Public procurement: validity of financial correction for late publication of clarifying addendum and application of special time-calculation rules

Şedinţa publică din data de 21 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 13.09.2019, reclamanta Casa Naţională de Pensii Publice a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice-Direcţia Generală Programe Europene Capacitatea Administrativă, anularea Deciziei nr. 245/21.06.2019 privind soluţionarea contestaţiei formulate de reclamantă şi a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/10.04.2019 emise de pârât şi, pe cale de consecinţă, anularea măsurii de a aplica o corecţie financiară de 5% din valoarea contractului nr. x/26.01.2012 şi restituirea sumei de 743.350,82 RON, contravaloarea corecţiei financiare de 5% aplicate.

Prin sentinţa nr. 889 din 3 decembrie 2019, Curtea a respins contestaţia reclamantei. Totodată, a dispus restituirea taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, achitată de reclamantă, ca urmare a admiterii cererii de reexaminare taxă de timbru prin încheierea din 25 septembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2019.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., reclamanta Casa Naţională de Pensii Publice a formulat recurs, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate, prin care s-a menţinut măsura aplicării unei corecţii financiare de 5% din valoarea Contractului nr. x/26.01.2012 stabilită prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/10.04.2019 şi anularea Deciziei nr. 245/21.06.2019.

A susţinut recurenta-reclamantă că instanţa a interpretat excesiv dispoziţiile legale aplicabile, prin raportare la situaţia de fapt şi de drept incidentă.

Prin Nota de constatare echipa de control a reţinut că autoritatea contractantă a impus o cerinţă de calificare şi selecţie restrictivă, pe care a corectat-o în urma unei solicitări de clarificare a unui potenţial ofertant printr-un anunţ de tip erată, încălcând dispoziţiile prevăzute de art. 33 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 şi principiul transparenţei stipulat de art. 2 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Echipa de control a invocat şi încălcarea legislaţiei privind achiziţiile publice şi, pe cale de consecinţă, abatarea de la legalitate, regularitate şi conformitate, identificând o neregulă în conformitate cu art. 70 alin. (1) lit. b) şi art. 98 alin. (1) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1083/2006, art. 13 alin. (2) şi art. 27 lit. a) şi b) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1828/2006, transpusă în legislaţia naţională specifică la art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Instanţa a apreciat că modalitatea de publicare a eratei, respectiv modificarea termenului limită pentru primirea ofertelor, ar fi fost efectuată cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniul achiziţiilor publice.

Însă, legiuitorul stabileşte explicit prin dispoziţiile art. 78 alin. (2) şi (3) din O.U.G. nr. 34/2006 faptul că autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite răspunsurile de clarificare formulate tuturor operatorilor interesaţi de participarea la procedura de atribuire. Or, şi-a îndeplinit această obligaţie, prin publicarea eratei, respectând dispoziţiile art. 33 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 şi ale art. 2 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, permiţând oricărui operator economic cu adevărat interesat să acceseze direct şi nerestricţionat răspunsurile prin care au fost modificate criteriile de calificare.

Argumentul instanţei potrivit căruia modificarea termenului limită pentru primirea ofertelor ar fi condus la restricţionarea accesului operatorilor economici la procedura de atribuire pentru că nu ar fi respectat principiul transparenţei nu poate fi primit.

Referitor la termenul limită pentru primirea ofertelor, care, în fapt, reprezintă "neregula" constatată de echipa de control, a precizat recurenta-reclamantă că, la data de 21.09.2011, a fost înregistrată la CNPP solicitarea de clarificări formulată de S.C. A. S.R.L., sub nr. x/21.09.2011. La data de 22.09.2011, ora 14:33, a fost transmis, spre publicare, răspunsul CNPP nr. x/22.09.2011 sub forma eratei nr. 23920/22.09.2011. Termenul limită pentru depunerea ofertelor era 26.09.2011, astfel că termenul de 3 zile impus de dispoziţiile legale a fost respectat.

