Police recruitment exam question annulment upheld; candidates' annulment suit rejected.

Şedinţa publică din data de 19 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal (ca efect al declinării de la Tribunalul Sălaj) sub nr. x/2019, reclamanţii A. şi B. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei Române-Comisia Centrală de Concurs-Direcţia Investigaţii Criminale, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sălaj, C., Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud şi D. anularea Dispoziţiei nr. 504251/02.04.2019 prin care s-a admis contestaţia şi s-a anulat întrebarea nr. 3 din testul scris tip grilă; anularea raporturilor finale privind rezultatele după contestaţie ale concursurilor organizate de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud în vederea ocupării unui post de ofiţer principal II la Poliţia Oraş Sângeorz-Băi, respectiv de către Inspectoratul Judeţean de Poliţie Sălaj în vederea ocupării unui post de ofiţer principal I la Poliţia Oraşului Jibou; obligarea pârâţilor de rândul 1 şi 2 la emiterea dispoziţiei de numire pe postul vacant de ofiţer principal I la Poliţia Oraşului Jibou pentru reclamantul A., cu consecinţa anulării dispoziţiei de numire în funcţie a pârâtului de rândul 3; obligarea pârâţilor de rândul 1 şi 4 la reluarea concursului organizat pentru ocuparea postului vacant de ofiţer principal II la Poliţia Oraşului Sângeorz-Băi din faza interviului, cu consecinţa anulării dispoziţiei de numire în funcţie a pârâtului de rândul 5; obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 29.11.2019, reclamanţii au depus la dosar completare de acţiune, prin care au solicitat obligarea pârâţilor de rândul 1,2 şi 4, în solidar, la plata de daune interese materiale şi morale în cuantum total de 20.000 RON, argumentând întrunirea condiţiilor răspunderii civile delictuale şi cuantificând şi prejudiciul material prin raportare la prevederile art. 1385 alin. (4) C. civ.

La dosar au depus întâmpinare pârâţii, prin care au solicitat respingerea acţiunii introductive, astfel cum a fost completată, ca fiind neîntemeiată, iar pârâţii instituţii publice invocând şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române doar faţă de petitul privind emiterea dispoziţiei de numire pe postul vacant de ofiţer principal I la Poliţia Oraşului Jibou pentru reclamantul A., cu consecinţa anulării dispoziţiei de numire în funcţie a pârâtului de rândul 3.

La termenul de judecată de la data de 28.05.2020, instanţa a respins ca nefondate excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa Năsăud şi respectiv Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sălaj, pentru motivele indicate în cuprinsul încheierii de şedinţă de la acea dată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 115/2020 din 24 septembrie 2020, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată acţiunea, astfel cum a fost precizată; de asemenea, a respins cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată.

3. Calea de atac exercitată

Reclamanţii B. şi A. au formulat recurs împotriva sentinţei de mai sus, prin care au solicitat casarea acesteia, în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

Examinând tematica şi bibliografia din anunţul de concurs, se poate observa că unul sau mai mulţi itemi din tematica de concurs are/au un corespondent în bibliografia indicată. Aceste acte normative, neavând capitole/subcapitole/articole identice cu denumirea itemilor din tematica de concurs, au trebuit să fie studiate în integralitatea lor, iar întrebările formulate din aceste acte normative nu au fost supuse vreunei obiecţiuni din partea candidaţilor, similare cu cea admisă de comisia de soluţionare a contestaţiilor. Această regulă guvernează tematica si bibligrafia de concurs existând acte normative pentru care se specifică necesitatea parcurgerii doar a unor capitole, cele a căror denumire corespunde cu cea a unui item, în timp ce pentru alte acte nu există această similitudine.

In ceea ce priveşte O.U.G. nr. 103/2006 republicată, privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării poliţieneşti internaţională (publicată în monitorul oficial nr. 150 din 28 februarie 2014), se observă că acest act normativ nu cuprinde capitole/subcapitole/articole identice cu denumirea itemului din tematica de concurs şi acest act a trebuit să fie studiat în integralitatea lui, întregul act normativ fiind despre cooperarea poliţienească internaţională. Fiecare astfel de "canal" este reglementat de reguli specifice, de aceea întrebarea a fost corect si oportun formulată. În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu poliţistul trebuie să cunoască, să interpreteze si chiar să coreleze prevederi legale cuprinse în diverse acte normative care îi reglementează activitatea. Argumentul conform căruia bibliografia de concurs este prea vastă, în condiţiile în care toţi candidaţii au participat la concurs în aceleaşi condiţii, având de parcurs aceeaşi tematică şi bibliografie, nu are susţinere logică.

