Illegal logging of unmarked national forest trees: credibility of witness retractions and statutory valuation of forestry damage
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the defendant's appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal's conviction and the civil action filed by the state forestry authority, while simultaneously dismissing the appeal filed by the defendant's mother-in-law (the forest owner) as inadmissible due to lack of procedural standing. The dispute concerned a criminal charge of illegal logging from the national forest fund, where the defendant and his hired workers allegedly cut down 51 unmarked beech trees (volume: 119.49 m³) after a service contract for legal exploitation was unilaterally terminated; the court rejected the defendant's defense that the trees were properly marked or that the logging was performed by a third-party company, finding that his direct intent and guilt were proven by the pre-trial statements of witnesses, which were deemed more credible than their retractions during trial, and by physical evidence of fresh stumps. The court affirmed the legal characterization of the conduct under the Forest Code provision penalizing unauthorized cutting of trees from the national forest fund, upheld the forestry office's statutory authority to assess the damage value without a specialized judicial expert report, and maintained the imposed two-year prison sentence (suspended under supervision) along with the civil liability for damages.
Legislator headnote
AI generatedart. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008, art. 91 C. pen, art. 92 C. pen, art. 93 alin. (1) C. pen, art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen, art. 93 alin. (3) C. pen; Illegal logging of unmarked national forest trees: credibility of witness retractions and statutory valuation of forestry damage: , s-a apreciat că fapta săvârşită de către inculpatul A., constând în aceea că, în perioada 21.07.2015 - 05.08.2015, susnumitul împreună cu persoanele angajate de el în acest sens, prin acţiunile conjugate, a tăiat fără drept, de pe picior, din fondul forestier naţional, administrat de către Ocolul Silvic Peşteana, din UP 5 Cânepa, UA 66 A, a unui număr de 51 de arbori specia fag (neinventariaţi şi nemarcaţi), cu un volum total de 119,49 mc, în valoare totală de 72.915,68 RON, care depăşeşte de 50 de ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tăiere fără drept, de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 republicată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra apelurilor de faţă, examinând actele şi lucrările dosarului, constată:
Prin sentinţa penală nr. 317 din 20 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2017, în baza art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 rep., a fost condamnat inculpatul A.,, la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe un termen de supraveghere de trei ani, stabilit conform art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Gorj, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen., s-a impus inculpatului obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de probaţiune Gorj sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere a fost obligat inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii - la Primăria Ţicleni sau la Şcoala gimnazială nr. 1 Ţicleni, care urmează a fi stabilită de Serviciul de Probaţiune pe o durată de 60 de zile.
În baza art. 96 C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor legale ce prevăd revocarea suspendării executării sub supraveghere.
S-a admis acţiunea civilă exercitată de partea civilă RNP - Romsilva - Direcţia Silvică Gorj şi a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 43514,20 RON, cu titlu de despăgubiri civile.
A fost obligat inculpatul la 2000 RON, cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că, prin rechizitoriul nr. x/2015 din data de 15 mai 2017, s-a dispus în baza art. 327 lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 315 alin. (1) lit. b), alin. (5) C. proc. pen., rap. la art. 16 lit. b) C. proc. pen., trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere fără drept, de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 republicată.
Clasarea cauzei faţă de inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiunii de furt de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 109 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 republicată.
Clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tăiere fără drept, de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 republicată şi furt de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 109 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 republicată, de către făptuitorii B., C., D. şi E..
În cuprinsul rechizitoriului, în fapt, s-a reţinut că numita F. - soacra inculpatului A., este proprietara unei suprafeţe de pădure, care face parte din fondul forestier naţional, administrat de către Ocolul Silvic Peşteana, din cadrul Direcţiei Silvice Gorj.
Respectiva suprafaţă de pădure se află situată în punctul (parchetul) Cânepa, Unitatea de Producţie 5 (U.P. 5/Tarlaua 5) - Unitatea Amenajistică (parcela) 66 A (u.a. 66A) Ţicleni, Jud. Gorj, care se află în gestiunea pădurarului G..
Între inculpatul A. şi administratorul S.C. H. S.R.L. cu punct de lucru în oraşul Novaci, Judeţul Gorj, a intervenit o înţelegere, în baza căreia, primul urma să îi vândă celui din urmă, material lemnos, specia fag.
Întrucât exploatarea masei lemnoase trebuia efectuată cu respectarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 46/2008 republicată, completată cu Ordinul nr. 1540/03.06.2011, pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, publicat în Monitorul Oficial la României, Partea I din 20.10.2014, al ministrului mediului şi pădurilor, care prevăd că exploatarea masei lemnoase se efectuează de către persoanele juridice atestate pentru exploatări forestiere, precum şi de persoane fizice prevăzute la art. 62 alin. (2) din Legea nr. 46/2008 republicată, la sfârşitul lunii iunie 2015, inculpatul a luat, printr-un intermediar, legătura cu martorul I., administrator al S.C. J. S.R.L., cu sediul în satul Strâmba-Jiu, oraş Turceni, Judeţul Gorj exploatare forestieră, societate specializată în exploatarea materialului lemnos. În acest sens, inculpatul i-a prezentat un înscris denumit « contract de prestări servicii nr. x din 06.07.2015 », pe care martorul l-a semnat şi pe care a aplicat şi ştampila societăţii.
Contractul respectiv prevedea ca obiect, « prestări servicii exploatare forestieră a masei lemnoase din Tarlaua 24, Parcela 3369/1, 3369/2, UP Cânepa, UA 66 A, B, cu un volum total de 1520 mc, din proprietate privată », aceasta însemnând doborârea de pe picior a arborilor, fasonatul materialului lemnos rezultat în urma tăierii şi trasul acestuia în rampă, activităţi ce trebuiau efectuate de către angajaţii S.C. J. S.R.L., reprezentată de martorul I., în calitate de prestator servicii. Contractul mai menţiona şi faptul că, masa lemnoasă rezultată în urma exploatării de către prestatorul de servicii, va fi predată în gestiunea pădurarului G..
Prestatorul de servicii va efectua exploatarea masei lemnoase, conform autorizaţiilor de exploatare emise de către Ocolul Silvic Peşteana, Jud. Gorj.
Cu ocazia semnării acestui contract, inculpatul A. a convenit cu martorul I. că, îl va anunţa când urma să înceapă exploatarea materialului lemnos. Ulterior, contractul respectiv a fost semnat, la rubrica « proprietar », şi de către F. şi alte patru persoane, care deţineau în proprietate suprafeţe de pădure, pe amplasamentul unde urma să se exploateze masa lemnoasă.
Contractul a fost înregistrat la O.S. Peşteana sub nr. x/07.07.2015, după care, această instituţie a emis două autorizaţii de exploatare, nr. x, din data de 14.07.2015, pentru exploatarea masei lemnoase din U.P./Tarla 5 - Cânepa, u.a./parcela x B - proprietatea Ocolului Silvic Peşteana şi, respectiv, nr. y, din aceeaşi dată, pentru exploatarea masei lemnoase din U.P./Tarla 5 - Cânepa, u.a./parcela x A - proprietatea lui F..
Conform procedurii prevăzute de actele normative mai sus-menţionate, a fost redactat şi Procesul-verbal de predare-primire a parchetului Cânepa, partida nr. x, din data de 14.07.2015, înregistrat la aceeaşi dată la O.S. Peşteana, pentru exploatarea masei lemnoase proprietatea lui F., situată în U.P./Tarla 5 - Cânepa, u.a./parcela x A, conform autorizaţiei de exploatare nr. x/14.07.2015.
De obţinerea întregii documentaţii de exploatare a masei lemnoase, de la Ocolului Silvic Peşteana, s-a ocupat doar inculpatul A., conform declaraţiilor funcţionarilor din cadrul acestei instituţii audiaţi ca martori în cauză.
Ulterior eliberării documentelor necesare pentru exploatarea masei lemnoase, martorul K., inginer în cadrul O.S. Peşteana, conform atribuţiilor sale de serviciu, în prezenţa pădurarului G. şi a inculpatului A., a procedat la marcarea arborilor care fuseseră autorizaţi a fi tăiaţi de pe picior, din U.P./Tarla 5 - Cânepa, u.a./parcela x A, conform autorizaţiei de exploatare nr. x/14.07.2015.
Însă, începând cu data de 21.07.2015, inculpatul A. a început să exploateze pe cont propriu, ajutat de cele câteva persoane angajate de el în acest sens (martorii B., C., D. şi E.), materialul lemnos tăiat din U.P./Tarla 5 - Cânepa, u.a./parcela x A, conform autorizaţiei de exploatare nr. x/14.07.2015.
În concret, această activitate a constat în tăierea de pe picior, a arborilor marcaţi de martorul K., fasonarea, separarea crengilor ca material de foc, de trunchiurile arborilor, reprezentând materialul lemnos destinat livrării către S.C. H. S.R.L. şi tragerea acestora în rampă - un loc deschis la liziera pădurii, până unde camioanele puteau avea acces pentru încărcarea buştenilor, toate aceste activităţi fiind realizate prin acţiunea inculpatului, conjugată cu cele ale martorilor B., C., D. şi E.. Din acea rampă, buştenii, pe al căror capăt, pădurarul G. aplica o altă marcă dreptunghiulară, înainte de a fi expediaţi şi pentru care emitea avizele de însoţire, au fost încărcaţi în autoutilitara marca x, cu numărul de înmatriculare x, condusă de către martorul L., şofer angajat al S.C. M. S.R.L. Baia de Fier, judeţul Gorj şi transportaţi la S.C. H. S.R.L. cu punct de lucru în oraşul Novaci, judeţul Gorj, conform înţelegerii dintre inculpat şi administratorul acestei societăţi.