Solicitarea de clarificări a parcurs întregul circuit al documentelor specific unei instituţii publice, procesul de soluţionare a acesteia fiind unul de durată, răspunsul fiind înaintat Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice-ANRMAP în vederea validării şi publicării în Sistemul Electornic de Achiziţii Publice-SEAP şi Jurnalul Oficial al Uniunii Europene-JOUE.

Astfel, în calitate de autoritate contractantă, şi-a îndeplinit obligaţia de a transmite în termen documentaţia către ANRMAP, la 22.09.2011, ora 14:33, raportat la termenul de 3 zile până la data termenului pentru depunerea ofertelor, 26.09.2011. Documentaţia a fost validată la data de 22.09.2011, ora 15:20, intrând în procesul automat de publicare în SEAP şi JOUE.

În acest context, corecţia financiară este nejustificată, raportat atât la faptul că a respectat termenul impus de dispoziţiile legale, cât şi la faptul că publicarea, la data de 23.09.211, se datorează unei proceduri de lucru a unui terţ, respectiv SEAP.

Mai mult, prin publicarea eratei, termenul de depunere a ofertelor a fost prelungit până la data de 30.09.2011, aspect reţinut şi de echipa de control a Autorităţii de management care a constatat că transmiterea spre publicare a răspunsului a fost realizată cu 7 zile înainte de termenul de depunere a ofertelor, cu respectarea prevederilor art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.

Astfel, raţionamentele echipei de control şi cele reţinute de prima instanţă sunt pur teoretice, fără o aplicabilitate în practică, condiţii în care aplicarea unei corecţii financiare pentru un aspect exclusiv formal şi de mică însemnătate în raport cu realitatea practică încalcă principiul proporţionalităţii stabilit de O.U.G. nr. 66/2011.

În situaţia de faţă, nu a fost produs niciun efect negativ prin modificarea termenului limită pentru depunerea ofertelor, respectiv nu a avut cum să restricţioneze concurenţa în cadrul procedurii, în condiţiile în care toate informaţiile au fost publicate transparent. Dispoziţiile art. 6 alin. (33) din O.U.G. nr. 66/2011 prevăd că pentru abaterile de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziţie de natură pur formală, care nu au niciun potenţial impact financiar, nu se aplică reduceri procentuale, în acelaşi sens fiind şi dispoziţiile art. 27 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011.

Fapta pentru care se consideră aplicabilă sancţiunea corecţiei financiare nu este identificată în concret, pentru că potenţiala restricţionare a concurenţei nu există.

Autoritatea de control nu a justificat în ce măsură corecţia aplicată este adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, ţinând seama de natura neregulii imputat şi de impactul financiar al acesteia asupra proiectului/programului respectiv.

Astfel, temeiul juridic în baza căruia a fost aplicată corecţia financiară nu există, fiind respectată legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, şi nu există niciun prejudiciu sau un impact financiar, neputându-se vorbi despre o neregulă, în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Obligaţia de transparenţă presupune ca un potenţial ofertant care operează pe teritoriul unui alt stat membru poate avea acces la informaţii relevante privind o procedură de achiziţii înainte ca aceasta să fie finalizată, astfel încât, dacă acel potenţial ofertant doreşte, să îşi poată exprima interesul prin participarea la procedura respectivă.

3. Apărările intimatului

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea sentinţei instanţei de fond.

A susţinut intimatul, în esenţă, că în mod pertinent prima instanţă a stabilit în recurenta-reclamantă a impus o cerinţă de calificare şi selecţie restrictivă, pe care a corectat-o în urma unei solicitări de clarificare a unui potenţial ofertant printr-un anunţ tip erată, circumscriind situaţia de fapt dispoziţiilor art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.