Într-adevăr, noţiunile de tematică si bibliografie sunt distincte si, la fel de adevărat, noţiunea de "bibliografie" este mai vastă decât cea de "tematică"; însă, din modul în care a fost formulat anunţul de concurs, această delimitare a fost făcută de către membrii comisiei de concurs care au indicat care anume părţi ale bibliografiei de concurs trebuie cunoscute şi din care va fi făcută evaluarea candidaţilor, prin indicarea lor în tematică. Aceasta a fost si interpretarea condiţiilor de concurs făcută de cei care au elaborat subiectele de concurs, care, in caz contrar, nu ar fi inclus întrebarea respectivă în testul grilă; însăşi persoana care a soluţionat contestaţia apreciază că " întrebarea se regăseşte în sursele bibliografice indicate a fi studiate în integralitatea lor în anunţul de concurs". Ulterior are loc o fractură de logică şi aceeaşi persoană apreciază că "nu este coroborată şi cu tematica specifică precizată în anunţul de concurs". Dacă respectivul articol face parte dintr-o lege care trebuia studiată în integralitea ei, este ilogic să se considere că acelaşi articol nu trebuia studiat deoarece nu face parte din tematica de concurs.

In subsidiar, a criticat soluţia deoarece, chiar dacă se consideră că întrebarea nr. 3 a fost formulată din afara tematicii de concurs, modul de soluţionare al contestaţiei este nelegal, deoarece încalcă dispoziţiile actului normativ în baza căruia a fost făcută, respectiv art. 54 alin. (3) si 4 din Anexa 3 la OMAI 140/2016 . Sintagma "şi" obligă la anularea întrebării doar în cazul în care sunt îndeplinite cele doua condiţii cumulative şi anume ca aceasta să fie formulată atât din afara tematicii cât şi a bibliografiei. Per a contrario, în cazul de faţă întrebarea este valabilă şi nu se poate proceda la anularea ei şi acordarea punctajului maxim tuturor candidaţilor. Această interpretare a legii este singura posibilă, textul legal fiind suficient de clar exprimat.

De asemenea, legea se interpretează în sensul în care produce efecte, iar nu în sensul în care nu ar produce efecte. Au arătat anterior că bibliografia de concurs nu se suprapune tematicii fiind precizate de către comisia de concurs care părţi ale tematicii trebuie studiate de către candidaţi. A aprecia că trebuie studiată doar legislaţia indicată în tematică, ar însemna să nu se aplice legea tocmai în cazul pe care îl reglementează si pentru care a fost edictată.

Conform unui alt principiu de drept, legea se interpretează în litera şi spiritul ei. Litera legii este clară si poate fi constatată prin citirea art. 54 din Anexa 3 la OMAI 140/2016. Având în vedere litera legii, nu este nici în spiritul legii să se acorde câştig de cauză unei persoane care nu a parcurs întreaga bibliografie, necunoscând anumite prevederi legale.

Prin întâmpinarea depusă Inspectoratul General al Poliţiei Române, se susţine că nu a primit corespondenţa pin fax, invocând neîndeplinirea procedurii prealabile de către recurenţi, aspect nereal; în acelaşi registru pârâtul susţine că nici comunicarea prin poştă nu a fost primită, aceasta fiindu-i restituită la data de 28.05.2019. Or, plicul cu numărul x a fost expediat la data de 16.05.2019 de la Oficiul Poştal Bistriţa, a ajuns în Bucureşti la 22.05.2019, data la care a fost predat destinatarului, care a semnat de primire iar la data de 28.05.2019 i-a fost transmisă comunicarea de primire.

Acelaşi pârât susţine că itemii indicaţi în tematica de concurs sunt "Canalele de cooperare poliţienească" reprezentând Capitolul II al O.U.G. nr. 103/2006 şi "Cererea de asistenţă polţienească internaţional" reprezentând Capitolul III al O.U.G. nr. 103/2006. însă capitolul II al actului normativ în discuţie este intitulat "Atribuţiile Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională" iar capitolul III se intitulează "Proceduri specifice" . În nici un caz nu poate fi pus semnul egalităţii între termenii " canale de cooperare poliţienească internaţionala" şi "Atribuţiile Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională". Chiar dacă art. 5 situat în Capitolul II al actului normativ face enumerarea canalelor de cooperare poliţienească internaţională, nu se poate susţine că acel articol este unicul relevant, în condiţiile în care tot actul normativ are ca obiect de activitate cooperarea poliţienească internaţionala. Colaborarea între Poliţia Română şi Poliţia din alt stat este un mod, un " canal " de colaborare poliţienească internaţională.