De precizat că, deşi fusese încheiat contractul de prestări servicii nr. x din 06.07.2015, înregistrat la O.S. Peşteana, cu S.C. J. S.R.L., societate specializată în exploatarea materialului lemnos şi acreditată în acest sens, toate aceste activităţi, materializate în tăierea de pe picior, fasonarea, separarea materialului lemnos de foc, de restul buştenilor, târârea trunchiurilor în rampă şi încărcarea în camionul condus de martorul L., au fost efectuate doar de către inculpat personal, împreună cu cele câteva persoane angajate de el în acest sens (martorii B., C., D. şi E.).
Aflând că inculpatul A., a început exploatarea pe cont propriu, cu persoane angajate de el, a masei lemnoase pentru care încheiase contractul de prestări servicii nr. x din 06.07.2015, înregistrat la O.S. Peşteana, martorul I. a luat legătura cu inculpatul, pe care l-a încunoştinţat că reziliază unilateral acel contract.
În acest sens, în data de 23.07.2015, a şi depus la O.S. Peşteana, o încunoştinţare, înregistrată la această instituţie sub nr. x/23.07.2015, prin care arăta că reziliază contractul mai sus-menţionat.
A doua zi, martorul I. s-a întâlnit cu inculpatul A., la sediul O.S. Peşteana, unde acesta din urmă i-a înmânat un înscris, care purta semnătura numitei F., datat 24.07.2015, conceput ca o adresă, prin care O.S. Peşteana era încunoştinţat despre faptul că, de comun acord, sus-numita şi S.C. J. S.R.L., au reziliat contractul de prestări servicii nr. x din 06.07.2015, menţionând că exploatarea masei lemnoase care făcea obiectul său, « se sistează în acest moment ». Această înştiinţare a fost înregistrată la O.S. Peşteana, sub nr. x/24.07.2015.
Cu toate acestea, şi după această dată, inculpatul a continuat să taie arbori de pe picior, să îi prelucreze (să exploateze material lemnos) în U.P./Tarla 5 - Cânepa, u.a./parcela x A, conform autorizaţiei de exploatare nr. x/14.07.2015, la fel cum procedase şi anterior, împreună cu persoanele angajate de el în acest sens (martorii B., C., D. şi E.), să tragă buştenii pregătiţi pentru livrare în rampă, de unde i-a încărcat în camionul care i-a transportat către societatea cumpărătoare. Pentru a crea aparenţa de legalitate a acestor activităţi, i-a spus pădurarului G., că aşa convenise cu I..
Încurajat şi de pasivitatea reprezentanţilor O.S. Peşteana, care nu au verificat modul în care se desfăşura activitatea de exploatare a materialului lemnos, în U.P./Tarla 5 - Cânepa, u.a./parcela x A, pentru care emiseseră autorizaţia de exploatare nr. x/14.07.2015, în afara arborilor marcaţi, inculpatul a tăiat de pe picior, personal şi împreună cu persoanele angajate de către el, şi un număr de 51 de arbori esenţă fag, care nu fuseseră marcaţi pentru tăiere, de către martorul K.. Şi aceşti arbori au fost fasonaţi de crengile de pe tulpină, iar buştenii astfel rezultaţi au fost târâţi în rampă, de către inculpat împreună cu angajaţii săi, unde, o parte au fost încărcaţi şi transportaţi cu autoutilitara condusă de martorul L..
Pe parcursul perioadei în care inculpatul a tăiat material lemnos din acel fond forestier, a fost contactat şi de către martorul N., care deţinea o autoutilitară şi care, timp de trei zile, până pe data de 05.08.2015, s-a deplasat cu aceasta în rampa fondului forestier exploatat de inculpat, de unde a încărcat şi el şi a transportat material lemnos. De asemenea, în acea rampă, martorul N. l-a cunoscut şi pe martorul L., care, la fel ca el, din acel loc, încărca şi transporta cu autoutilitara marca x, materialul lemnos tăiat de inculpat şi angajaţii săi.
În data de 04.08.2015, urmarea unei sesizări telefonice, anonime, o patrulă formată din lucrători din cadrul Poliţiei oraşului Ţicleni, s-a deplasat în punctul Cânepa, U.P./Tarla 5, u.a./parcela x A, unde l-au găsit pe inculpatul A., care tăia cu o drujbă, un copac, în prezenţa numiţilor D., C., O. şi a martorului P..
Urmarea celor constatate în data de 04.08.2015, de către organele de poliţie şi consemnate în procesul-verbal încheiat la aceeaşi dată, în dimineaţa zilei de 05.08.2015, lucrători din cadrul Poliţiei oraşului Ţicleni, însoţiţi de martorii K. şi G., precum şi de către martorii Q. şi R., din cadrul C.R.S.C. Vâlcea (garda forestieră) s-au deplasat în punctul Cânepa, U.P./Tarla 5, u.a./parcela x A, pentru a verifica modul în care se exploata materialul lemnos. Pe drumul forestier, la aproximativ 1 km de rampa în care era tras şi depozitat până la încărcare, materialul lemnos exploatat de inculpat împreună cu angajaţii săi, persoanele mai sus-menţionate s-au întâlnit cu autoutilitara marca x, cu nr. de înmatriculare x, condusă de către martorul L., care era încărcată cu material lemnos încărcat din rampa lui F..
Procedând la oprirea autoutilitarei, la solicitarea organelor cu atribuţii de control, martorul L. a precizat că buştenii pe care îi transporta fuseseră încărcaţi de inculpat şi angajaţii săi, din rampă, ocazie cu care s-a constatat că buştenii respectivi erau esenţă de fag, erau nemarcaţi de către pădurar, iar sus-numitul nu deţinea pentru aceştia, nici un fel de document, nici măcar aviz de însoţire. Aceste aspecte constatate au creat suspiciunea că respectivii arbori transportaţi de către martorul L., erau tăiaţi ilegal, fapt pentru care, funcţionarii respectivi, cu atribuţii de control şi constatare, s-au deplasat la locul unde se tăiase acel material lemnos, unde l-au găsit pe inculpat împreună cu martorii D. şi C. şi P..
Procedând la verificarea fondului forestier de pe care inculpatul tăiase materialul lemnos, organele de control au constatat că inculpatul A., împreună cu angajaţii săi, tăiase şi un număr de 51 de arbori esenţă fag, în mod nelegal, întrucât respectivii arbori nu fuseseră marcaţi de către martorul K., la fel ca şi ceilalţi, pentru care O.S. Peşteana emisese autorizaţia de exploatare, cioatele acestora prezentând urme proaspete de tăiere.
În urma inventarierii şi măsurării materialului lemnos rezultat prin tăierea celor 51 de arbori esenţă fag, tăiaţi de pe picior în mod nelegal, fără a fi fost marcaţi, a rezultat un volum total de 119,490 mc, având o valoare de 72.915,68 RON. Raportat la această valoare a materialului lemnos tăiat ilegal depăşeşte de 5 ori valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, fapta constituie infracţiune.
Deşi inculpatul a refuzat să dea declaraţii în cursul urmăririi penale, atât în calitate de suspect, cât şi de inculpat, în procesul-verbal încheiat la data de 05.08.2015, de către organele cu atribuţii de control şi constatare, cu ocazia depistării celor 51 de arbori esenţă fag, tăiaţi de pe picior, fără a fi fost marcaţi, în aceeaşi zonă în care exploatase şi materialul lemnos marcat pentru tăiere, în baza autorizaţiei de exploatare nr. x/14.07.2015, arbori ale căror cioate prezentau urme proaspete de tăiere, a fost consemnată şi depoziţia oscilantă a acestuia.
Astfel, iniţial, inculpatul a precizat că fusese desemnat de soacra sa, F., să supravegheze exploatarea materialului lemnos, activitate care era realizată de către o firmă al cărei nume nu şi-l aminteşte şi să supravegheze vânzarea acestuia, pentru ca ulterior să revină şi să menţioneze că responsabilă de tăierea respectivelor lemne era S.C. J. S.R.L.
Însă, aceste aspecte precizate organelor de constatare, nu corespund adevărului, având în vedere faptul că, la data de 24.07.2015, fusese deja reziliat contractul de prestări servicii cu S.C. J. S.R.L., de încunoştinţarea O.S. Peşteana, ocupându-se chiar inculpatul, în locul soacrei sale, titulara F..
În plus, martorii audiaţi în cauză, inclusiv pădurarul G. a precizat că, în perioada imediat ulterioară încheierii contractului de prestări servicii cu S.C. J. S.R.L. (21.07.2015), cel care exploatase materialul lemnos, această activitate presupunând, în principal, tăierea de pe picior a arborilor respectivi, curăţarea lor de crengi, separarea de trunchiuri şi târârea acestora în rampă, de unde au fost livraţi societăţii cumpărătoare, a fost efectuată, în mod exclusiv, de către inculpat şi persoanele particulare, angajate de el să îl ajute.
Faptul că cioatele celor 51 de arbori esenţă fag, tăiaţi în mod nelegal, prezentau urme proaspete de tăiere, se poate observa şi pe planşele foto realizate de organele de constatare, pe acestea fiind încă vizibile, pete de umezeală (de sevă).
