Salary Recalculation and Wage Differences Mootness Due to Subsequent Administrative Decisions and Statutory Payment Scheduling

Şedinţa publică din data de 13 octombrie 2021

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti în data de 12.03.2018, astfel cum a fost modificata în data de 31.05.2018, reclamanta A. a chemat în judecata pe pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Braşov, Tribunalul Braşov, Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova, solicitând:

1. Anularea în parte a deciziei nr. 558/DEFA/11.09.2017 emise de Preşedintele Curţii de Apel Braşov şi a deciziei nr. 154 bis 1/28.06.2017 emise de pârâta Curtea de Apel Ploieşti.

2. Recalcularea şi plata diferenţelor dintre drepturile salariale cuvenite pe baza unei VRS de 421,36 RON (09.04.2015), actualizate cu inflaţia, precum şi la plata dobânzii legale, ambele calculate de la data fiecărei scadenţe lunare până la data plaţii efective si integrale.

3. Recalcularea şi plata diferenţelor dintre drepturile salariale cuvenite pe baza unei VRS de 463,5 RON (01.12.2015), actualizate cu inflaţia, precum şi la plata dobânzii legale, ambele calculate de la data fiecărei scadenţe lunare până la data plaţii efective şi integrale.

4. Recalcularea şi plata diferenţelor dintre venitul cuvenit pe baza unui spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 25% şi de confidenţialitate de 5%, potrivit Legii nr. 284/2010, anexa VI, cap. VIII, secţiunea 1, art. 5 şi cel încasat, cu începere din data de 24.11.2014 şi apoi cu începere din 09.04.2015 până la zi, actualizate cu inflaţia şi dobânda legala.

5. Recalcularea şi plata diferenţelor dintre venitul cuvenit pe baza unui spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50% şi de confidenţialitate de 15%, cu începere din data de 09.04.2015 până la zi, actualizate cu inflaţia si dobânda legala.

6. Luarea în considere a unei VRS de 405 RON cu începere din data de 24.11.2014.

7. Emiterea unor noi decizii de încadrare.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 4944 din 28 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia inadmisibilităţii capetelor 4 si 6 de acţiune, în partea având ca obiect recalcularea drepturilor salariale şi plata diferenţelor pentru perioada 24.11.2014-09.04.2015.

Au fost respinse capetele 4 şi 6 de acţiune, în partea având ca obiect recalcularea drepturilor salariale şi plata diferenţelor pentru perioada 24.11.2014-09.04.2015, ca inadmisibile.

A fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paratului Ministerul Justiţiei.

A fost admisă în parte acţiunea modificată.

A fost anulată în parte decizia nr. 154 bis 1/28.06.2017 emisă de pârâta Curtea de Apel Ploiesti, în ceea ce priveşte drepturile salariale ale reclamantei pe perioada 09.04.2015-20.12.2015.

A fost obligată pârâta Curtea de Apel Ploieşti la emiterea unei noi decizii prin care sa stabilească drepturile salariale cuvenite reclamantei:

- pe perioada 09.04.2015-30.11.2015, pe baza unei VRS de 421,36 RON.

- pe perioada 01.12.2015-20.12.2015, pe baza unei VRS de 463,5 RON.

Au fost obligaţi pârâţii Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova la plata către reclamanta a diferenţelor dintre drepturile salariale cuvenite potrivit alineatului precedent şi cele încasate pe perioada 09.04.2015-20.12.2015, actualizate cu inflaţia, precum şi la plata dobânzii legale, ambele calculate de la data fiecărei scadente lunare până la data plaţii efective şi integrale.

Au fost respinse capatele de cerere având ca obiect anularea în parte a deciziei nr. 558/DEFA/11.09.2017 emise de Preşedintele Curţii de Apel Braşov şi obligarea acestui pârât la emiterea unei noi decizii de recalculare a drepturilor salariale cuvenite reclamantei pe perioada 21.12.2015-31.12.2017, pe baza unei VRS de 463,5 RON, ca rămase fără obiect.

Au fost obligaţi pârâţii Curtea de Apel Braşov si Tribunalul Braşov la plata către reclamantă a diferenţei dintre drepturile salariale cuvenite pe baza unei VRS de 463,5 RON şi cele încasate pe perioada 21.12.2015-31.12.2017, actualizate cu inflaţia, precum şi la plata dobânzii legale, ambele calculate de la data fiecărei scadente lunare până la data plătii efective şi integrale.