Pârâtul apreciază că întrebarea nr. 3 este formulată din afara tematicii de concurs întrucât canalele de cooperare poliţienească internaţională ar fi enumerate de art. 5 din O.U.G. nr. 103/2006 susţinând că doar articolul respectiv trebuia studiat în condiţiile în care în tematica de concurs nu se indică ce capitole/subcapitole/articole terbuie studiate. Articolul 5 este situat in cap. II intitulat "Atribuţiile Centrului de Cooperare Politienesca internaţională ". Acelaşi capitol cuprinde si art. 7 care, la alin. (1) lit. c) prevede ca atribuţii principale ale CCPI " coordonarea schimbului de date şi informaţii între autorităţile competente române şi străine, în scopul desfăşurării unor acţiuni comune care necesită realizarea de operaţiuni pe teritoriul mai multor state ". O parte dintre regulile care guvernează aceste acţiuni comune sunt prevăzute de art. 37 din acelaşi act normativ, cel din care a fost formulată întrebarea contestată. Pârâţii C. luliu C. şi D. au invocat în susţinerea contestaţiilor motive total diferite celor pentru care s-a admis contestaţia, iar contestaţiile acestora au fost respinse. Ulterior aceştia au "constatat" justeţea soluţionării contestaţiei, ale cărei argumente şi le însuşesc în totalitate şi le consideră absolut logice deşi iniţial nu le-au invocat.

Conceptul "Canalele de cooperare poliţienească internaţională", indicat în tematica de concurs, nu priveşte o simplă enumerare, cea făcută în art. 5, clar delimitabilă în contextul legii, conform susţinerilor pârâtului, motiv pentru care în lipsa unor precizări, similare celor făcute pentru restul actelor normative, s-a urmărit însuşirea de către candidaţi a actului normativ în integralitatea sa.

Cât priveşte argumentele IPJ Bistriţa-Năsăud, pe care îşi întemeiază cererea de respingere a reclamaţiei ca nefondată, invocând faptul că OMAI 665/2008 nu prevede posibilitatea formulării contestaţiei nici cu privire la conţinutul subiectelor de concurs si nici cu privire la baremul de corectare, se arată că acest conflict juridic s-a născut tocmai pentru ca anumite persoane au contestat baremul de corectare, contestaţie care a fost admisă de către instituţia care invocă imposibilitatea contestării. De altfel, aceste apărări vin în contradicţie atât cu Legea Contenciosului Administrativ cât şi cu art. 5 din Hotărârea 991/2005, Codul deontologic al poliţistului, conform căruia Actele întocmite de poliţie pot face obiectul unui control extern exercitat de către puterea judecătoreasca, potrivit prevederilor legale în vigoare.

De asemenea, recurenţii au arătat că ei nu au contestat rezultatele propriilor lucrări, rezultatele lucrării altor candidaţi, întrebările sau metodologia de concurs, ci faptul că această acţiune a survenit ca urmare a soluţionării nelegale a unei contestaţii care i-a prejudiciat, lipsindu-i de posibilitatea de a susţine interviul de departajare şi de a obţine trecerea în corpul ofiţerilor de poliţie, respectiv de a fi numit pe funcţia câştigată prin concurs.

Examinând actele depuse şi prevederile legale incidente, instanţa de fond a stabilit, prin raportare la prevederile art. 33 din Anexa 3 la OMAI 140/2016 ca întrebarea nr. 3 este greşit formulată.

Recurenţii au apreciat că această interpretare extensivă a termenului "greşit formulate" in cuprinsul art. 54 a Anexei 3 a OMAI 140/2016 nu este în concordanţa cu prevederile legale. Astfel, într-adevăr art. 33 indică la lit. a) necesitatea ca întrebările "să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu tematica şi bibliografia afişată" dar, pentru motivele expuse anterior, întrebarea a fost formulată în concordanţă cu temetica şi bibliografia de concurs. Prin interpretarea dată, atât comisia de soluţionare a contestaţiilor cât şi prima instanţă, pentru a nu prejudicia interesele candidaţilor, i-au prejudiciat tocmai pe candidaţii care, faţă de cerinţele formulate, au fost diligenţi şi au studiat actul în integralitatea sa, interesele acestora fiind puse pe un plan secund.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Întâmpinarea formulată de pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud

Pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, excepţia inadmisibilităţii recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, se arată că, pentru a fi îndeplinită această condiţie, trebuie să existe identitate între persoana pârâtului (Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa Năsăud) şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecăţii. Or, în cauza dedusă judecăţii, reclamantul solicită anularea dispoziţiei nr. 504251/02.04.2019, dispoziţie emisă de IGPR-Direcţia Investigaţii Criminale.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii recursului, a arătat că cererea de recurs nu conţine precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate. In speţă, nu se poate considera că afirmaţiile contestatorului din cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate în sensul exigenţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) din C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării prin motivele de recurs a unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale.

Cu privire la temeinicia exercitării căii de atac, după ce a fost reluată situaţia de fapt, intimatul a arătat că reclamanţii nu aduc argumente referitoare la aspecte de nelegalitate. Mai mult, nu pot fi invocate ca motive de nelegalitate ale niciunui act administrativ împrejurări ce au avut loc ulterior emiterii acesteia, precum felul în care s-a făcut instructajul candidaţilor, modul de întocmire a subiectelor sau baremului de corectare ori modul de desfăşurare a concursului în general.

