muncă poate avea loc numai prin acordul părţilor, art. 42, referitor la contractul individual de muncă că nu poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegarea sau detaşarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă, iar pe durata delegării, respectiv a detaşării, salariatul îşi păstrează funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă, art. 248 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, care prevăd sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară, art. 9 alin. (6) din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv.

De asemenea, instanţa de control judiciar a reţinut aceleaşi argumente evidenţiate de prima instanţă, în sensul că încălcarea drepturilor şi intereselor persoanei vătămate nu a avut doar o componentă nepatrimonială, raportată la dreptul acesteia de a-şi exercita funcţia câştigată prin concurs, cu plenitudinea atribuţiilor sale şi care nu era orice funcţie, ci a doua ca importanţă după cea a Preşedintelui Consiliului Judeţean, pe linie economică, şi de care depindea alocarea sumelor de bani către diverse persoane fizice sau juridice, aceasta deoarece una dintre atribuţiile de care ea a fost deposedată prin intermediul dispoziţiei respective a fost cea de a aplica viza de control financiar preventiv, ci acţiunea ilicită a inculpatului, care s-a făcut cu încălcarea legii, a provocat şi prejudicii materiale persoanei vătămate D., constând în reducerea salariului (din relaţiile comunicate de Consiliul Judeţean Constanţa rezultând că salariile încasate de partea civilă D. în perioada imediat anterioară emiterii dispoziţiei - iunie - decembrie 2014 - au fost net superioare celui stabilit prin Dispoziţia nr. 8/2015.

Totodată, instanţa de apel a reţinut că din declaraţiile persoanelor audiate în cauză (martorii FFFFFFF., XXXXXXXXXX. şi BBBBBBBBBBB.), prezentate pe larg în considerentele sentinţei apelate şi care se coroborează cu cele ale părţii civile D. a rezultat cu prisosinţă adevărata motivaţie care a stat la baza emiterii de către inculpat a Dispoziţiei nr. 7/2015, aceasta fiind aceea că partea civilă a refuzat semnarea actelor necesare pentru finanţarea LLLLLLLLLLLL. Constanţa (unde inculpatul deţinea funcţia de preşedinte al clubului, potrivit declaraţiei sale de interese), pe care le considera nelegale, partea civilă exprimându-şi opinia că ar fi trebuit urmată procedura prevăzută de Legea nr. 350/2005, opinie confirmată de hotărârile instanţelor civile sesizate cu privire la aceste aspecte. Or, în mod evident, o asemenea motivaţia nu poate fi catalogată decât ca fiind abuzivă şi discreţionară.

Instanţa de apel a înlăturat susţinerea inculpatului A. în sensul că părţii civile nu îi erau aplicabile dispoziţiile art. 9 alin. (6) din O.G. nr. 119/1999, întrucât obţinerea avizului de la Ministerul Finanţelor era necesar numai în situaţia în care a fost vorba de bugetul de stat sau de bugetul asigurărilor sociale sau alte fonduri speciale. Textul de lege invocat prevede că numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului ce desfăşoară activităţi publice de control financiar preventiv propriu se face de către conducătorul entităţii publice, cu acordul entităţii publice superioare, iar în cazul entităţilor publice în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite, al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale sau al bugetului oricărui fond special, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice, aceste dispoziţii fiind aplicabile, în mod evident şi părţii civile D..

Înalta Curte reaminteşte că prin natura sa juridică, recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, prin care nu se rejudecă fondul cauzei, ci se fac aprecieri referitor la hotărârea dată în apel, în sensul dacă aceasta corespunde sau nu legii.

Totodată, recursul în casaţie nu are ca finalitate remedierea unei greşite aprecieri a faptelor şi nici reevaluarea materialului probator administrat, ci are ca scop verificarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile în cauza dedusă judecăţii.

Aşadar, în contextul recursului în casaţie declarat de recurentul inculpat A., Înalta Curte, prin prisma celor menţionate, consideră că baza factuală în esenţă mai sus menţionată a fost stabilită de către instanţa de apel, neputând fi repus în discuţie nici procesul de reevaluare asupra mijloacelor de probă administrate.

Astfel, Înalta Curte consideră că există conformitate între baza factuală aşa cum a fost stabilită de instanţa de apel, care şi-a însuşit situaţia de fapt reţinută de prima instanţă şi toate condiţiile de incriminare ce caracterizează infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., în raport, cu partea civilă D..