Deşi martorii B., C., D. şi E. au declarat că activităţile lor s-au rezumat doar la a fasona (curăţa) buştenii arborilor care fuseseră tăiaţi de pe picior de inculpatul A., acesta fiind singurul care tăiase acei pomi cu drujba personală, amploarea acţiunilor de tăiere de pe picior, inclusiv a arborilor tăiaţi ilegal, reprezentată de cantitatea mare a materialului lemnos exploatată, este în măsură să prezume că a fost posibil de îndeplinit prin acţiunea conjugată a inculpatului cu cea a respectivelor persoane angajate de el, după cum au consemnat şi organele constatatoare în procesele-verbale de depistare.
În cauză au fost audiaţi în apărarea inculpatului, şi martorii F. (soacra inculpatului) şi S. (fiul inculpatului). Aceştia au susţinut că nu inculpatul a fost cel care a tăiat ilegal cei 51 de arbori specia fag, nemarcaţi, însă au precizat că nu sunt în măsură să indice identitatea autorilor acestei fapte. Declaraţiile acestora au fost înlăturate, pe de o parte ca fiind subiective, iar pe de altă parte, ca fiind contrazise de depoziţiile celorlalţi martori audiaţi în cauză, care au participat la activităţile de exploatare a materialului lemnos. Mai mult, martora F. a declarat că arborii au fost tăiaţi de angajaţii unei firme contractată în acest sens.
De asemenea, în cursul urmăririi penale au fost audiaţi inclusiv persoanele angajate de inculpat să participe la activităţile care au presupus exploatarea materialului lemnos în acea zonă. Aceştia au declarat că l-au văzut pe inculpat tăind de pe picior, arbori din specia fag, care nu fuseseră marcaţi de personalul silvic, cu atribuţii în acest sens, precum şi faptul că, utilajele cu care se exploatase respectiva masă lemnoasă (motoferăstrău, tractor, autovehicul tip T., etc.) aparţineau inculpatului, cel care le-a şi folosit la aceste activităţi, inclusiv la cele care presupuneau încărcarea în camionul condus de martorul L. a materialului lemnos rezultat din fasonarea şi secţionarea buştenilor tăiaţi.
De asemenea, inculpatul le-a repartizat sarcinile, reprezentând activităţile de fasonare, secţionare a buştenilor astfel obţinuţi, tragerea (târârea) buştenilor, de la locul de tăiere şi până în rampă unde erau depozitaţi până la încărcarea în mijloacele de transport.
În cursul urmăririi penale, deşi inculpatul a uzat de drepturile procesuale care îi reveneau în calitate de suspect/inculpat, a refuzat să dea declaraţii în cauză.
La data de 29.11.2016, inculpatul A. a transmis prin fax, o cerere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care a solicitat consultarea dosarului, în prezenţa apărătorului său ales, cerere care i-a fost admisă prin ordonanţa din data de 15.12.2016, fiind şi încunoştinţat în acest sens.
O cerere similară mai formulase inculpatul şi anterior, de asemenea admisă, acesta consultând dosarul la data de 7.11.2016, ocazie cu care a şi obţinut copii de pe actele solicitate şi încuviinţate de procuror.
La data de 29.12.2016, inculpatul A. a transmis prin fax, o cerere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care menţiona că reiterează o cerere anterioară, pe care pretindea că ar fi transmis-o prin aceeaşi modalitate, în data de 28.11.2016, prin care solicitase audierea unor anumiţi martori (nenominalizaţi în cererea din 29.12.2016), însă care « fuseseră solicitaţi a fi audiaţi prin cererea transmisă în data de 21.11.2016 », precum şi studierea dosarului, în prezenţa apărătorului său ales.
Prin adresa din data de 5.01.2017, procurorul i-a comunicat inculpatului că, prin ordonanţa din data de 15.12.2016, a fost admisă cererea transmisă de către acesta prin fax, la data de 28.11.2016, de consultare a dosarului, însă, întrucât aceasta nu conţinea numele nici unei persoane despre care ar fi dorit să fie audiată în prezenţa apărătorului ales, i-a adus la cunoştinţă că poate uza în continuare de acest drept.
Inculpatul, nu a făcut la acel moment dovada, că ar fi transmis la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin fax, poştă etc. sau ar fi depus, pretinsa cerere din data de 21.11.2016, referitor la care, prin cea din data de 29.12.2016 ar fi susţinut că solicitase audierea ca martori, a unor persoane.
Acesta a depus alăturat plângerii împotriva ordonanţelor procurorului de soluţionare a cererilor sale de probatorii, o xero-copie a unei cereri datate 21.11.2016, însă neînsoţită şi de dovada transmiterii acesteia către organul judiciar.
La data de 06.01.2016, inculpatul A. a transmis prin fax, o cerere, prin care a solicitat audierea, în calitate de martori, a numiţilor F., S., B., C., U., L. şi G., în prezenţa apărătorului ales.
Prin ordonanţa din data de 13.01.2017, procurorul a încuviinţat în parte această cerere, doar cu privire la audierea ca martori a numiţilor F., S. şi U., motivând că B., C., L. şi G. fuseseră deja audiaţi în cauză, iar reaudierea lor nu se mai impunea.
În consecinţă, s-a procedat la audierea martorilor F., S. şi U., în prezenţa avocatei V., iar la data de 13.01.2017, inculpatul a studiat dosarul împreună cu apărătorul său ales.
La data de 16.01.2017, inculpatul A. a transmis prin fax, o cerere, prin care a reiterat audierea, în calitate de martor, a lui G., în prezenţa apărătorului ales.
Prin ordonanţa din data de 19.01.2017, procurorul a respins şi această cerere, reluând motivarea din ordonanţa din data de 13.01.2017, referitor la faptul că această persoană fusese deja cu mult timp audiată, înainte de formularea respectivelor cereri, iar o reaudiere nu se mai impunea.
La data de 06.02.2017, inculpatul A. a transmis prin fax, o cerere, prin care a solicitat, din nou, reaudierea martorilor B., C., L. şi G., în prezenţa sa şi a apărătorului său ales, avocat V., dar şi efectuarea, după reaudierea martorilor, a unei expertize silvice, ale cărei obiective a precizat că le va formula, după reaudierea lor.
Prin ordonanţa din data de 06.02.2017, procurorul a respins şi această ultimă cerere, motivând că deja, prin alte două ordonanţe anterioare se mai pronunţase cu privire la reaudierea aceloraşi persoane, iar referitor la solicitarea de efectuare a expertizei silvice, nu a încuviinţat-o, dat fiind intervalul mare de timp care a trecut de la tăierea respectivilor arbori şi având în vedere că această probă este inutilă, întrucât valoarea prejudiciului a fost deja stabilită, la fel cum se procedează în toate speţele cu un astfel de obiect.
La data de 22.02.2017, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, plângerea formulată de către inculpatul A., transmisă prin fax, împotriva ordonanţelor procurorului, prin care i-a soluţionat cererile de probatorii formulate în cursul urmăririi penale.
Prin ordonanţa nr. 61/II/2/2017, din data de 06.03.2017, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a respins ca neîntemeiată, plângerea inculpatului împotriva ordonanţelor procurorului, prin care i-a respins cererile de probatorii.
Întrucât, inculpatul a continuat să facă referire la o cerere pe care susţinea că a formulat-o la data de 21.11.2016, iar apoi a transmis-o la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, la data de 13.03.2017, procurorul i-a solicitat să facă dovada depunerii respectivei cereri, având în vedere că la dosarul cauzei nu a ajuns, iar în Registrul cauzelor penale de la grefa penală a parchetului nu figurează înregistrată nici o cerere cu această dată. Inculpatul s-a conformat solicitării şi la data de 14.03.2017 a transmis prin fax, copia cererii datate 21.11.2016, împreună cu confirmarea transmiterii tot prin fax, a ei.
Prin această cerere, inculpatul solicitase, în apărare, audierea ca martori a numiţilor F., B., C. şi S.. Nu a solicitat ca aceste persoane propuse ca martori să fie audiate în prezenţa vreunui avocat ales şi nici nu ar fi fost posibil acest lucru, având în vedere că, pe împuternicirea avocaţială depusă de avocat V. figurează ca fiind încheiat contractul de asistenţă juridică cu aceasta, la data de 28.12.2016. Abia în data de 29.12.2016, inculpatul a reiterat cererea de audiere ca martori, a numiţilor F., B., C. şi S. (nominalizaţi în cererea din data de 21.11.2016), de această dată solicitând ca audierea acestora să aibă loc în prezenţa avocatului său ales, V..
În raport de împrejurările arătate, prin ordonanţa din data de 20.03.2017, procurorul a admis în parte cererea formulată de inculpat la data de 21.11.2016, doar cu privire la audierea martorilor B. şi C., în prezenţa avocatei sale V., având în vedere că martorii F. şi S. fuseseră deja audiaţi în prezenţa acesteia.
Cu toate diligenţele depuse de organele de urmărire penală, martorii B. şi C. nu au mai putut fi găsiţi pentru a fi reaudiaţi în prezenţa apărătorului inculpatului, atât din datele deţinute de inculpat, cât şi din cuprinsul proceselor-verbale de căutare, rezultând că aceştia sunt plecaţi din ţară, necunoscându-se adresa unde locuiesc în străinătate.