Referitor la contestaţia cu privire la întrebările de concurs, potrivit prevederilor art. 32 alin. (1) din Anexa 2 la Ordinul M.A.I nr. 665/2008, cu modificările şi completările ulterioare, "eventualele contestaţii cu privire la rezultatul probelor de examen/concurs se depun în termen de 24 de ore de la afişare, în ziua prevăzuta de graficul de desfăşurare a examenului/concursului, şi se soluţionează conform dispoziţiilor prezentei secţiuni", iar potrivit alin. (2), "candidaţii pot contesta numai notele la propriile lucrări".

Astfel, potrivit textului citat, obiectul contestaţiei îl poate constitui numai nota obţinută de candidatul care formulează contestaţia, nu şi alte aspecte referitoare la concurs, cu atât mai puţin conţinutul subiectelor de concurs sau baremul elaborat de comisia de concurs.

De altfel, tematica şi bibliografia de concurs precum şi testul de verificare au fost elaborate de Comisia stabilită în baza O.MAI. nr. 665/2008 şi. a Metodologiei de concurs elaborată la nivelul I.G.P.R. In cuprinsul acestor acte nu există niciun text care să prevadă posibilitatea formulării contestaţiei nici cu privire la conţinutul subiectelor de concurs formulate şi nici cu privire la baremul de corectare.

Prin adresa nr. x/02.04.2019, comisia centrală de concurs a constatat că itemul respectiv nu poate fi încadrat în tematica de concurs, astfel a decis ca întrebarea nr. 3 din testul scris tip grilă să fie anulată, iar punctajul maxim corespunzător acestei întrebări să fie acordat, din oficiu, tuturor candidaţilor. Această decizie s-a luat în baza art. 52 alin. (3) din Secţiunea a 6-a Depunerea şi rezolvarea contestaţiilor a Anexei 3 a O.M.A.I nr. 140/2016, privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne.

Consideră că instanţa de judecată se poate pronunţa numai cu privire la eventualele nereguli care privesc organizarea şi desfăşurarea concursului, neputându-se substitui evaluatorului (comisia centrală, comisia de concurs şi comisia de soluţionare a contestaţiilor), singurul în măsură din punct de vedere legal în a formula subiectele de concurs şi de a aprecia rezultatele concursului.

Referitor la capătul de cerere privind obligarea I.P.J. Bistriţa Năsăud la plata cheltuielilor de judecată, solicitarea este nejustificată în condiţiile în care instituţia a procedat în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, iar recurentul reclamant nu a dovedit existenţa unui act sau fapt juridic ilicit al pârâtului de natură să conducă la declanşarea procesului din culpa sa.

4.2. Întâmpinarea depusă de pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române (I.G.P.R.)

Pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române (I.G.P.R.) a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

Prin cererea de recurs, recurentul nu invocă aspecte de nelegalitate sau netemeinicie ale hotărârii recurate, cele prezentate neputând fi calificate ca fiind veritabile critici ale deciziei civile atacate.

Pe fond, s-a arătat că Procesul Verbal nr. x/02.04.2019 a fost emis cu respectarea prevederilor legale în vigoare, iar aplicarea art. 54 alin. (4) din Anexa nr. 3 la O.M.A.I. nr. 140/2016 a fost în deplină concordanţă cu situaţia de fapt.

Astfel, în cadrul surselor bibliografice era indicată O.U.G. nr. 103/2006 republicată privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării poliţieneşti internaţional în integralitatea sa, iar în cadrul tematicii specifice precizate în anunţul de concurs la lit. f) cooperare şi asistenţă poliţienească internaţională) erau indicate Canalele de cooperare poliţienească internaţională - cap. II, respectiv Cererea de asistenţă poliţienească internaţională - cap. III din O.U.G. nr. 103/2006.

Comisia centrală de concurs a constatat că întrebarea nr. 3 se regăsea la Cap. VI - Dispoziţii speciale privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene, SECŢIUNEA 3 - Reguli privind portul uniformei şi folosirea armamentului de către agenţii străini. Statutul juridic şi răspunderea agenţilor străini, din O.U.G. nr. 103/2006 republicată privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării poliţieneşti internaţionale, ci nu în capitolele indicate în anunţul de concurs.

Precizează intimatul că în cadrul surselor bibliografice se indică actele normative în integralitatea lor, iar în cadrul tematicii speciale se indică în concret dispoziţiile ce trebuie studiate. Aşadar, este necesară coroborarea surselor bibliografice cu tematica indicată în vederea elaborării subiectelor, ceea ce nu s-a respectat în cazul întrebării nr. 3, motiv pentru care aceasta a fost anulată tocmai pentru a nu fi vătămate drepturile candidaţilor.

Aşadar în mod corect instanţa a reţinut că având în vedere dispoziţiile legale prevăzute la art. 54 alin. (4) şi art. 33 din Anexa 3 la O.M.A.I. nr. 140/2016, rezultă în mod logic că acestea nu ar putea fi citite disociat, concluzia care se desprinde prin corelarea normelor legale incidente fiind aceea că reprezintă o cerinţă de legalitate a formulării subiectelor respectarea strictă şi în mod cumulativ a tematicii şi bibliografiei de concurs.

