Forfeiture of appeal rights due to violation of 15-day filing deadline in administrative litigation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as late-filed, thereby upholding the lower court's decision that rejected the company's request to compel the labor inspection authority to renew special working condition classifications. The dispute arose from an administrative lawsuit where a gas company sought the reissuance of work environment certifications for its natural gas compression stations, challenging the inaction of the labor inspection authority. The appellate court rejected the appeal without examining the merits because the company filed the appeal on April 8, 2019, after the expiration of the absolute 15-day statutory limit which ended on April 4, 2019, based on the communication date of the initial judgment. The decision was grounded in the strict procedural rules of the Code of Civil Procedure regarding the calculation of procedural deadlines and the consequence of forfeiture (decadere) under Article 185, in conjunction with Article 20(1) of Law No. 554/2004 on administrative litigation, which mandates that appeals in administrative cases must be filed within 15 days.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 C. proc. civ, art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 185 alin. (1) C. proc. civ; Forfeiture of appeal rights due to violation of 15-day filing deadline in administrative litigation: Conform dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 12 octombrie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 17.05.2018, sub dosar nr. x/2018, reclamanta Societatea Naţională de Gaze Naturale, Romgaz S.A., prin sucursala Mediaş, a chemat în judecată pârâta Inspecţia Muncii Bucureşti, solicitând ca prin hotărârea care urmează a se pronunţa:
- să fie obligată autoritatea pârâtă să procedeze la reînnoirea avizului de încadrare în condiţii deosebite a locurilor de muncă din cadrul unităţii reclamante, respectiv staţii de comprimare gaze naturale.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 46/2019 din 5 martie 2019 Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. prin Sucursala Mediaş, în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Muncii, fără cheltuieli de judecată.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. - Sucursala Mediaş, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
4. Apărările formulate de intimată
Intimata-pârâtă Inspecţia Muncii a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a invocat excepţia lipsei semnăturii reprezentantului legal al recurentei-reclamante şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
5. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs asupra excepţiei tardivităţii
Examinând cu prioritate excepţia invocată, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Conform dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
În aceste condiţii, sentinţa nr. 46/2019 din data de 5 martie 2019 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, calea de atac trebuind să respecte termenul de declarare sus-menţionat.
Termenul prevăzut de dispoziţia legală anterior citată, fiind unul procedural, se calculează potrivit dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pe zile libere, fără a se lua în calcul ziua de la care acesta începe şi nici ziua când acesta se împlineşte.
Din verificarea actelor dosarului de fond, se constată că sentinţa recurată a fost comunicată pârâtei la data de 19 martie 2019 conform dovezii de comunicare aflate la dosar fond, iar cererea de recurs a fost depusă la data de 8 aprilie 2019 (prin email, aflat la dosar recurs) cu depăşirea termenului legal, absolut şi imperativ prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, împlinit la data de 4 aprilie 2019.
Întrucât recurenta a exercitat calea de atac după împlinirea termenului legal şi nu a dovedit că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, în cauză operează sancţiunea decăderii, iar Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul reclamantei Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. - Sucursala Mediaş împotriva sentinţei nr. 46/2019 din 5 martie 2019 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de reclamanta Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. - Sucursala Mediaş împotriva sentinţei nr. 46/2019 din 5 martie 2019 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 octombrie 2021.