S-a precizat faptul că, în toate cererile de probatorii mai sus-menţionate, inculpatul a solicitat doar audierea ca martori a unor persoane, fără a preciza ce aspecte voia să dovedească prin depoziţiile lor, deşi acest lucru i-a fost solicitat în mod expres, de către procuror, prin adresa din data de 05.01.2017.
La data de 13.01.2017, inculpatul s-a prezentat împreună cu apărătorul său, avocata V., la sediul Poliţiei Oraşului Ţicleni, unde a consultat integral dosarul de urmărire penală, organul de poliţie fiind delegat şi pentru această activitate.
Dreptul de a consulta dosarul şi de a obţine fotocopii de pe unele acte din acesta a mai fost exercitat de către inculpat în cursul urmăririi penale, şi la data de 07.11.2016, aşa cum reiese din procesul-verbal întocmit la acea dată.
Procurorul i-a comunicat de fiecare dată inculpatului, modalitatea şi motivările prin care s-a pronunţat, prin toate ordonanţele mai sus-arătate, asupra cererilor formulate de acesta.
La data de 09.05.2017, în prezenţa apărătorului ales, V., organul de urmărire penală i-a adus la cunoştinţă inculpatului A., schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina sa, ocazie cu care, sus-numitul şi-a exprimat încă o dată poziţia procesuală de a refuza să facă declaraţii în această cauză, cu privire la acuzaţiile pentru care a fost inculpat.
Cu această ocazie a formulat o nouă cerere de probatorii, consemnată de către procuror, prin care reiterat o mare parte din cererile de probatorii, pe care organul de urmărire penală le mai respinsese anterior, motivat.
Prin ordonanţa din data de 11.05.2017, procurorul a respins, de asemenea, motivat, şi această ultimă solicitare a inculpatului, încunoştinţându-l despre aceasta.
Având în vedere că soacra inculpatului, martora F. era proprietara fondului forestier de pe care sus-numitul a tăiat de pe picior, nelegal, cei 51 de arbori specia fag, nemarcaţi şi având în vedere relaţiile de familie dintre aceştia, în sarcina inculpatului nu s-a mai reţinut şi săvârşirea infracţiunilor de furt de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 109 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 republicată, cu privire la aceasta urmând a se dispune clasarea, faţă de inculpatul A..
Deşi, prin acţiunile lor conjugate cu cele ale inculpatului A., făptuitorii B., C., D. şi E. au participat ca autori la comiterea faptei de tăiere fără drept, de pe picior, a celor 51 de arbori specia fag, nemarcaţi, întrucât din materialul de urmărire penală administrat în cauză rezultă că nu au acţionat cu forma de vinovăţie cerută de lege, respectiv, intenţia directă sau indirectă, ci au avut convingerea că desfăşoară o activitate legală, fiind de bună-credinţă, necunoscând situaţia reală a arborilor tăiaţi fără a fi fost marcaţi, acţionând în calitate de angajaţi ai inculpatului, s-a dispus clasarea cu privire la faptele lor de tăiere fără drept, de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 Rep. şi furt de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 109 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 republicată.
În drept, s-a apreciat că fapta săvârşită de către inculpatul A., constând în aceea că, în perioada 21.07.2015 - 05.08.2015, susnumitul împreună cu persoanele angajate de el în acest sens, prin acţiunile conjugate, a tăiat fără drept, de pe picior, din fondul forestier naţional, administrat de către Ocolul Silvic Peşteana, din UP 5 Cânepa, UA 66 A, a unui număr de 51 de arbori specia fag (neinventariaţi şi nemarcaţi), cu un volum total de 119,49 mc, în valoare totală de 72.915,68 RON, care depăşeşte de 50 de ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tăiere fără drept, de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 republicată.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, conform datelor comunicate prin adresa cu nr. x/24.11.2015, de către Regia Naţională a Pădurilor, Direcţia Silvică Gorj - Ocolul Silvic Peşteana, s-a reţinut că valoarea totală a materialului lemnos, care are un volum de 119,490 mc, rezultat în urma tăierii de pe picior, în mod nelegal, a celor 51 arbori specia fag, este în sumă totală de 72.915,68 RON, valoare care depăşeşte de 50 de ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
Prin adresa cu nr. x/09.05.2017, Ocolul Silvic Peşteana a precizat că prejudiciul înregistrat de această instituţie este în cuantum de 43514,20 RON, rămas nerecuperat, sumă cu care se constituie parte civilă în această cauză.
De precizat faptul că, valoarea materialului lemnos prezintă relevanţă penală doar sub aspectul încadrării juridice a infracţiunii, fiind diferită de cuantumul prejudiciul cauzat prin săvârşirea faptei.
S-a arătat că, starea de fapt reţinută în rechizitoriu se probează prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă administrate în cauză: procesele-verbale încheiate de organele de constatare, planşe foto, declaraţiile martorilor, înscrisuri.
Sesizarea faptei s-a făcut la data de 04.08.2015.
Urmărirea penală s-a început la data de 06.08.2015.
Urmare a stabilirii calităţii de avocat a inculpatului A., prin ordonanţa din data de 18.08.2015, Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Cărbuneşti şi-a declinat competenţa de soluţionare, în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Prin ordonanţa din data de 27.08.2015, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a efectuat urmărirea penală în această cauză, din infracţiunea prevăzută de art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008, în infracţiunea prev. de art. 109 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 republicată.
Prin ordonanţa din data de 01.11.2016, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a efectuat urmărirea penală în această cauză, din infracţiunile de furt de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 109 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, tăiere fără drept, de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 107 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, participaţie improprie la tăiere fără drept, de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 107 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 republicată şi participaţie improprie la furt de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 109 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, în infracţiunile de furt de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 109 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, tăiere fără drept, de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 107 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, participaţie improprie la tăiere fără drept, de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 107 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 republicată şi participaţie improprie la furt de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 109 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.
Prin ordonanţa din data de 04.05.2017, organul de urmărire penală a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului A., din infracţiunile de tăiere fără drept, de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 107 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, furt de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 109 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, participaţie improprie la tăiere fără drept, de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 107 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 republicată şi participaţie improprie la furt de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 109 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de tăiere fără drept, de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 şi furt de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 109 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008, în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.
Prin încheierea nr. 11 din data de 5 iulie 2017 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova, în baza art. 345 alin. (1) C. proc. pen., au fost respinse cererile şi excepţiile formulate de inculpatul A..
În baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2015 din 15 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova - privind pe inculpatul A. trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere, fără drept, de arbori din fondul forestier naţional prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.
S-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul A..
Împotriva acestei încheieri, inculpatul A. a formulat contestaţie, aceasta fiind respinsă ca nefondată, prin încheierea nr. 895 din data de 26 septembrie 2017, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Din analiza probelor administrate în cauză, în faza de urmărire penală şi în faza de judecată în primă instanţă, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În fapt, numita F. - soacra inculpatului A., este proprietara unei suprafeţe de pădure, care face parte din fondul forestier naţional, administrat de către Ocolul Silvic Peşteana, din cadrul Direcţiei Silvice Gorj, suprafaţă de pădure care se află situată în punctul (parchetul) Cânepa, Unitatea de Producţie 5 (U.P. 5/Tarlaua 5) - Unitatea Amenajistică (parcela) 66 A (u.a. 66A) Ţicleni, Jud. Gorj, care se află în gestiunea pădurarului G..
Între inculpatul A. şi administratorul S.C. H. S.R.L. cu punct de lucru în oraşul Novaci, Judeţul Gorj, a intervenit o înţelegere, în baza căreia, primul urma să îi vândă celui din urmă, material lemnos, specia fag. În acest sens, la sfârşitul lunii iunie 2015, inculpatul a încheiat contractul de prestări servicii nr. x din 06.07.2015 cu S.C. J. S.R.L., administrată de martorul I., urmând ca prestatorul de servicii să efectueze exploatarea masei lemnoase, conform autorizaţiilor de exploatare emise de către Ocolul Silvic Peşteana, Jud. Gorj.
Contractul a fost înregistrat la O.S. Peşteana sub nr. x/07.07.2015, după care, această instituţie a emis două autorizaţii de exploatare, nr. x, din data de 14.07.2015, pentru exploatarea masei lemnoase din U.P./Tarla 5 - Cânepa, u.a./parcela x B - proprietatea Ocolului Silvic Peşteana şi, respectiv, nr. y, din aceeaşi dată, pentru exploatarea masei lemnoase din U.P./Tarla 5 - Cânepa, u.a./parcela x A - proprietatea lui F..
Conform procedurii prevăzute de actele normative în domeniu, respectiv Legea nr. 46/2008 rep., completată cu ordinul nr. 1540/03.06.2011, a fost întocmit Procesul-verbal de predare-primire a parchetului Cânepa, partida nr. x, din data de 14.07.2015, înregistrat la aceeaşi dată la O.S. Peşteana, pentru exploatarea masei lemnoase proprietatea lui F., situată în U.P./Tarla 5 - Cânepa, u.a./parcela x A, conform autorizaţiei de exploatare nr. x/14.07.2015.
Ulterior eliberării documentelor necesare pentru exploatarea masei lemnoase, martorul K., inginer în cadrul O.S. Peşteana, conform atribuţiilor sale de serviciu, în prezenţa pădurarului G. şi a inculpatului A., a procedat la marcarea arborilor care fuseseră autorizaţi a fi tăiaţi de pe picior, din U.P./Tarla 5 - Cânepa, u.a./parcela x A, conform autorizaţiei de exploatare nr. x/14.07.2015.