Mai mult, în ceea ce-l priveşte pe recurentul-reclamant A., acesta a parcurs etapele de concurs conform graficului aprobat şi a beneficiat de dreptul de a formula contestaţie la proba scrisă " o singura dată pentru fiecare probă, în termen de 24 de ore de la afişare ", iar prin participarea sa la interviul de departajare organizat ulterior recorectării foilor de răspuns (aşadar, ulterior admiterii contestaţiei a cărei anulare o solicită), acesta a acceptat tacit legalitatea hotărârii comisiei.

Întrucât în urma interviului de departajare intimatul-reclamant a fost declarat respins, motiv pentru care acesta apreciază că i-au fost vătămate drepturile, fără a sesiza însă acest aspect înainte de proba de departajare şi fără a se fi considerat anterior, vătămat de acordarea punctajului maxim tuturor candidaţilor la întrebarea nr. 3.

Se mai arată faptul că intimatul-reclamant A. nu a fost respins ca urmare a acordării punctajului maxim tuturor candidaţilor la întrebarea nr. 3, ci ca urmare a susţinerii interviului de departajare.

4.3. Întâmpinarea depusă de pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sălaj

Pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sălaj a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, având în vedere faptul că motivul anulării întrebării nr. 3 a probei scrise a fost acela că, in conţinutul surselor bibliografice, aceasta nu era parte a tematicii speciale unde se indică in concret dispoziţiile ce trebuie studiate.

4.4. Întâmpinarea depusă de pârâtul C.

Pârâtul C. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, iar pe fond a solicitat respingerea ca nefondat a recursului, cu acordarea cheltuielilor de judecata.

În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

Prin cererea de recurs recurenţii nu au criticat soluţia instanţei sub aspectul temeiurilor juridice aplicate speţei şi care au dus la respingerea acţiunii introductive. Potrivit practicii judiciare, reproducerea prin recurs a stării de fapt care a condus la adoptarea actului administrativ atacat şi reproducerea actelor normative care au fost enumerate si in acţiunea introductiva, nu se constituie într-o critică a sentinţei, aspect sub care recursul este nemotivat în drept, astfel că sunt incidente prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 488 alin. (3) C. proc. civ., care prevăd sancţiunea nulităţii recursului pentru nemotivarea sa în drept. Mai mult, in cererea de recurs nu este indicat vreunul din motivele de casare ale sentinţei, respectiv cele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., omisiunea fiind sancţionată tot cu nulitatea recursului conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

In ceea ce priveşte fondul cauzei, s-a arătat că, analizând anunţul privind organizarea concursului si implicit tematica si bibliografia aferenta materiei din care candidaţii trebuia sa se pregătească, rezulta ca intrebarea de la testul scris la specialitatea Investigaţii Criminale nu se regăseşte in tematica şi bibliografia de examen.

Recurenţii susţin ca întrebarea nr. 3 se regăseşte la capitolul Canalele de cooperare poliţieneasca internaţionala, considerând ca atâta timp cat in O.U.G. nr. 103/2006 cele doua subpuncte (Canalele de cooperare politineasca internaţionala; Cererea de asistenta poliţieneasca internaţionala) nu se regăsesc intr-un capitol anume sau nu exista o delimitare din cuprinsul O.U.G. nr. 103/2006 cu referire strict la acestea, tot actul normativ trebuia sa fie studiat. Chiar daca nu exista intocmai capitole cu aceste denumiri, se poate lesne observa ca delimitarea acestor subpuncte este uşor de sesizat, prin insasi articolele menţionate mai sus. Întrebarea nr. 3 se regăseşte la capitolul IV al O.U.G. nr. 103/2006 denumit Reguli privind portul uniformei şi folosirea armamentului de către agenţii străini. Statutul juridic şi răspunderea agenţilor străini, care excede tematicii menţionate.

4.5. Întâmpinarea depusă de pârâtul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din MAI

Pârâtul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din MAI a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului.

În motivarea excepţiei, s-au arătat următoarele:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul şi condiţiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres şi limitativ reglementate prin dispoziţiile art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ., norme imperative, de ordine publică.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitatc pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor menţiuni este sancţionată cu nulitatea, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol. Totodată, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede sancţiunea nulităţii recursului în cazul în care motivele de recurs invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Prin cererea de recurs, recurenţii reclamanţi nu au arătat care sunt argumentele juridice pentru care instanţa de fond a înlăturat apărările acestora, adică aceştia nu au criticat soluţia instanţei sub aspectul temeiurilor juridice aplicate speţei şi care ar fi condus la constatarea caracterului nelegal al procesului-verbal de soluţionare a contestaţiilor nr. x/02.04.2019 emis de I.G.P.R. Simpla reproducere prin recurs a stării de fapt care a condus la emiterea procesului-verbal de soluţionare a contestaţiilor nr. x/02.04.2019 emis de I.G.P.R, cu reproducerea actelor normative care au stat la baza acestuia, nu se constituie într-o critică a sentinţei, aspect sub care recursul este nemotivat în drept, astfel că sunt incidente prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 488 alin. (3) C. proc. civ. care prevăd sancţiunea nulităţii recursului pentru nemotivarea sa în drept.

