Judicial review limits for integrity agency conflict-of-interest reports that serve as criminal prosecution referrals

Şedinţa publică din data de 13 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi sub nr. x/2020, reclamanta A. a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/11.05.2020 emis de Agenţia Naţională de Integritate, precum şi acordarea cheltuielilor de judecată.

Reclamanta a formulat în termen o cerere de completare a contestaţiei, prin care a arătat că raportul contestat este lovit de nulitate absolută, sancţiune prevăzută de art. 13 alin. (2) din Legea 176/2010, toate actele şi întreaga procedură care a condus la emiterea acestuia fiind desfăşurată fără informarea persoanei evaluate.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii, invocată prin întâmpinare şi a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei nr. 86 din data de 23 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-reclamantă a arătat că potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este "actul unilateral cu caracter individual emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice", iar prima instanţă a reţinut în mod greşit că raportul de evaluare contestat "nu se circumscrie elementelor definitorii ale actului administrativ", interpretând greşit dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c) din legea 554/2004, adăugând la lege.

Astfel, printr-o interpretare excesivă a legii civile (în sens larg) şi pe baza înscrisurilor aflate la dosarul de evaluare (înscrisuri obţinute de către intimata-pârâtă ANI în cadrul procedurii de evaluare), intimata-pârâtă a hotărât în mod unilateral că există indicii privind săvârşirea unei fapte penale. Or, însăşi această concluzie trebuie să fie supusă cenzurii instanţei de contencios, dacă este nelegală şi netemeinică.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea hotărârii atacate.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 14 ianuarie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 13 octombrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Recurenta-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/11.05.2020 emis de Agenţia Naţională de Integritate.

Prima instanţă a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată reţinând, în esenţă, că raportul de evaluare întocmit are valoarea unei sesizări a organului de cercetare penală şi a organului de cercetare fiscală, formulată în temeiul dispoziţiilor C. proc. pen., situaţie în care a apreciat că nu este admisibilă cererea formulată, iar pe de altă parte s-a reţinut că dreptul persoanelor evaluate de a contesta raportul de evaluare la instanţa de contencios administrativ se referă la conflictul de interese de ordin administrativ şi nu la cel de natură penală, chiar dacă prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 fac referire la contestarea raportului de evaluare, în general, fără a face vreo distincţie.

Învestită pentru soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate.

Cu privire la motivul de recurs prin care se invocă dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă acest motiv nu este incident, având în vedere că interpretarea pe care prima instanţă a dat-o dispoziţiilor legale este corectă.

Prin raportul de evaluare nr. x/11.05.2020 emis de Agenţia Naţională de Integritate, întocmit în temeiul prevederilor art. 8, art. 9, art. 10 lit. b), e) şi f) din Secţiunea a 3-a, Capitolul I, Titlul II din Legea nr. 176/2010, s-a dispus comunicarea raportului de evaluare persoanei evaluate şi sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani, jud. Iaşi, cu privire la identificarea elementelor de încălcare de către reclamanta A. a dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind C. pen. (în formele în vigoare până la data 28.07.2017, respectiv începând cu data de 28.07.2017).

Din conţinutul raportului de evaluare rezultă că, în urma evaluării efectuate cu privire la recurneta-reclamantă A., persoană cu funcţie de conducere în cadrul Şcolii Gimnaziale Oţeleni au fost identificate elemente de încălcare a dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind C. pen., deoarece, în exercitarea atribuţiilor de serviciu aferente funcţiei de director al Şcolii Gimnaziale Oţeleni, jud. Iaşi, a îndeplinit acte (a semnat Deciziile nr. 10/12.05.2047, nr. 12/12.05.2017, nr. 54/26.10.2017, nr. 55/28.10.2017, nr. 52/27.09.2018 şi Contractul individual de muncă nr. 71/22.05/2017), în temeiul cărora soţul său a obţinut venituri în sumă totală de 43.400 RON (în perioada mai 2017 - decembrie 2018).

Din această perspectivă sunt relevante prevederile art. 21 alin. (4) şi art. 22 din Legea nr. 176/2010.

Potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010 "raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activităţii de evaluare şi după caz, organelor de urmărire penală şi celor disciplinare".

În conformitate cu dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, "persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilităţii în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanţa de contencios administrativ".

Instanţa de control judiciar reţine că, deşi textul de lege sus-menţionat face referire la contestarea raportului de evaluare, în general, fără vreo distincţie, dreptul persoanelor evaluate de a contesta raportul de evaluare la instanţa de contencios administrativ se referă la conflictul de interese în materie administrativă şi nu la cel de natură penală.

În cauză, se constată că deşi raportul de evaluare a cărui anulare se solicită conţine atât concluzii în ceea ce priveşte constatarea nerespectării regimului juridic al conflictelor de interese conform Legii nr. 161/2003, cât şi identificarea indiciilor privind posibila săvârşire de infracţiuni ce formează obiectul cadrului procesual penal, în mod corect prima instanţă a apreciat că raportul de evaluare este un act de sesizare a organelor de urmărire penală.

Într-adevăr, raportul de evaluare prin care se dispune sesizarea organelor de cercetare penală, în vederea efectuării de cercetări specifice cu privire la existenţa elementelor constitutive ale infracţiunii de conflict de interese, reprezintă un act de sesizare în înţelesul dat de dispoziţiile art. 288 şi art. 290 din C. proc. pen. şi nu unul administrativ, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, care ar putea forma obiectul controlului instanţei de contencios administrativ, având în vedere că prin intermediul acestuia nu se naşte, nu se modifică şi nu se sting drepturi şi obligaţii ale unui raport de drept administrativ, aşa cum în mod greşit susţine recurenta-reclamantă.

Aşadar, fiind un act de sesizare a Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani, acesta este supus regulilor de procedură penală, situaţie în care acţiunea recurentei-reclamante apare ca inadmisibilă sub aspectul verificării legalităţii sesizării organelor de urmărire penală.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că hotărârea primei instanţe a fost dată cu interpretarea corectă a dispoziţiilor legale, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei nr. 86 din 23 septembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 octombrie 2021.