În concret, la data de 23.09.2011 a fost publicat în SEAP anunţul tip erată şi la data de 24.09.2011 în JOUE, astfel că, prin raportare la data de 26.09.2011, data limită pentru depunerea ofertelor anunţată iniţial, s-a constatat un termen de 2 zile faţă de data limită iniţială de depunere a ofertelor la publicarea anunţului tip erată în SEAP, neluându-se în calcul ziua în care începe să curgă termenul şi ziua în care acesta se implineşte. Afirmaţia recurentei că sancţiunea aplicată este nejustificată, pentru că s-ar datora unei proceduri de lucru a unui terţ, nu este exoneratoare de răspundere.

De asemenea, nu poate fi reţinută apărarea recurentei, în sensul că nu ar exista un impact financiar şi că fapta pentru care a fost aplicată sancţiunea nu a fost identificată, pentru că existenţa prejudiciului nu reprezintă o condiţie sine qua non pentru constatarea abaterii şi pentru că recurenta s-a abătut de la dispoziţiile legale în materia achiziţiilor publice şi de la prevederile contractului de finanţare.

4. Decizia instanţei de recurs

4.1. Preliminar, referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu a susţinut în niciun fel acest motiv de nelegalitate prevind nemotivarea hotărârii.

Argumentele recurentei-reclamante Casa Naţională de Pensii Publice privesc o eventuală greşită interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale incidente, aspecte ce vor fi verificate în cadrul motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., dar ipoteza că hotărârea recurată ar fi nemotivată nu poate fi reţinută.

4.2. Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent şi cu apărările formulate, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este fondat, instanţa de fond interpretând eronat dispoziţiile legale incidente, prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006 şi H.G. nr. 925/2006, în vigoare în perioada de referinţă.

4.2.1. Prin acţiunea ce face obiectul prezentei cauze, recurenta-reclamantă Casa Naţională de Pensii Publice a contestat corecţia de 5% din valoarea eligibilă a Contractului nr. x/26.01.2012 (în cadrul proiectului "Simplificarea şi automatizarea schimbului de date între CNPAS şi alte instituţii publice cu care interacţionează; date integrate prin automatizarea fluxurilor informaţionale interne şi externe (DIAFIX)", cod SMIS 26911) încheiat de CNPP, în calitate de autoritate contractantă, cu operatorul economic S.C. B. S.R.L., în valoare de 17.491.400,14 RON fără TVA.

Corecţia a fost aplicată prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/10.04.2019 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice-Direcţia Generală Programe Europene Capacitatea Administrativă, reţinându-se că autoritatea contractantă a impus o cerinţă de calificare şi selecţie restrictivă, pe care a corectat-o în urma unei solicitări de clarificare a unui potenţial ofertant printr-un anunţ tip erată, neregula fiind stabilită prin raportare la momentul de publicare a anunţului tip erată, la data de 23.09.2011 în SEAP, respectiv 24.09.2011 în JOUE, faţă de data limită de depunere a ofertelor anunţată iniţial, 26.09.2011, reţinându-se un termen de 2 zile faţă de aceasta.

Nota de constatare a fost atacată de Casa Naţională de Pensii Publice, contestaţia administrativă fiindu-i respinsă prin Decizia nr. 245/21.06.2019 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

4.2.2. Instanţa de fond, prin sentinţa recurată, a respins acţiunea reclamantei, reţinând, în esenţă, că în mod corect neregula a fost stabilită de pârât, în raport cu data publicării anunţului în SEAP, 23.09.2011, respectiv în JOUE, 24.09.2011, fiind încălcate dispoziţiile art. 33 din H.G. nr. 925/2006, referitoare la publicarea eratei cu cel puţin 3 zile înainte de data anunţată iniţial pentru deschiderea ofertelor.

Cu toate acestea, instanţa a apreciat că a fost respectat termenul pentru transmiterea răspunsului cu 6 zile înainte de data-limită pentru depunerea ofertelor, prevăzut de art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, reţinând data formulării răspunsului la solicitarea de clarificări de către potenţialul ofertant ca fiind 22.09.2011 şi data stabilită pentru depunerea ofertelor, astfel cum a fost prelungită, ca fiind 30.09.2011.