5. Răspunsul la întâmpinări

Recurenţii-reclamanţi nu au formulat răspunsuri la întâmpinări, deşi acestea le-au fost comunicate în termenul legal.

6. În şedinţa publică de la data de 19 octombrie 2021, Înalta Curte a respins ca neîntemeiată excepţia nulităţii cererii de recurs, apreciind că motivele de recurs pot fi încadrate în cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Totodată, a constatat că excepţia lipsei calităţii procesual pasive reiterată de către intimatul-pârât Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud nu poate fi soluţionată de către Înalta Curte, având în vedere că acesta nu a recurat sentinţa cu privire la excepţia respectivă, formulând doar întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

II.1. Situaţia de fapt reţinută de prima instanţă

În conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2), (22) şi alin. (5), art. 2734, art. 2736, art. 2737, art. 2739 din Legea nr. 360/2002, privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinului ministrului nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne, Adresei D.M.R.U. nr. x din 19.11.2018 privind deblocarea unor posturi de execuţie, Adresei I.G.P.R. nr. x/21.12.2018 privind calendarul orientativ întocmit şi aprobat de conducerea Poliţiei Române, precum şi adresei Inspectoratului General al Poliţiei Române - Direcţia de Investigaţii Criminale nr. 501723/08.01.2019 privind transmiterea Tematicii şi bibliografiei recomandate candidaţilor înscrişi la concursul de ocupare a posturilor de ofiţeri de poliţie din cadrul structurilor de investigaţii criminale prin încadrarea directă a persoanelor cu studii corespunzătoare cerinţelor postului, la nivelul instituţiilor pârâte IPJ Sălaj şi respectiv IPJ Bistriţa-Năsăud a fost organizat concursul de recrutare din sursă externă pentru ocuparea posturilor vacante, după cum urmează:

La nivelul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sălaj a fost organizat concursul pentru ocuparea unui post de ofiţer principal I la Poliţia Jibou la care a participat şi reclamantul A..

La nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud a fost organizat concursul pentru ocuparea unui post de ofiţer principal II la Poliţia Oraş Sângeorz-Băi, la care a participat şi reclamantul B..

În scopul desfăşurării concursului, în baza prevederilor art. 7 alin. (3) din Anexa 3 la O.M.A.I. nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale M.A.I, la nivelul I.G.P.R. s-a constituit o comisie centrală cu rol de coordonare (potrivit art. 8 alin. (2), iar la nivelul instituţiilor beneficiare (pârâţii IPJ Sălaj şi IPJ Bistriţa-Năsăud) s-a constituit comisia de concurs.

În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3) din Anexa 3 la Ordinul M.A.I nr. 140/2016, rolul comisiei centrale de concurs a fost acela de a stabili probele de concurs, precum şi bibliografia şi tematica de concurs; de a elabora subiectele/temele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, precum şi ghidul de interviu pentru probele de concurs.

Concursul a constat într-un test de cunoştinţe cu 60 întrebări, tip grilă, cu trei variante de răspuns, din care doar una corectă, desfăşurat Precizărilor Metodologice nr. 327779/19.03.2019 şi Ordinul M.A.I. nr. 140/2016.

Urmare a desfăşurării probei scrise s-au formulat de către un număr de candidaţi înscrişi la nivel naţional, contestaţii. Având în vedere contestaţiile depuse de către candidaţii la concursul în specialitatea investigaţii criminale, în temeiul art. 54 alin. (3) şi (4) din Anexa nr. 3 la O.M.A.I. nr. 140/2016, s-a procedat la analizarea acestora de către comisia centrală de concurs.

În ceea ce interesează prezenta cauză, contestaţia formulată de numitul E. (candidat înscris la concurs la nivelul IPJ Bihor) a fost admisă ca întemeiată, reţinându-se în considerentele procesului-verbal de soluţionare nr. x/02.04.2019 (act administrativ atacat prin prezenta acţiune în contencios administrativ), faptul că întrebarea nr. 3 contestată nu a fost formulată în conformitate cu tematica de concurs.

Prin urmare, în temeiul art. 54 alin. (4) din Anexa nr. 3 la O.M.A.L nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale M.A.I cu modificările şi completările ulterioare, întrebarea nr. 3 a fost anulată, iar comisiile de soluţionare a contestaţiilor sesizate au procedat la recorectarea testelor prin acordarea punctajului maxim la această întrebare tuturor candidaţilor. În acest sens, a fost emisă adresa I.G.P.R. - Direcţia Investigaţii Criminale nr. 504.251 din data de 02.04.2019, fiind obligatorie pentru toate comisiile de soluţionare a contestaţiilor.