Critica formulată de recurentul inculpat A., prin apărător ales, în recursul în casaţie declarat prin prisma cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., în sensul că fapta de abuz în serviciu pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, faţă de partea civilă D. nu este o faptă penală, ci contravenţională circumscrisă dispoziţiilor art. 27 lit. k) din O.G. nr. 119/1999, întrucât, în raport, cu baza factuală definitiv stabilită de instanţa de apel, fapta comisă de inculpat se circumscrie ilicitul penal, în norma de incriminare menţionată.

Astfel, Înalta Curte constată că dispoziţiile art. 27 lit. k) din O.G. nr. 119/1999 republicată privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 799/12.11.2003 prevăd:

"Constituie contravenţii şi se sancţionează următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:

(...)

lit. k) numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului care desfăşoară activităţi de control financiar preventiv propriu fără acordul entităţii publice superioare sau, după caz, al Ministerului Finanţelor Publice".

Potrivit art. 1, art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (1) din Ordonanţa nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor republicată, în varianta consolidată din data de 12 noiembrie 2021 ce are la bază publicarea din Monitorul Oficial, Partea I nr. 410 din 25 iulie 2001 se statuează că:

"art. (1) Legea contravenţională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiul sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

art. 2 alin. (1) Prin legi, ordonanţe ori hotărâri ale Guvernului se pot stabili şi sancţiona contravenţii în toate domeniile de activitate.

(...)

art. 3 alin. (1) Actele normative prin care se stabilesc contravenţii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dinte acestea în cazul sancţiunii cu amendă se vor stabili limita minimă şi maximă a acestora sau, după caz, cote procedurale din anumite valori, se pot stabili şi tarife de determinare a despăgubirilor pentru pagubele pricinuite prin săvârşirea contravenţiilor".

Din perspectiva tehnicii legislative folosită de legiuitorul român se constată că în ceea ce priveşte conţinutul normativ statuat la art. 27 lit. k) din O.G. nr. 119/1999 republicată a fost instituită o condiţie normativă cu privire la regimul contravenţional, în sensul că fapta contravenţională evidenţiată în mod expres va avea acest caracter, dacă nu este săvârşită în astfel de condiţii încât să fie considerată, potrivit legii, infracţiune.

Or, potrivit situaţiei de fapt reţinută cu caracter definitiv de către instanţa de apel a rezultat că fapta inculpatului A., constând în aceea că, la data de 08.01.2015, în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a emis Dispoziţia nr. 7 prin care în mod nelegal a deposedat persoana vătămată D. de atribuţiile funcţiei de Director General al Direcţiei Economice-Financiare din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi i-a retras acesteia dreptul de acordare a vizei de control financiar preventiv, cu încălcarea dispoziţiilor art. 9 alin. (6) din O.G. nr. 119/1999, provocându-i acesteia, atât o vătămare nepatrimonială a drepturilor şi intereselor legitime privind exercitarea atribuţiilor unui post pe care îl ocupase prin concurs, cât şi o pagubă patrimonială reprezentată de diminuarea salariului, întruneşte condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen.

Instanţa de apel face referire în mod expres la dispoziţiile legale încălcate de inculpatul A. prin prisma Deciziei nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale, în exercitarea atribuţiile sale de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, aşa cum, de altfel au fost evidenţiate şi de prima instanţă, în situaţia de fapt, însuşită de instanţa de control judiciar şi anume cele ale Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici referitoare la cercetarea disciplinară, art. 30 alin. (1), referitoare la încadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile publice la alte unităţi bugetare care se face numai prin concurs sau examen, după caz, art. 41 alin. (1), că modificarea contractului individual de muncă poate avea loc numai prin acordul părţilor, art. 42, referitor la contractul individual de muncă că nu poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegarea sau detaşarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă, iar pe durata delegării, respectiv a detaşării, salariatul îşi păstrează funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă, art. 248 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, care prevăd sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară, art. 9 alin. (6) din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv.

Aşadar, fapta inculpatului A. se circumscrie ilicitului penal, respectiv întruneşte condiţiile de tipicitate ale unei infracţiuni şi anume abuzului în serviciu prevăzut de art. 297 alin. (1) din C. pen., fiind îndeplinite condiţiile referitoare la aspectul obiectiv al infracţiunii.

Astfel, inculpatul A. în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, în exercitarea atribuţiilor sale printre care şi aceea de ordonator de credite a îndeplinit în mod defectuos actul emiterii Dispoziţiei nr. 7 din 8 ianuarie 2015 privind pe partea civilă D., încălcând dispoziţiile din legislaţia primară, aşa cum a statuat Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 405/2016, respectiv dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici referitoare la cercetarea disciplinară, art. 30 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 42, art. 248 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, art. 9 alin. (6) din O.G. nr. 119/1999, în mod abuziv, cauzând un prejudiciu patrimonial şi moral părţii civile D., fiind obligat la plata sumei de 1.392 RON, cu titlu de daune materiale şi a sumei de 10.000 euro, echivalentul în RON la data plăţii, cu titlu de daune morale către aceasta.