Din probele administrate reiese că, începând cu data de 21.07.2015, inculpatul A. a început să exploateze pe cont propriu, ajutat de cele câteva persoane angajate de el în acest sens (martorii B., C., D. şi E.), materialul lemnos tăiat din U.P./Tarla 5 - Cânepa, u.a./parcela x A, conform autorizaţiei de exploatare nr. x/14.07.2015.
În concret, această activitate a constat în tăierea de pe picior, a arborilor marcaţi de martorul K., fasonarea, separarea crengilor ca material de foc, de trunchiurile arborilor, reprezentând materialul lemnos destinat livrării către S.C. H. S.R.L. şi tragerea acestora în rampă - un loc deschis la liziera pădurii, până unde camioanele puteau avea acces pentru încărcarea buştenilor, toate aceste activităţi fiind realizate prin acţiunea inculpatului, conjugată cu cele ale martorilor B., C., D. şi E. (declaraţiile acestora fiind la filele nr. x d.u.p., 292 - 293 d.u.p., 294 - 295 d.u.p., 296 - 297 d.u.p.).
Din acea rampă, buştenii, pe al căror capăt, pădurarul G. aplica o altă marcă dreptunghiulară, înainte de a fi expediaţi şi pentru care emitea avizele de însoţire, au fost încărcaţi în autoutilitara marca x, cu numărul de înmatriculare x, condusă de către martorul L., şofer angajat al S.C. M. S.R.L. Baia de Fier, judeţul Gorj şi transportaţi la S.C. H. S.R.L. cu punct de lucru în oraşul Novaci, judeţul Gorj, conform înţelegerii dintre inculpat şi administratorul acestei societăţi. În acest sens, sunt declaraţiile martorului G. şi L. .
Faţă de această situaţie, martorul I. a luat legătura cu inculpatul, pe care l-a încunoştinţat că reziliază unilateral acel contract, depunând la O.S. Peşteana, o încunoştinţare, înregistrată la această instituţie sub nr. x/23.07.2015, prin care arăta că reziliază contractul mai sus-menţionat.
Ulterior, inculpatul a continuat activitatea de a tăia arbori de pe picior arbori, de a-i prelucra (să exploateze material lemnos) în U.P./Tarla 5 - Cânepa, u.a./parcela x A, conform autorizaţiei de exploatare nr. x/14.07.2015, la fel cum procedase şi anterior, împreună cu persoanele angajate de el în acest sens (martorii B., C., D. şi E.), trăgând buştenii pregătiţi pentru livrare în rampă, de unde erau încărcaţi în camionul care i-a transportat către societatea cumpărătoare.
În acest context, inculpatul a tăiat de pe picior şi un număr de 51 de arbori esenţă fag, care nu fuseseră marcaţi pentru tăiere, de către martorul K.. Şi aceşti arbori au fost fasonaţi de crengile de pe tulpină, iar buştenii astfel rezultaţi au fost târâţi în rampă, de către inculpat împreună cu angajaţii săi, unde, o parte au fost încărcaţi şi transportaţi cu autoutilitara condusă de martorul L..
În această perioadă, inculpatul a fost contactat şi de către martorul N. (declaraţie filele nr. x d.u.p.), care deţinea o autoutilitară şi care, timp de trei zile, până pe data de 05.08.2015, s-a deplasat cu aceasta în rampa fondului forestier exploatat de inculpat, de unde a încărcat şi el şi a transportat material lemnos. De asemenea, în acea rampă, martorul N. l-a cunoscut şi pe martorul L., care, la fel ca el, din acel loc, încărca şi transporta cu autoutilitara marca x, materialul lemnos tăiat de inculpat şi angajaţii săi.
La data de 04.08.2015, s-a efectuat un control de către o patrulă formată din lucrători din cadrul Poliţiei oraşului Ţicleni, (proces-verbal din data de 04.08.2015 - filele16 - 17 d.u.p.) în punctul Cânepa, U.P./Tarla 5, u.a./parcela x A, ocazie cu care inculpatul A. a fost găsit tăind cu o drujbă, un copac, în prezenţa numiţilor D., C., O. şi a martorului P..
Ca urmare a celor constatate în data de 04.08.2015, în dimineaţa zilei de 05.08.2015, lucrători din cadrul Poliţiei oraşului Ţicleni, însoţiţi de martorii K. şi G., precum şi de către martorii Q. şi R., din cadrul C.R.S.C. Vâlcea (garda forestieră) s-au deplasat în punctul Cânepa, U.P./Tarla 5, u.a./parcela x A, pentru a verifica modul în care se exploata materialul lemnos. Pe drumul forestier, la aproximativ 1 km de rampa în care era tras şi depozitat până la încărcare, materialul lemnos exploatat de inculpat împreună cu angajaţii săi, persoanele mai sus-menţionate s-au întâlnit cu autoutilitara marca x, cu nr. de înmatriculare x, condusă de către martorul L., care era încărcată cu material lemnos încărcat din rampa lui F..
Fiind oprită autoutilitara, la solicitarea organelor cu atribuţii de control (în acest sens, proces-verbal de la fila x d.u.p.), martorul L. a precizat că buştenii pe care îi transporta fuseseră încărcaţi de inculpat şi angajaţii săi, din rampă, ocazie cu care s-a constatat că buştenii respectivi erau esenţă de fag, erau nemarcaţi de către pădurar, iar sus-numitul nu deţinea pentru aceştia, nici un fel de document, nici măcar aviz de însoţire. Pentru a verifica legalitatatea tăierilor de arbori, funcţionarii respectivi, cu atribuţii de control şi constatare, s-au deplasat la locul unde se tăiase acel material lemnos, unde l-au găsit pe inculpat împreună cu martorii D. şi C. şi P..
În urma verificărilor efectuate (proces-verbal încheiat la data de 05.08.2015 fila x d.u.p.), s-a constatat că inculpatul A., împreună cu angajaţii săi, tăiase şi un număr de 51 de arbori esenţă fag, în mod nelegal, întrucât respectivii arbori nu fuseseră marcaţi de către martorul K., la fel ca şi ceilalţi, pentru care O.S. Peşteana emisese autorizaţia de exploatare, cioatele acestora prezentând urme proaspete de tăiere.
În urma inventarierii şi măsurării materialului lemnos rezultat prin tăierea celor 51 de arbori esenţă fag, tăiaţi de pe picior în mod nelegal, fără a fi fost marcaţi, a rezultat un volum total de 119,490 mc, având o valoare de 72.915,68 RON, valoarea materialului lemnos tăiat ilegal depăşind de 5 ori valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
La solicitarea inculpatului, care a contestat valoarea prejudiciului, s-a dispus efectuarea unor expertize tehnice specialitatea silvicultură şi topo, însă nu s-a putut răspunde la obiectivele expertizei, având în vedere trecerea unui interval de timp de 4 ani de la data comiterii faptei.
Este de menţionat că, martorii audiaţi în cauză, inclusiv pădurarul G. (declaraţie filele nr. x d.u.p., menţinută şi în primă instanţă) au precizat că, în perioada imediat ulterioară încheierii contractului de prestări servicii cu S.C. J. S.R.L. (21.07.2015), cel care exploatase materialul lemnos, această activitate presupunând, în principal, tăierea de pe picior a arborilor respectivi, curăţarea lor de crengi, separarea de trunchiuri şi târârea acestora în rampă, de unde au fost livraţi societăţii cumpărătoare, a fost efectuată, în mod exclusiv, de către inculpat şi persoanele particulare, angajate de el să îl ajute, apărările formulate de inculpat, nefiind susţinute de probatoriul administrat în cauză.
Conform planşelor foto realizate de organele de constatare, cioatele celor 51 de arbori esenţă fag, tăiaţi în mod nelegal, prezentau urme proaspete de tăiere.
În drept, fapta săvârşită de către inculpatul A., constând în aceea că, în perioada 21.07.2015 - 05.08.2015, susnumitul împreună cu persoanele angajate de el în acest sens, prin acţiunile conjugate, a tăiat fără drept, de pe picior, din fondul forestier naţional, administrat de către Ocolul Silvic Peşteana, din UP 5 Cânepa, UA 66 A, a unui număr de 51 de arbori specia fag (neinventariaţi şi nemarcaţi), cu un volum total de 119,49 mc, în valoare totală de 72.915,68 RON, care depăşeşte de 50 de ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tăiere fără drept, de arbori din fondul forestier naţional, prev. de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 republicată.
Cu toate că martorii B., C., D. au declarat în cursul judecăţii că activităţile lor s-au rezumat doar la a fasona (curăţa) buştenii arborilor care fuseseră tăiaţi de pe picior de inculpatul A. şi nu au observat că inculpatul a tăiat acei arbori nemarcaţi, retractându-şi declaraţiile detaliate date în faza de urmărire penală, depoziţiile acestora din cursul judecăţii în primă instanţă urmează a fi înlăturate. În acelaşi mod a procedat şi martorul N., urmând ca şi declaraţia acestuia din faza judecăţii să fie înlăturată.