4.2.3. În cauză, reţine Înalta Curte că normele de drept material incidente sunt următoarele:

• O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare în perioada de referinţă

"Art. 3. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

(...)

z) zile - zilele calendaristice, în afara cazului în care se prevede expres că sunt zile lucrătoare. Termenul exprimat în zile începe să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului şi se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului; ziua în cursul căreia a avut loc un eveniment sau s-a realizat un act al autorităţii contractante nu este luată în calculul termenului. Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore este o zi de sărbătoare legală, o duminică sau o sâmbătă, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare."

"Art. 78. - (1) Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de atribuire.

(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde, în mod clar, complet şi fără ambiguităţi, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-o perioadă care nu trebuie să depăşească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din partea operatorului economic.

(3) Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite răspunsurile - însoţite de întrebările aferente - către toţi operatorii economici care au obţinut, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, documentaţia de atribuire, luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective."

"Art. 79. - (1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 78 alin. (2), în măsura în care clarificările sunt solicitate în timp util, răspunsul autorităţii contractante la aceste solicitări trebuie să fie publicat/transmis nu mai târziu de 6 zile înainte de data-limită stabilită pentru depunerea ofertelor.

(2) În cazul în care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare în timp util, punând astfel autoritatea contractantă în imposibilitate de a respecta termenul prevăzut la alin. (1), aceasta din urmă răspunde la solicitarea de clarificare în măsura în care se respectă, în mod cumulativ, următoarele:

a) perioada necesară pentru elaborarea şi transmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatorii economici înainte de data-limită de depunere a ofertelor;

b) răspunsul nu modifică informaţiile deja publicate, nu afectează modul de elaborare a ofertelor şi nici nu devine necesară publicarea unei erate."

• H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare.

"Art. 26.- (...)

(2) În cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, în condiţiile prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.564/2005, care stabileşte formatul standard al anunţurilor publicitare în cadrul procedurilor de atribuire prevăzute în directivele nr. 17/2004/CE şi 18/2004/CE."

"Art. 32. - (1) În cazul în care autoritatea contractantă primeşte solicitări de clarificare cu privire la prevederile documentaţiei de atribuire, aceasta are obligaţia de a răspunde la aceste solicitări, respectând prevederile art. 78 alin. (2) şi (3) din ordonanţa de urgenţă.

(2) În cazul în care documentaţia de atribuire a fost pusă la dispoziţia operatorilor economici prin asigurarea accesului direct şi nerestricţionat la fişierul electronic disponibil în SEAP, autoritatea contractantă are obligaţia, respectând prevederile art. 78 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, de a face cunoscute clarificările sau eventualele modificări în legătură cu documentaţia de atribuire, prin crearea unui nou fişier electronic la care se va asigura accesul direct şi nerestricţionat, în mod similar cu accesul la fişierul iniţial."

"Art. 33. - (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a deschide ofertele şi, după caz, alte documente prezentate de participanţi, la data, ora şi în locul indicate în anunţul de participare. În cazul în care devine necesară prelungirea termenului de depunere a ofertelor, autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza această modificare printr-o erată la anunţul de participare, care trebuie însă publicată cu cel puţin 3 zile înainte de data anunţată iniţial pentru deschiderea ofertelor."

• O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora

"Art. 2. - (1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit;

(...)

n) principiul proporţionalităţii - orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv;

(...)".

"Art. 17. - Orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi al stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia."

"Anexa la O.U.G. nr. 66/2011,

Art. 1.12. - Aplicarea necorespunzătoare a unor elemente auxiliare procedurii de atribuire.

Contractul a fost atribuit cu respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice, însă nu au fost respectate unele obligaţii auxiliare, cum ar fi publicarea anunţului de atribuire a contractului. Dacă acest tip de neregulă este doar de natură formală, fără un potenţial impact financiar, nu se va aplica nicio reducere/corecţie financiară."