Au fost respinse capetele de cerere 4 şi 6 de acţiune, în partea având ca obiect recalcularea drepturilor salariale şi plata diferenţelor pentru perioada 09.04.2015-31.12.2017 cu luarea în considerare a unui spor de risc si suprasolicitare neuropsihica de 25%, respectiv 50% şi a unui spor de confidenţialitate de 5%, respectiv de 15%, ca neîntemeiate.

A fost respinsă în totalitate acţiunea introdusă împotriva pârâtului Ministerul Justitiei, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasivă.

3. Cererile de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond au formulat recurs Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Braşov.

3.1 Curtea de Apel Braşov a formulat recurs întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea în parte a sentinţei civile, iar în urma rejudecării să se dispună respingerea cererii de actualizare cu indicele preţurilor de consum şi acordare a dobânzii legale ca neîntemeiată.

3.2 Curtea de Apel Ploieşti a formulat recurs întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii pronunţate şi respingerea în totalitate a acţiunii.

3.3 Tribunalul Braşov a formulat recurs întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea în parte a sentinţei civile, iar în urma rejudecării să se dispună respingerea cererii de actualizare cu indicele preţurilor de consum şi acordare a dobânzii legale ca neîntemeiată.

4. Apărările intimaţilor

4.1 Curtea de Apel Ploieşti a formulat întâmpinare faţă de recursul formulat de Curtea de Apel Braşov, solicitând admiterea acesteia.

4.2 Ministerul Justiţiei a formulat întâmpinare faţă de recursurile formulate în cauză, solicitând admiterea acestora.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Înalta Curte constată că la 31 octombrie 2018 a fost emisă de către Curtea de Apel Ploieşti decizia nr. 400, prin care drepturile salariale ale intimatei-reclamante se calculează astfel: în perioada 09.04.2015 - 30.06.2018, cu luarea în considerare a unei VRS de 421,36 RON începând cu 09.04.2015 şi VRS 463,50 RON, începând cu 01.12.2015.

Totodată, potrivit art. 3 din OMJ nr. 5066/C/2018, plata drepturilor salariale stabilite potrivit art. 1 se realizează începând cu luna august 2018 pentru drepturile aferente lunii iulie 2018, iar pentru perioada 09.04.2015 - 30.06.2018, plata se va face după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Justiţiei.

Astfel, Înalta Curte constată că prin Decizia nr. 400/31 octombrie 2018, emisă de Preşedintele Curţii de Apel Ploieşti, s-a stabilit modul de calcul al indemnizaţiilor reclamantei pentru perioada 09.04.2015 - 30.06.2018.

În aceste condiţii, Înalta Curte reţine că, în prezent, capetele de cerere privind anularea în parte a deciziei nr. 154 bis 1/28.06.2017 emise de pârâta Curtea de Apel Ploieşti, în ceea ce priveşte drepturile salariale ale reclamantei pe perioada 09.04.2015-20.12.2015, precum şi obligarea pârâtei Curtea de Apel Ploieşti la emiterea unei noi decizii prin care să stabilească drepturile salariale cuvenite reclamantei: pe perioada 09.04.2015-30.11.2015, pe baza unui VRS de 421,36 RON; pe perioada 01.12.2015-20.12.2015, pe baza unui VRS de 463,5 RON au rămas fără obiect.

De asemenea, se reţine că prin O.U.G. nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei s-a stabilit plata sumelor reprezentând drepturi de natură salarială restante, stabilite în favoarea personalului din justiţie, aferente perioadei 9 aprilie 2015-30 iunie 2018, precum şi plata dobânzilor şi a actualizării cu rata inflaţiei.

În raport de aceste dispoziţii, Înalta Curte constată rămase fără obiect şi capetele de cerere privind obligarea pârâţilor Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova la plata către reclamantă a diferenţelor dintre drepturile salariale cuvenite potrivit alineatului precedent şi cele încasate pe perioada 09.04.2015-20.12.2015, actualizate cu inflaţia, precum şi la plata dobânzii legale, ambele calculate de la data fiecărei scadenţe lunare până la data plăţii efective şi integrale; obligarea pârâţilor Curtea de Apel Braşov şi Tribunalul Braşov la plata către reclamantă a diferenţei dintre drepturile salariale cuvenite pe baza unei VRS de 463,5 RON şi cele încasate pe perioada 21.12.2015-31.12.2017, actualizate cu inflaţia, precum şi la plata dobânzii legale, ambele calculate de la data fiecărei scadenţe lunare până la data plăţii efective şi integrale.