În urma admiterii contestaţiei şi acordării punctajului maxim la întrebarea nr. 3 tuturor candidaţilor, reclamantul A. a obţinut nota 9,55, iar reclamantul B. nota 9,25.

Întrucât reclamantul A. a avut acelaşi punctaj şi aceeaşi notă, respectiv 8,55 şi 9,55 cu un alt candidat (C.), departajarea candidaţilor s-a realizat în urma susţinerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale conform art. 2743 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului:

"în situaţia în care concursul a constat doar în susţinerea probei scrise, departajarea candidaţilor se realizează pe baza rezultatelor obţinute în urma susţinerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale".

Astfel, în urma susţinerii interviului de departajare, reclamantul A. a fost declarat respins, nota acordată fiind definitivă.

În ceea ce-l priveşte pe reclamantul B., acesta a fost declarat respins în urma recorectării foilor de răspuns şi a acordării punctajului maxim la întrebarea nr. 3 tuturor candidaţilor.

Prin acţiunea introductivă reclamanţii contestă, în principal, modul de soluţionare a contestaţiei, invocând critici de nelegalitate constând în greşita aplicare a prevederilor art. 54 alin. (4) din Anexa 3 la OMAI 140/2016, argumentând că sancţiunea anulării ar fi putut deveni incidentă doar dacă întrebarea era formulată atât în afara tematicii, cât şi în afara bibliografiei de concurs. Pe de altă parte, reclamanţii argumentează şi netemeinicia raţionamentului comisiei centrale de concurs în ceea ce priveşte formularea întrebării din afara tematicii de concurs.

II.2. Problema de drept dedusă judecăţii este aceea a modalităţii de interpretare a corelaţiei dintre tematică şi bibliografie în cadrul concursului organizat de entităţile pârâte.

Pe de o parte, recurenţii susţin că atâta vreme cât actul normativ ca atare (O.U.G. nr. 103/2006 republicată, privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării poliţieneşti internaţională (publicată în monitorul oficial nr. 150 din 28 februarie 2014) era menţionat în bibliografia de concurs, acesta trebuie studiat integral, astfel că întrebarea de concurs nu trebuia să fie anulată.

Pe de altă parte, intimaţii susţin că întrebările de concurs pot fi formulate exclusiv din ceea ce rezultă coroborând tematica cu bibliografia, astfel că întrebarea de concurs a fost în mod corect anulată, fiind bazată pe aspecte care se regăseau în actul normativ menţionat generic în bibliografie, dar care nu erau ca atare incluse în tematică.

Ca o prima menţiune, Înalta Curte reţine că, potrivit practicii judiciare constante a instanţei supreme, verificarea modalităţii de soluţionare a contestaţiilor cu privire la desfăşurarea concursurilor nu intră în sfera de analiză a instanţei de contencios administrativ decât în ceea ce priveşte aspectele de procedură sau de exces de putere ce ar putea fi invocate de către reclamant.

Cum în cauza de faţă se invocă o eventuală încălcare a unor reguli de procedură (formularea unei întrebări în afara sau, dimpotrivă, cu respectarea tematicii), această critică poate fi supusă analizei instanţei de contencios administrativ.

Pentru a dovedi corectitudinea susţinerilor sale, recurenţii folosesc argumentul exemplului şi enumeră mai multe situaţii în care unul sau mai mulţi itemi din tematica de concurs are/au un corespondent în bibliografia indicată; aceste acte normative, neavând capitole/subcapitole/articole identice cu denumirea itemilor din tematica de concurs, au trebuit să fie studiate în integralitatea lor, iar întrebările formulate din aceste acte normative nu au fost supuse vreunei obiecţiuni din partea candidaţilor.

Dincolo de împrejurarea că lipsa unei contestaţii cu privire la alte întrebări nu poate reprezenta un argument în favoarea admiterii acţiunii de faţă, Înalta Curte reţine faptul că, potrivit art. 33 din Anexa 3 la Ordinul M.A.I. nr. 140/2016, întrebările trebuie să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu tematica şi bibliografia afişată. Astfel, ceea ce are importanţă în stabilirea cadrului de formulare a întrebărilor este încadrarea în tematică şi bibliografie, dincolo de orice corelaţie cu existenţa unor capitole distincte sau nu (corelaţie care poate fi absolut întâmplătoare din punct de vedere al structurării materiei pentru examen).

În fapt, a reţinut prima instanţă că în cadrul surselor bibliografice era indicată O.U.G. nr. 103/2006 republicată privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării poliţieneşti internaţional în integralitatea sa. În schimb, în cadrul tematicii, la lit. f), pe linie de cooperare şi asistenţă poliţienească internaţională, erau indicate următoarele teme: canalele de cooperare poliţienească internaţională (ceea ce corespundea Cap. II); cererea de asistenţă poliţienească internaţională (ceea ce corespundea Cap. III); transferul de proceduri în materie penală; comisia rogatorie internaţională; echipele comune de anchetă; ordinul european de anchetă.