Prin modul nelegal de emitere a Dispoziţiei nr. 7 din 8 ianuarie 2015 privind pe D., inculpatul A. i-a încălcat drepturile şi interesele părţii civile, raportat la dreptul acesteia de a-şi exercita funcţia câştigată prin concurs, cu plenitudinea atribuţiilor sale şi care nu era orice funcţie, ci a doua ca importanţă după cea a Preşedintelui Consiliului Judeţean, pe linie economică şi de care depindea alocarea sumelor de bani către diverse persoane fizice sau juridice, aceasta deoarece una dintre atribuţiile de care ea a fost deposedată prin intermediul dispoziţiei respective a fost cea de a aplica viza de control financiar preventiv, acţiunea ilicită a inculpatului, care s-a făcut cu încălcarea legii, cauzând şi prejudicii materiale părţii civile.

De asemenea, motivaţia abuzivă şi discreţionară care a stat la baza emiterii de către inculpat a Dispoziţiei nr. 7/2015, s-a fundamentat pe refuzul părţii civile de a semna actele necesare pentru finanţarea LLLLLLLLLLLL. Constanţa (unde inculpatul deţinea funcţia de preşedinte al clubului, potrivit declaraţiei sale de interese), pe care le considera nelegale, partea civilă exprimându-şi opinia că ar fi trebuit urmată procedura prevăzută de Legea nr. 350/2005, opinie confirmată de hotărârile instanţelor civile sesizate cu privire la aceste aspecte.

În raport cu cele mai sus menţionate rezultă indubitabil fapta penală de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. comisă de inculpatul A., în condiţiile bazei factuale stabilită de către instanţa de apel, care şi-a însuşit situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, cu caracter definitiv, fiind îndeplinite toate condiţiile de tipicitate sub aspect obiectiv al faptei, referitoare la acţiunea comisă, legătura de cauzalitate şi urmarea imediată, ceea ce înlătură natura contravenţiei statuate la art. 27 lit. k) din O.G. nr. 119/1999.

Totodată, nu se pot avea în vedere argumentele apărătorului recurentului inculpat cu privire la natura contravenţională a faptei prin raportare la Decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale, întrucât decizia a făcut un examen riguros şi detaliat cu privire la modul de interpretare al încălcării legii penale şi semnificaţia legii, iar în contextul cauzei, încălcările dispoziţiilor din legislaţia primară expres reţinute în sarcina inculpatului A. se circumscriu exigenţei constituţionale.

De asemenea, Înalta Curte nu poate avea în vedere nici argumentele invocate de apărătorul recurentului inculpat cu privire la pragul valoric evidenţiat în deciziile Curţii Constituţionale, întrucât acestea vizează aspecte de ordin legislativ care exced cadrului actual de reglementare.

În raport cu cele mai sus menţionate, nu se poate avea în vedere solicitarea formulată de recurentul inculpat A. de admitere a recursului în casaţie, casarea deciziei şi pronunţarea unei soluţii de achitare a inculpatului în temeiul art. 396 alin. (5) cu referire la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I-a din C. proc. pen. privind pe inculpatul A. pentru infracţiunea prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. abuz în serviciu faţă de partea civilă D., întrucât fapta inculpatului aşa cum a fost comisă, în raport, cu baza factuală reţinută cu caracter definitiv de instanţa de apel, se circumscrie condiţiilor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii menţionate, aşa încât cazul de recurs în casaţie invocat, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. nu este aplicabil.

De altfel, pornind de la specificul şi natura căii extraordinare a recursului în casaţie, criticile formulate de recurentul inculpat A. nu ar putea fi analizate prin niciun alt caz de recurs în casaţie.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 363/A din data de 18 martie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. se va obliga recurentul inculpat la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat A., până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 157 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi H., I. - prin practician de insolvenţă FFFFFFFFFFFF., J., L. şi F., în sumă de câte 627 RON vor rămâne în sarcina statului şi se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 363/A din data de 18 martie 2021 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat A., până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 157 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi H., I. - prin practician de insolvenţă FFFFFFFFFFFF., J., L. şi F., în sumă de câte 627 RON, rămân în sarcina statului şi se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13 ianuarie 2022.

GGC - GV