Înalta Curte are în vedere şi prevederile art. 29 şi art. 32 din C. proc. civ., reţinând că unul dintre elementele acţiunii civile este, alături de părţi şi cauză, obiectul cererii, respectiv pretenţia concretă a reclamanţilor, condiţie generală care vizează orice cerere în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării şi soluţionării căilor de atac.

Înalta Curte va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei, nefiind formulate critici cu privire la acestea în cuprinsul memoriilor de recurs.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de Curtea de Apel Braşov, Tribunalul Braşov şi Curtea de Apel Ploieşti împotriva sentinţei civile nr. 4944 din 28 noiembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Va casa în parte sentinţa atacată şi, rejudecând cauza:

Va respinge ca rămase fără obiect capetele de cerere privind:

- Anularea în parte a deciziei nr. 154 bis 1/28.06.2017 emise de pârâta Curtea de Apel Ploieşti, în ceea ce priveşte drepturile salariale ale reclamantei pe perioada 09.04.2015-20.12.2015;

- Obligarea pârâtei Curtea de Apel Ploieşti la emiterea unei noi decizii prin care să stabilească drepturile salariale cuvenite reclamantei: pe perioada 09.04.2015-30.11.2015, pe baza unui VRS de 421,36 RON; pe perioada 01.12.2015-20.12.2015, pe baza unui VRS de 463,5 RON;

- Obligarea pârâţilor Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova la plata către reclamantă a diferenţelor dintre drepturile salariale cuvenite potrivit alineatului precedent şi cele încasate pe perioada 09.04.2015-20.12.2015, actualizate cu inflaţia, precum şi la plata dobânzii legale, ambele calculate de la data fiecărei scadenţe lunare până la data plăţii efective şi integrale.

- Obligarea pârâţilor Curtea de Apel Braşov şi Tribunalul Braşov la plata către reclamantă a diferenţei dintre drepturile salariale cuvenite pe baza unei VRS de 463,5 RON şi cele încasate pe perioada 21.12.2015-31.12.2017, actualizate cu inflaţia, precum şi la plata dobânzii legale, ambele calculate de la data fiecărei scadenţe lunare până la data plăţii efective şi integrale.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Curtea de Apel Braşov, Tribunalul Braşov şi Curtea de Apel Ploieşti împotriva sentinţei civile nr. 4944 din 28 noiembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa atacată şi, rejudecând cauza:

Respinge ca rămase fără obiect capetele de cerere privind:

- Anularea în parte a deciziei nr. 154 bis 1/28.06.2017 emise de pârâta Curtea de Apel Ploieşti, în ceea ce priveşte drepturile salariale ale reclamantei pe perioada 09.04.2015-20.12.2015;

- Obligarea pârâtei Curtea de Apel Ploieşti la emiterea unei noi decizii prin care să stabilească drepturile salariale cuvenite reclamantei: pe perioada 09.04.2015-30.11.2015, pe baza unui VRS de 421,36 RON; pe perioada 01.12.2015-20.12.2015, pe baza unui VRS de 463,5 RON;

- Obligarea pârâţilor Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova la plata către reclamantă a diferenţelor dintre drepturile salariale cuvenite potrivit alineatului precedent şi cele încasate pe perioada 09.04.2015-20.12.2015, actualizate cu inflaţia, precum şi la plata dobânzii legale, ambele calculate de la data fiecărei scadenţe lunare până la data plăţii efective şi integrale.

- Obligarea pârâţilor Curtea de Apel Braşov şi Tribunalul Braşov la plata către reclamantă a diferenţei dintre drepturile salariale cuvenite pe baza unei VRS de 463,5 RON şi cele încasate pe perioada 21.12.2015-31.12.2017, actualizate cu inflaţia, precum şi la plata dobânzii legale, ambele calculate de la data fiecărei scadenţe lunare până la data plăţii efective şi integrale.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 13 octombrie 2021.