4.2.4. În raport cu dispoziţiile legale precitate, Înalta Curte, analizând situaţia de fapt, constată că în mod greşit prima instanţă a validat argumentele intimatului-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice vizând nerespectarea de către recurenta Casa Naţională de Pensii Publice a termenului pentru publicarea anunţului erată, cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 33 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, de cel puţin 3 zile înainte de data anunţată iniţial pentru deschiderea ofertelor.

Astfel, la data de 21.09.2011, a fost înregistrată la autoritatea contractantă-Casa Naţională de Pensii Publice, sub nr. x/21.09.2011, solicitarea de clarificări formulată de S.C. A. S.R.L. . Această solicitare, formulată conform art. 78 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, cuprindea 16 întrebări de clarificare.

Autoritatea contractantă, respectând dispoziţiile art. 78 alin. (2) (de a răspunde cât mai repede posibil, într-o perioadă care să nu depăşească 3 zile lucrătoare) şi ale art. 79 alin. (1) (de a publica/transmite răspunsul nu mai târziu de 6 zile înainte de data-limită de depunere a ofertelor) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, a formulat, la data de 22.09.2011, răspunsul la solicitarea de clarificări nr. x/22.09.2011 pe care, în aceeaşi zi, l-a înaintat spre publicare sub forma anunţului tip erată nr. 23920.

Nu se poate vorbi despre pasivitatea recurentei-reclamante, care a formulat răspuns la cele 16 întrebări din solicitarea de clarificare în mai puţin de 3 zile lucrătoare şi a făcut demersuri pentru publicarea acestuia.

De asemenea, în ceea ce priveşte termenul de 3 zile prevăzut de art. 33 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, Înalta Curte constată că, şi în raport cu data de 23.09.2011 şi cu data de 24.09.2011, date apreciate ca fiind cea de publicare a anunţului în SEAP şi, respectiv, în JOUE, acest termen a fost respectat.

Potrivit art. 3 lit. z) din O.U.G. nr. 34/2006, prin zile se înţeleg zile calendaristice, în afara cazului când se prevede expres că sunt zile lucrătoare, iar termenul se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului, ziua în cursul căreia a avut loc un eveniment sau s-a realizat un act al autorităţii contractante nefiind luată în calcul.

Din data de 23.09.2011 (când a fost publicat în SEAP anunţul tip erată), au curs 4 zile până la termenul din 26.09.2011, iar, din data de 24.09.2011 (când a fost publicat în JOUE anunţul menţionat), au curs 3 zile până la termenul iniţial de deschidere a ofertelor.

Aceste aspecte reies din faptul că ultimul act al autorităţii contractante a fost realizat în ziua de 22.09.2011 (când a trimis spre publicare răspunsul x/22.09.2011 sub forma eratei nr. 23920). Această zi neluându-se în calcul, termenul a început să curgă din 23.09.2011 şi s-a încheiat la 26.09.2011, ora 12:00, la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului (data anunţată iniţial pentru deschiderea ofertelor, conform anunţului de participare).

Nu pot fi primite argumentele avute în vedere de intimatul-pârât prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, care a precizat că a aplicat modalitatea de calcul a termenului pe zile prevăzută de C. proc. civ., argumente care au fost validate de prima instanţă prin interpretarea eronată a dispoziţiilor legale incidente, pentru că legea specială explicitează expres, în cazul achiziţiilor publice, ce se înţelege prin "zile" şi momentul când se încheie termenul prevăzut în acest fel.

Prin urmare, nu se poate reţine existenţa unei nereguli de la procedura achiziţiilor publice constând în nerespectarea dispoziţiilor art. 33 din H.G. nr. 925/2006 cum în mod greşit a reţinut prima instanţă.

4.2.5. De altfel, în considerentele hotărârii recurate, prima instanţă a făcut referire atât la data iniţială pentru depunerea ofertelor, cât şi la data prelungită în acest sens.