În baza propriului examen asupra probelor administrate în cauză, atât la urmărirea penală, cât şi la fond, Curtea a constatat că se impune a se acorda relevanţă deplină probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Este adevărat că principiul liberei aprecieri a probelor lasă instanţei de judecată posibilitatea să aprecieze concludenţa tuturor probelor, indiferent de faza procesuală în care au fost administrate, iar principiul aflării adevărului impune instanţei de judecată să dea valoare doar acelor probe care, coroborate cu alte probe legal administrate, exprimă adevărul.
Tot atât de adevărat este însă că, în cauză, în cadrul operaţiunii de sinteză a probelor, instanţa de judecata are dreptul sa aprecieze care dintre declaraţiile date de martori reflectă adevărul, şi anume cele făcute, iniţial, într-un moment foarte apropiat de sesizarea organelor de cercetare penală şi în care s-a relatat de către aceştia, cu lux de amănunte, cele petrecute - ori cele date după scurgerea unui interval mai mare de timp, după trimiterea în judecată a inculpatului, şi în care aceştia, au invocat, în mod cu totul neverosimil, că cele relatate nu s-au petrecut în realitate, neputând justifica de o manieră credibilă retractarea declaraţiilor iniţiale.
În timp ce credibilitatea depoziţiilor iniţiale nu poate fi contestată, declaraţiile date ulterior apar ca fiind făcute în vederea disculpării inculpatului.
Din toate aspectele evidenţiate mai sus rezultă că, împrejurarea că, în cursul cercetării judecătoreşti, de la prima instanţă cu motivarea generică că nu ar fi cunoscut conţinutul declaraţiilor date în cursul urmăririi penale, nedovedite de altfel, parte din martorii audiaţi au revenit asupra depoziţiilor iniţiale, nu poate conduce la constatarea nevinovăţiei inculpatului.
Prin asemenea retractări, fără o justificare credibilă, plauzibilă, se divizează artificial procesul penal şi se încearcă minimalizarea necesităţii şi importanţei urmăririi penale, practica dovedind de cele mai multe ori că, declaraţiile care sunt cele mai apropiate de adevăr sunt cele date în momentele iniţiale ale urmăririi penale.
Faţă de toate aspectele evidenţiate mai sus, întrucât în cauză nu există niciun temei legal pentru a se crea o ordine de preferinţă între declaraţiile succesive ale martorilor, Curtea a constatat că, în cauză, sunt temeiuri suficiente să considere - constatând că declaraţiile martorilor amintiţi sunt contradictorii - că numai cele făcute în cursul urmăririi penale sunt expresia adevărului, coroborându-se cu alte fapte şi împrejurări ce au rezultat din ansamblul probelor existente în cauză şi să le înlăture motivat pe celelalte.
Sub aspectul individualizării pedepsei, instanţa a reţinut ca scopul preventiv-educativ şi sancţionator al pedepsei şi al legii penale poate fi atins în cauză prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea inculpatului A., în limitele prevăzute de lege ţinând seama de gravitatea faptei comise, împrejurările în care au fost comise aceste fapte, dar şi conduita procesuală a inculpatului.
În acest sens, s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 74 C. pen., circumstanţele personale ale inculpatului şi circumstanţele reale ale săvârşirii faptei şi impactul acesteia asupra societăţii, instanţa apreciind că o pedeapsă 2 ani închisoare, corespunde criteriului proporţionalităţii între gravitatea faptei şi datele personale ale inculpatului.
În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 C. pen., privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei având în vedere că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, precum şi circumstanţele în care au fost comise faptele, s-a prezentat în mod constant în faţa organelor judiciare, atât la urmărire penală, cât şi la instanţă, astfel că apreciază că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei va constitui un avertisment suficient şi îndestulător pentru ca inculpatul să nu mai persevereze în săvârşirea de fapte penale.
Aplicarea unei pedepse în regim de detenţie pentru inculpat, în sensul solicitat de parchet, relevă caracterul inadecvat al unui asemenea tratament sancţionator, ce ar genera serioase rezerve în legătură cu posibilităţile reale a scopului preventiv şi educativ prevăzut de lege.
Sub aspectul laturii civile, instanţa a reţinut că, potrivit art. 1357 C. civ., orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat a-l repara, iar omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a fost cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a fost cauzat prin neglijenţa sau imprudenţa sa.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale, întrucât inculpatul se face vinovat de săvârşirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii materiale, existând o strânsă legătură cauzală între fapta ilicită şi prejudiciul cauzat părţii civile, fapt pentru care în baza art. 25 C. proc. pen. raportat la art. 397 C. proc. pen., a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă RNP - Romsilva - Direcţia Silvică Gorj şi a obligat inculpatul la plata sumei de 43514,20 RON cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale.
Împotriva sentinţei penale nr. 317 din 20 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2017, F. şi inculpatul A. au declarat apel.
Inculpatul A., prin motivele scrise depuse la dosar şi susţinute de apărătorul ales, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate şi achitarea sa, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., întrucât fapta nu există.
În acest sens, a susţinut că săvârşirea faptei prevăzute de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 republicată nu a fost dovedită şi nici vinovăţia, pentru a se putea dispune condamnarea sa la pedeapsa de 2 ani închisoare, individualizată cu aplicarea art. 91 C. pen. dovedirea faptei trebuia să se realizeze sub toate aspectele şi elementele constitutive ale acesteia, nu doar în ceea ce priveşte materialitatea sa.
În opinia inculpatului, nu se poate da eficienţă declaraţiilor martorilor, la nivel general, printr-o apreciere discreţionară, care să înfrângă prezumţia de nevinovăţie, iar instanţa de fond nu a explicat de o manieră convingătoare raţionamentul juridic pe care l-a adoptat.
Totodată, a arătat că instanţa de fond a acordat importanţă declaraţiilor date de martori, care reflectă existenţa faptelor în sine, fără a avea la bază şi probe care să reflecte caracterul penal al faptei dincolo de orice îndoială rezonabilă.
A mai susţinut că, în cauză nu s-a probat valoarea prejudiciului, această valoare s-a raportat doar la evaluarea făcută de către personalul silvic, fără a exista un raport de expertiză care să stabilească dacă suma pretinsă este reală, instanţa apreciind arbitrar că prejudiciul este real, din declaraţiile martorilor.
În ce priveşte acţiunea civilă exercitată de către partea civilă RNP - Romsilva - Direcţia Silvică Gorj - Ocolul Silvic Peşteana, a solicitat respingerea acesteia, apreciind că despăgubirile civile sunt nejustificat de mari.
Numita F. şi-a întemeiat apelul pe dispoziţiile art. 409 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., iar prin motivele scrise depuse la dosar, considerându-se parte civilă în dosarul nr. x/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a arătat că este proprietar al terenului cu vegetaţie forestieră, situat în pct. Cânepa, UA 66 A, solicitând admiterea apelului.
Examinând apelul inculpatului A. atât prin prisma motivelor de apel invocate, cât şi din oficiu, conform art. 417 C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept şi în limitele impuse de art. 418 C. proc. pen., Înalta Curte constată că apelul este nefondat, în considerarea celor ce succed:
Prin rechizitoriul nr. x/2015 din data de 15 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere, fără drept, de arbori din fondul forestier naţional, prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 republicată.
Prima instanţă a constatat că fapta descrisă în rechizitoriu constituie infracţiune silvică, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de tăiere, fără drept, de arbori din fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate, faptă prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 republicată, având în vedere mijloace de probă administrate în faza de urmărire penală, respectiv: procesele-verbale încheiate de organele de constatare, înscrisuri, planşe foto, declaraţiile martorilor G., K., I., L., N., Q., W., B., C., D., E., X., Y., Z., U..
Reaudiaţi de către instanţa de fond, martorii G., K., I., L., X., Y., Z., U., Q., W. şi-au menţinut declaraţiile anterioare, cu excepţia martorilor B., C., D. şi N., acesta din urmă declarând că îşi menţine declaraţiile, cu anumite precizări însă.
Analizând motivele de apel formulate în cauză, Înalta Curte notează că acestea reflectă contestarea situaţiei de fapt şi reţinerii vinovăţiei inculpatului A., în contextul în care se susţine că toţi arborii au fost marcaţi în prealabil conform autorizaţiilor emise de Ocolul Silvic Peşteana, iar probele administrate nu dovedesc contrariul, precum şi că declaraţiile martorilor B., C., D. şi E. nu reprezintă probe directe, care să conducă la conturarea faptei ce i se impută şi la stabilirea vinovăţiei sale.
Astfel, în esenţă, inculpatul A. susţine că toţi arborii pentru care au fost obţinute autorizaţii fuseseră marcaţi în prealabil, iar pentru dovedirea acestui aspect trebuia să se acorde credit declaraţiei martorului K., inginer în cadrul Ocolului Silvic Peşteana şi pădurarului G., care participase atunci când s-a efectuat marcarea arborilor. Ceea ce s-a dovedit în cauză a fost participarea sa la tăierea arborilor, însă ceea ce nu s-a probat a fost tocmai faptul că arborii au fost marcaţi în prealabil. În plus, planşele foto efectuate la faţa locului, administrate în cauză, nu atestau tăierea, ci doar că cioatele prezentau urme proaspete de tăiere. În acelaşi timp, inculpatul contestă evaluarea prejudiciului făcută de către personalul silvic, apreciind că valoarea prejudiciului trebuia probată printr-o expertiză.