Întrebarea nr. 3 care face obiectul litigiului îşi avea sediul materiei în art. 37 din O.U.G. nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării poliţieneşti internaţionale, parte a Capitolului VI (Dispoziţii speciale privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene), Secţiunea a 3-a (Reguli privind portul uniformei şi folosirea armamentului de către agenţii străini. Statutul juridic şi răspunderea agenţilor străini). Comisia centrală de concurs a constatat că întrebarea nr. 3 se regăsea la Cap. VI, iar nu în capitolele indicate în anunţul de concurs.

Recurenţii susţin că O.U.G. nr. 103/2006 nu cuprinde capitole/subcapitole/articole identice cu denumirea itemului din tematica de concurs, astfel că acest act a trebuit să fie studiat în integralitatea lui, întregul act normativ fiind despre cooperarea poliţienească internaţională.

Înalta Curte constată că în mod corect a reţinut prima instanţă faptul că prin art. 6 din O.U.G. nr. 103/2006 este conturată sfera de cuprindere a noţiunii de canale de cooperare poliţienească internaţională şi care se impune a fi înţeleasă ca structura interinstituţională de cooperare, prin referirile la Interpol, Europol, Sistemul de Informaţii Schengen/SIRENE, legătura operaţională cu F., precum şi cu ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură, atât români acreditaţi în străinătate, cât şi străini acreditaţi în România.

Pe de altă parte, din tematica de concurs făcea parte tema referitoare la echipele comune de anchetă, ca specie a echipelor comune de desfăşurare a operaţiunilor comune reglementate de art. 36 din O.U.G. nr. 103/2006. Or, faţă de cerinţa din tematica de concurs, orice întrebare de detaliu sub aspectul modului de desfăşurare a operaţiunilor comune în echipe comune, cu referire specifică la portul uniformei şi utilizarea armamentului de către agenţii străini, nu poate fi apreciată ca răspunzând cerinţei de a fi formulată în strictă concordanţă cu tematica şi bibliografia de concurs.

În mod corect şi cu stricta respectare a legii a statuat prima instanţă în sensul că modalitatea justă de interpretare a art. 33 este aceea că referirea la cerinţele tematicii şi bibliografiei de concurs nu poate fi citită disociat, iar concluzia care se desprinde este aceea că reprezintă o cerinţă de legalitate a formulării subiectelor respectarea strictă şi în mod cumulativ a tematicii şi bibliografiei de concurs, în mod coroborat.

Ca urmare, nu poate fi avută în vedere susţinerea recurenţilor, în sensul că sintagma "şi" obligă la anularea întrebării doar în cazul în care sunt îndeplinite cele doua condiţii cumulative şi anume ca aceasta să fie formulată atât în afara tematicii, cât şi a bibliografiei.

Trebuie de asemenea avute în vedere argumentele logice: tematică presupune ca şi noţiune informaţiile ştiinţifice ce trebuie însuşite de către concurenţi; bibliografia indică sursa obţinerii acestor informaţii.

Celelalte argumente aduse de reclamanţi sunt speculative; nu întinderea materialelor cercetate de concurenţi conduce la câştigarea concursului, ci studierea întocmai a materialelor cerute de organizatorii concursului; aspectele procedurale legate de neîndeplinirea procedurii prealabile nu prezintă relevanţă în soluţionarea prezentului recurs, această problemă fiind depăşită în această fază procedurală.

În ceea ce priveşte împrejurarea că recurenţii au fost prejudiciaţi ca efect al modificării neaşteptate a rezultatelor concursului după soluţionarea contestaţiilor, Înalta Curte constată, pe de o parte, că acest argument nu are suport legal, având în vedere că nu s-a demonstrat încălcarea normelor legale de soluţionare a contestaţiilor reglementată de dispoziţiile art. 52-54 din Anexa 3 la Ordinul M.A.I nr. 140/2016, actul administrativ atacat (în speţă, procesului-verbal de soluţionare a contestaţiilor nr. x/02.04.2019) fiind emis ca urmare a exercitării drepturilor legale de către unul dintre candidaţii la nivel naţional, iar comisia centrală de concurs a emis actul în îndeplinirea atribuţiilor conferite de lege şi necontestate prin acţiunea în contencios administrativ dedusă judecăţii.

Pe de altă parte, procedura de formulare a contestaţiilor cu rezultatul posibil al admiterii acestora şi al modificării baremului conform regulilor stabilite prin Regulament este una previzibilă şi cunoscută de candidaţi anterior concursului.

În concluzie, toate criticile formulate de recurenţi prin recursul de faţă sunt nefondate.

II.3. Temeiul procesual al soluţiei date recursului

Constatând caracterul nefondat al tuturor criticilor esenţiale aduse de recurenţi, Înalta Curte, în temeiul art. 497 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 115/2020 din 24 septembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 octombrie 2021.