Astfel, deşi, pentru publicarea anunţului tip-erată, a constatat încălcarea articolului menţionat, din perspectiva datei de 26.09.2011 (data anunţată iniţial pentru depunerea ofertelor, până la ora 10:00), instanţa a avut în vedere şi data de 30.09.2011 (data prelungită pentru depunerea ofertelor, conform eratei publicate în SEAP) din perspectiva formulării răspunsului la solicitarea de clarificări, constatând respectarea art. 78 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

4.2.6. De asemenea, Înalta Curte reţine că nu se poate vorbi nici despre încălcarea principiilor tratamentului egal sau al transparenţei, stipulate de art. 2 alin. (2) lit. b) şi d) din O.U.G. nr. 34/2006.

Recurenta-reclamantă Casa Naţională de Pensii Publice, în calitate de autoritate contractantă, urmare a solicitării de clarificări formulate de ofertantul S.C. A. S.R.L., a apreciat oportună prelungirea datei limită pentru depunerea ofertelor până la data de 30.09.2011, asigurând tuturor ofertanţilor interesaţi un interval de timp adecvat şi suficient pentru elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea documentelor de calificare, în raport cu anunţul tip erată publicat în SEAP şi JOUE.

4.2.7. În plus, pe lângă aspectele evidenţiate anterior, care sunt suficiente pentru a constata nelegalitatea actelor emise de intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Înalta Curte apreciază că sunt demne de reţinut alegaţiile recurentei-reclamante, referitoare la realitatea/aplicabilitatea practică a celor avute în vedere de intimatul-pârât şi de prima instanţă şi la principiul proporţionalităţii.

Astfel, şi în ipoteza în care publicarea în SEAP şi în JOUE ar fi avut loc cu mai puţin de 3 zile înainte de data anunţată iniţial pentru deschiderea ofertelor, în raport cu circumstanţele factuale ale cauzei, fapta reţinută în sarcina recurentei-reclamante nu se circumscrie noţiunii de neregulă care să atragă aplicarea unei corecţii financiare de 5% din valoarea fără TVA a Contractului nr. x/26.01.2012 încheiat cu S.C. B. S.R.L..

Solicitarea de clarificări, cuprinzând, după cum s-a arătat mai sus, nu mai puţin de 16 întrebări, a fost formulată de ofertantul S.C. A. S.R.L. la data de 21.09.2011, cu mai puţin de 6 zile înainte de data de 26.09.2011 de depunere a ofertelor (este demn de subliniat şi faptul că zilele 24-25.09.2011 au fost sâmbătă şi duminică)

Recurenta a făcut toate demersurile pentru a răspunde în timp util solicitării de clarificări şi pentru a publica răspunsul. În plus, prin acelaşi anunţ tip erată, a prelungit termenul limită pentru depunerea ofertelor, la 30.09.2011.

Astfel, în cauză, aşa-zisa neregulă reţinută în sarcina autorităţii contractante ar fi fost una pur formală, în sensul art. 1.12. din Anexa la O.U.G. nr. 34/2006, care permite neaplicarea vreunei corecţii financiare când neregula nu are un potenţial impact financiar, şi al art. 2 alin. (1) lit. n) şi art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, referitoare la respectarea principiului proporţionalităţii la stabilirea neregulii şi aplicarea corecţiei financiare.

4.3. Soluţia instanţei de recurs

Faţă de cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul, va casa în parte hotărârea recurată, şi, după rejudecare, va admite cererea de chemare în judecată, va anula actele administrative atacate şi va obliga pârâtul la restituirea sumei achitate cu titlu de corecţie financiară, urmând a menţine dispoziţiile instanţei de fond referitoare la restituirea taxei judiciare de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de recurenta-reclamantă Casa Naţională de Pensii Publice împotriva sentinţei nr. 889 din 3 decembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi, rejudecând, admite acţiunea reclamantei Casa Naţională de Pensii Publice.

Anulează Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/10.04.2019 şi Decizia nr. 245/2106.2019 privind soluţionarea contestaţiei emise de pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (fost Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice).

Obligă pârâtul la restituirea sumei sumei de 743.350,82 RON achitate de reclamantă.

Menţine dispoziţiile sentinţei recurate referitoare la restituirea taxei judiciare de timbru.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 21 octombrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.