Totodată, în cursul dezbaterilor, apărătorul ales a avansat ipoteza că S.C. J. S.R.L., firma administrată de martorul I., a efectuat lucrările de exploatare în intervalul 21 iulie 2015 - 23 iulie 2015 şi acesta ar fi motivul pentru care acest martor a semnat procesul-verbal de predare-primire, recepţie masă lemnoasă în rampă din data de 27.07.2015, context în care a susţinut că, în mod greşit, instanţa de fond a reţinut pe baza declaraţiile martorilor, că inculpatul A. este cel care a tăiat arborii.
Audiat în faţa instanţei de apel, la termenul din data de 21 octombrie 2021, inculpatul A. a declarat următoarele:
"Înţeleg învinuirea ce mi se aduce şi arăt că recunosc doar tăierea unui singur arbore care se impunea a fi tăiat deoarece era accidentat prin tăierea arborilor anteriori.
Ceilalţi arbori au fost tăiaţi de firma de exploatare pe care o angajasem eu împreună cu soacra mea, F..
Din punctul meu de vedere, nu s-a tăiat niciun arbore care să nu fi fost marcat, în autorizaţia de tăiere fiind menţionaţi 2000 arbori.
Precizez că autorizaţia de tăiere a fost ridicată de la Ocolul Silvic de către reprezentantul firmei de exploatare şi nu de către noi.
Arăt că în data de 04.08.2015, am spus organelor de control că împreună cu persoanele care se aflau la locul respectiv tăiam crengile copacilor tăiaţi anterior de firma de exploatare şi că am tăiat un singur arbore, cel despre care am spus anterior că fusese accidentat de ceilalţi copaci tăiaţi.
Este adevărat că am mai vrut să tai un copac din aceleaşi motive, însă nu am mai făcut acest lucru.
Am tăiat copacul respectiv deoarece atât eu, cât şi persoanele cu care tăiam crengile copacilor puteam fi loviţi de copacul respectiv care se putea prăbuşi în orice moment.
Nu ştiu dacă la data de 4 august sau 5 august autorizaţia de exploatare a lemnului era sau nu suspendată, ceea ce pot să vă spun e că firma de exploatare a tăiat în trei zile aprox. 300 metri cubi lemn, cantitate pe care eu şi persoanele cu care eram nu puteam să o tăiem.
Precizez că la sfârşitul lunii iulie, contractul dintre soacra mea şi firma de exploatare a fost reziliat însă toate lemnele care fuseseră tăiate până atunci trebuiau duse în rampă pentru a fi transportate şi vândute ulterior. Maşina care a fost găsită în data de 5 august de către organele de control transportând lemne se deplasa practic de la rampă şi urma să meargă să se întâlnească cu pădurarul pentru ca acesta să emită avizul de expediţie pentru materialul lemnos transportat.
Ceea ce vreau să subliniez este faptul că eu nu am tăiat decât crengile arborilor care fuseseră anterior tăiaţi de firma de exploatare şi un singur arbore care era în pericol să cadă.
Vreau să arăt că reprezentantul firmei de exploatare a lemnului este pădurar."
Procedând la propria analiză a probatoriului, Înalta Curte constată că nu se confirmă apărarea inculpatului, situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond, astfel cum este detaliată în cuprinsul hotărârii atacate, expus anterior, fiind corect stabilită, în urma unei juste interpretări şi aprecieri a mijloacelor de probă administrate atât în faza de urmărire penală, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, din care rezultă atât existenţa faptei imputate inculpatului A., cât şi săvârşirea acesteia cu vinovăţie (forma intenţiei directe, în sensul dispoziţiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., inculpatul prevăzând rezultatul faptei sale şi urmărind producerea acestuia prin săvârşirea respectivei fapte).
Contrar susţinerilor inculpatului, în esenţă, Înalta Curte reţine că, începând cu data de 21.07.2015, inculpatul A. a început exploatarea, pe cont propriu, a masei lemnoase de pe suprafaţa de pădure ce face parte din fondul forestier naţional, proprietatea numitei F. (deşi era încheiat în acest sens un contract de prestări servicii cu S.C. J. S.R.L., prin administrator I.), fiind ajutat de numiţii B., C., D. şi E., pe care i-a angajat în acest scop, a continuat exploatarea şi ulterior datei de 23 iulie 2015 (când I. i-a comunicat inculpatului că reziliază unilateral contractul, înregistrând încunoştinţarea la Ocolul Silvic Peşteana), până la data de 05.08.2015 (când exploatarea masei lemnoase a fost oprită în urma controlului efectuat de organele abilitate), activitate cu ocazia căreia, inculpatul împreună cu persoanele angajate de el, prin acţiuni conjugate, a tăiat fără drept, de pe picior, din fondul forestier naţional, administrat de către Ocolul Silvic Peşteana, din UP 5 Cânepa, UA 66 A, un număr de 51 de arbori specia fag (neinventariaţi şi nemarcaţi), cu un volum total de 119,49 mc, în valoare totală de 72.915,68 RON, care depăşeşte de 50 de ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
Deşi contestă acest fapt, încercând să inducă ideea că arborii nemarcaţi puteau fi tăiaţi, în intervalul 21 - 23 iulie 2015, când exploatarea s-ar fi făcut de către S.C. J. S.R.L., ansamblul declaraţiilor date în cauză de către martori relevă împrejurări de fapt, apte să susţină concluzia că, în perioada 21.07.2015 - 05.08.2015, inculpatul A. este cel care a exploatat, în mod exclusiv, materialul lemnos, fiind ajutat de persoanele pe care le-a angajat în acest scop, iar activitatea nu s-a limitat la tăierea de pe picior a arborilor marcaţi de către numitul K., inginer în cadrul Ocolului Silvic Peşteana, conform atribuţiilor sale de serviciu, curăţarea lor de crengi, separarea de trunchiuri şi târârea acestora în rampă, de unde au fost livraţi către S.C. H. S.R.L.
Totodată, Înalta Curte apreciază, esenţial sub aspectul conturării situaţiei de fapt reţinută, faptul că, la data de 04 august 2015 (potrivit procesului-verbal încheiat, filele x d.u.p.), în urma controlului efectuat de către o patrulă formată din lucrători din cadrul Poliţiei oraşului Ţicleni, în punctul Cânepa, U.P./Tarla 5, u.a./parcela x A, inculpatul A. a fost găsit tăind cu o drujbă, un copac, în prezenţa numiţilor D., C., O. şi P..
Faţă de cele constatate în data de 04 august 2015, în dimineaţa zilei de 05 august 2015, lucrători din cadrul Poliţiei oraşului Ţicleni, însoţiţi de martorii K. şi G., precum şi de către martorii Q. şi R., din cadrul C.R.S.C. Vâlcea (garda forestieră) s-au deplasat în punctul Cânepa, U.P./Tarla 5, u.a./parcela x A, pentru a verifica modul în care se exploata materialul lemnos. Pe drumul forestier, la aproximativ 1 km de rampa în care era tras şi depozitat până la încărcare, materialul lemnos exploatat de inculpat împreună cu angajaţii săi, persoanele mai sus-menţionate s-au întâlnit cu autoutilitara marca x, cu nr. de înmatriculare x, condusă de către martorul L., care era încărcată cu material lemnos încărcat din rampa lui F.. Fiind oprită autoutilitara, la solicitarea organelor cu atribuţii de control (proces-verbal fila x d.u.p.), martorul L. a precizat că buştenii pe care îi transporta fuseseră încărcaţi de A. şi angajaţii săi, din rampă, ocazie cu care s-a constatat că buştenii respectivi erau esenţă de fag, erau nemarcaţi de către pădurar, iar martorul nu deţinea pentru aceştia, niciun fel de document, nici măcar aviz de însoţire.
Pentru a verifica legalitatea tăierilor de arbori, funcţionarii respectivi, cu atribuţii de control şi constatare, s-au deplasat la locul unde se tăiase acel material lemnos, unde l-au găsit pe inculpat împreună cu martorii D. şi C. şi P..
Verificările efectuate au relevat că inculpatul A., împreună cu angajaţii săi, tăiase şi un număr de 51 de arbori esenţă fag, în mod nelegal, întrucât respectivii arbori nu fuseseră marcaţi de către martorul K., la fel ca şi ceilalţi, pentru care Ocolul Silvic Peşteana emisese autorizaţia de exploatare, cioatele acestora prezentând urme proaspete de tăiere (proces-verbal încheiat la data de 05.08.2015, fila x d.u.p.).
Conform planşelor foto realizate de organele de constatare, cioatele celor 51 de arbori esenţă fag, tăiaţi în mod nelegal, prezentau urme proaspete de tăiere.
În urma inventarierii şi măsurării materialului lemnos rezultat prin tăierea celor 51 de arbori esenţă fag, tăiaţi de pe picior în mod nelegal, fără a fi fost marcaţi, a rezultat un volum total de 119,490 mc, având o valoare de 72.915,68 RON, valoarea materialului lemnos tăiat ilegal depăşind de 5 ori valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
În acest context, instanţa de apel constată că nu pot fi valorificate susţinerile apărării inculpatului subsumate criticii că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre apreciind discreţionar declaraţiile martorilor, date în cursul urmăririi penale, în detrimentul celor din cursul judecăţii, când martorii B., C., D., N. au relatat aspecte contrare.
