Revision of administrative action for public information declared perempted

Şedinţa publică din data de 7 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. 1. Decizia supusă revizuirii

Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 1284 din 9 octombrie 2019, cu majoritate a admis recursul declarat de pârâtul Municipiul Cluj Napoca, prin Primar împotriva sentinţei civile nr. 1507 din 20.06.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Cluj, a casat sentinţa atacată, în sensul respingerii în întregime a acţiunii formulate de reclamantul A., cu opinie separată în sensul respingerii recursului pârâtul Municipiul Cluj Napoca împotriva sentinţei menţionate.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de recurs a reţinut că nu mai este necesară comunicarea răspunsului la reclamaţia administrativă formulată. Apreciind, în opinie majoritară, că trebuie avut în vedere, cu prioritate, faptul că reclamantul a urmărit, în faza administrativă, obţinerea unor informaţii publice, ce nu pot fi puse în raport de egalitate cu obţinerea unui răspuns la o procedură prealabilă, în condiţiile în care informaţiile publice au fost deja comunicate.

2. Exercitarea căii extraordinare de atac a revizuirii

Împotriva acestei decizii recurentul A. a formulat cerere de revizuire, invocând dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, care, în temeiul art. 510 alin. (2) din C. proc. civ., prin Decizia nr. 1752 din 12 decembrie 2019, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal

În motivarea cererii, recurentul critică decizia atacată, susţinând, în esenţă, că există hotărâri definitive potrivnice, data de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite care încalcă autoritatea de lucru judecat.

3. Procedura derulată în faţa instanţei

La termenul de judecată din 1 octombrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, învestită cu soluţionarea cererii de revizuire împotriva Deciziei nr. 1284 din 9 octombrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a suspendat judecata cauzei în412 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., text ce reglementează unul din cazurile de suspendare de drept ale judecăţii, care se va relua prin cererea de redeschidere făcută cu arătarea persoanelor ce urmează a fi introduse în cauză.

Întrucât a rămas în nelucrare timp de şase luni, cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, pentru discutarea excepţiei de perimare, acordându-se termen de judecată la data de 7 octombrie 2021, cu citarea părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra revizuirii

Instituţia perimării este reglementată în cuprinsul art. 416-418 din C. proc. civ., conferindu-i natura juridică a unei sancţiuni procedurale pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, sancţiune care determină stingerea procesului civil ca urmare a lipsei de stăruinţă a părţilor în judecată, vreme îndelungată.

În temeiul art. 420 alin. (1) din C. proc. civ., perimarea se poate constata şi din oficiu.

Potrivit art. 416 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ.:

"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."

Din conţinutul acestui text de lege rezultă că pentru a opera perimarea trebuie să fie îndeplinite cumulative următoarele condiţii: instanţa a fost învestită cu o cerere care se judecă în primă instanţă sau într-o cale de atac, pricina să fie rămasă în nelucrare timp de 6 luni, iar lăsarea pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părţilor.

Fiind un termen procedural, termenul de perimare se calculează potrivit art. 181 din C. proc. civ., astfel încât acesta se împlineşte în ziua anului sau lunii corespunzătoare zilei de plecare şi începe să curgă de la data ultimului act de procedură efectuat în cauză, care nu a mai fost urmat, din culpa părţii, de alte acte de procedură necesare pentru judecarea pricinii.

Excepţia de perimare este o excepţie dirimantă, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află, şi este o excepţie absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părţilor, dar şi în interesul unei bune administrări a actului de justiţie.

În cauză, se constată că de la momentul suspendării judecăţii pricinii, conform încheierii de şedinţă din data de 1 octombrie 2020, ce reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, dată de la care a început să curgă termenul de perimare, au trecut mai mult de şase luni şi nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda cursul perimării, potrivit dispoziţiilor art. 417-418 din C. proc. civ.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru aceste considerente, Înalta Curtea va aplica sancţiunea prevăzută de art. 420 alin. (1) din C. proc. civ. şi va constata perimarea cererii de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 1284 din 9 octombrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţate în dosarul nr. x/2019.

Cu recurs în 5 zile de la pronunţare.

Pronunţată astăzi, 7 octombrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.