Examinând probele administrate în ambele faze ale procesului penal, instanţa de fond a acordat relevanţă declaraţiilor date în cursul urmăririi penale de către martorii B., C., D., N., apreciind că acestea exprimă adevărul şi se coroborează cu alte fapte şi împrejurări ce reies din ansamblul probelor existente în cauză, înlăturând motivat declaraţiile date de aceeaşi martori în cursul judecăţii, prin care aceştia au retractat ceea ce au declarat detaliat în faza de urmărire penală.
Apreciind asupra aceloraşi declaraţii de martori, Înalta Curte consideră că argumentele primei instanţe, în sensul că declaraţiile date în cursul judecăţii apar ca fiind făcute în vederea disculpării inculpatului, îşi găsesc valabilitatea şi în faţa instanţei de apel, prin raportare la datele concrete ale cauzei.
Reaudierea martorilor C. şi D. în cursul cercetării judecătoreşti în apel, astfel cum proba testimonială a fost încuviinţată la solicitarea inculpatului, nu a fost posibilă, instanţa de apel constatând imposibilitatea de audiere a acestora. Se observă, însă, că prin declaraţiile date în faţa notarului public la data de 5 februarie 2021, respectiv 18 februarie 2021, depuse de către apărătorul ales al inculpatului în urma încuviinţării probei cu înscrisuri, aceşti martori au arătat că îşi menţin declaraţiile date în dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Craiova, aceasta însemnând că îşi menţin poziţia de retractare a celor declarate în cursul urmăririi penale. Prin urmare, în privinţa declaraţiilor acestor doi martori, instanţa de apel nu poate ajunge la o concluzie diferită de cea exprimată anterior, prin care a validat motivele pentru care instanţa de fond nu a considerat corespunzătoare adevărului declaraţiile date de aceştia în cursul judecăţii.
Totodată, analizând declaraţiile date în cursul judecăţii în apel de către martorii B. şi E., Înalta Curte constată că acestea urmează aceeaşi linie, a retractării celor declarate în cursul urmăririi penale, fără nicio justificare pertinentă, ceea ce generează concluzia că sunt nesincere şi făcute pro causa.
În acelaşi timp, evaluând aspectele antamate în cursul dezbaterilor, precum şi declaraţia inculpatului dată în faţa instanţei de apel, Înalta Curte apreciază că apărările formulate nu sunt apte a crea convingerea instanţei în sensul dorit de inculpat, pe de o parte, că toţi arborii erau marcaţi, iar pe de altă parte, că a tăiat doar crengile arborilor care fuseseră anterior tăiaţi de firma de exploatare şi un singur arbore (care prezenta pericol deoarece era accidentat de ceilalţi copaci tăiaţi), în condiţiile în care nu sunt susţinute de probele administrate în cauză, ci dimpotrivă, probatoriul relevând că, în afara arborilor marcaţi, inculpatul a tăiat de pe picior, personal şi împreună cu persoanele angajate de către el, şi un număr de 51 de arbori esenţă fag, care nu fuseseră marcaţi pentru tăiere, de către martorul K., inginer în cadrul Ocolului Silvic Peşteana.
Referitor la prejudiciu, contestat de către inculpat sub aspectul valorii şi a modalităţii de stabilire, Înalta Curte nu poate primi susţinerile inculpatului. Chiar dacă efectuarea expertizei, încuviinţată de prima instanţă, nu a fost posibilă, din motive obiective, aceasta nu înseamnă că valoarea prejudiciului ar fi fost stabilită de către instanţa de fond, în mod arbitrar, din declaraţiile martorilor, aşa cum se afirmă în motivele de apel, putându-se observa că există dispoziţii legale exprese în legătură cu evaluarea prejudiciului.
În acest sens, Înalta Curte reţine că potrivit prevederilor art. 105 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 46/2008 republicată, prejudiciul adus fondului forestier naţional, denumit în continuare prejudiciu, indiferent de natura juridică a proprietăţii, se evaluează de către personalul silvic, în condiţiile legii.
Valoarea prejudiciului prevăzut la alin. (1), produs prin fapte care constituie infracţiuni sau contravenţii, se stabileşte prin însumarea valorii pagubei produse pădurii cu valoarea funcţiilor pădurii nerealizate.
În cauză, conform prevederilor legale în materie, prejudiciul adus fondului forestier naţional a fost evaluat de către personalul silvic, iar prin adresa din 24.11.2015, Regia Naţională a Pădurilor, Direcţia Silvică Gorj - Ocolul Silvic Peşteana a comunicat organului judiciar că valoarea totală a materialului lemnos, care are un volum de 119,490 mc, rezultat în urma tăierii de pe picior, în mod nelegal, a celor 51 arbori specia fag, este în sumă totală de 72.915,68 RON, valoare care depăşeşte de 50 de ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
În concluzie, reţinând că situaţia de fapt a fost corect stabilită de instanţa de fond, prin coroborarea şi evaluarea justă a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte constată că fapta imputată inculpatului există şi întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 republicată, astfel încât criticile inculpatului A. sunt neîntemeiate.
Cu privire la individualizarea pedepsei şi a modalităţii de executare a acesteia, instanţa de apel are în vedere că au fost valorificate toate circumstanţele săvârşirii infracţiunii, precum şi aspectele privind persoana inculpatului, inclusiv conduita procesuală, astfel cum au fost expuse în considerentele hotărârii atacate.
Sub aspectul laturii civile, se reţine că Regia Naţională a Pădurilor, Direcţia Silvică Gorj - Ocolul Silvic Peşteana s-a constituit parte civilă, prin adresa din 09.05.2017, pentru un prejudiciu în cuantum de 43514,20 RON, acţiunea civilă exercitată de către această instituţie fiind în mod corect admisă de instanţa de fond.
În ce priveşte apelul declarat de F., Înalta Curte constată inadmisibilitatea acestuia, faţă de lipsa calităţii sale procesuale în prezenta cauză.
În acest sens, Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 409 alin. (1) C. proc. pen., pot face apel: a) procurorul, referitor la latura penală şi latura civilă; b) inculpatul, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă; c) partea civilă, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă, şi partea responsabilă civilmente, în ceea ce priveşte latura civilă, iar referitor la latura penală, în măsura în care soluţia din această latură a influenţat soluţia în latura civilă; d) persoana vătămată, în ceea ce priveşte latura penală; e) martorul, expertul, interpretul şi avocatul, în ceea ce priveşte amenzile judiciare aplicate prin sentinţă, precum şi în ceea ce priveşte cheltuielile judiciare şi indemnizaţiile cuvenite acestora; f) orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al instanţei, în ceea ce priveşte dispoziţiile care au provocat asemenea vătămare.
Având în vedere norma legală menţionată, Înalta Curte constată că numita F. nu are niciuna din calităţile procesuale în baza căreia să poată declara apel împotriva sentinţei penale nr. 317 din 20 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2017, prin care inculpatul A. a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de tăiere fără drept, de arbori din fondul forestier naţional şi obligat la plata de despăgubiri civile către partea civilă RNP - Romsilva - Direcţia Silvică Gorj.
În fapt, numita F. (soacra inculpatului A.) este proprietara suprafeţei de pădure situată în punctul (parchetul) Cânepa, Unitatea de Producţie 5 (U.P. 5/Tarlaua 5) - Unitatea Amenajistică (parcela) 66 A (u.a. 66A) Ţicleni, Jud. Gorj, care face parte din fondul forestier naţional, administrat de către Ocolul Silvic Peşteana, din cadrul Direcţiei Silvice Gorj, suprafaţă de pădure din care inculpatul a tăiat fără drept, de pe picior, un număr de 51 de arbori specia fag (neinventariaţi şi nemarcaţi).
Sub acest aspect, Înalta Curte aminteşte că în sarcina inculpatului nu s-a mai reţinut şi săvârşirea faptei prevăzută de art. 109 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (furt de arbori din fondul forestier naţional), prin rechizitoriul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova fiind dispusă clasarea faţă de inculpat pentru această infracţiune, avându-se în vedere că proprietar al fondului forestier de pe care inculpatul A. a tăiat, de pe picior, nelegal, cei 51 de arbori specia fag, nemarcaţi, era numita F., precum şi relaţiile de familie dintre aceştia.
Totodată, Înalta Curte aminteşte că, în raport de infracţiunea prevăzută de art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 republicată, reţinută în sarcina inculpatului, persoană vătămată care se poate constitui parte civilă este ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea fondului forestier, concluzie ce se desprinde din dispoziţiile art. 105 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 republicată, conform cărora prejudiciul adus fondului forestier naţional, denumit în continuare prejudiciu, indiferent de natura juridică a proprietăţii, se evaluează de către personalul silvic, în condiţiile legii, coroborate cu art. 105 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 republicată, în situaţiile în care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea fondului forestier, (…) acesta se recuperează, în baza procesului-verbal, actului de control de fond forestier/parţial întocmit de personalul silvic, de către organele fiscale competente subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor juridice (…).
Prin urmare, Înalta Curte constată că, deşi în conţinutul motivelor de apel numita F. face referire la calitatea de parte civilă pe care ar deţine-o în cauză, aceasta nu are o atare calitate procesuală, astfel cum nu are nicio altă calitate care să îi confere dreptul de a formula apel în cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul declarat inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 317 din 20 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2017.
În baza art. 421 pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de F. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400 RON, va rămâne în sarcina statului.
Va obliga apelanţii A. şi F. la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, apelul declarat inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 317 din 20 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. x/2017.
Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de F. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400 RON, rămâne în sarcina statului.
Obligă apelanţii A. şi F. la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2021.
GGC - MM