Judicial Police Salary Hierarchization under Law No. 153/2017: Appeal Dismissed, Administrative Orders Upheld

Şedinţa publică din data de 7 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Naţională Anticorupţie:

- anularea Ordinului nr. 13/25.01.2019, a Ordinului de soluţionare a contestaţiei nr. 194 din 17.04.2019 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind pe A., respectiv a Ordinului de soluţionare a contestaţiei nr. 195 din 17.04.2019 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind pe B.;

- obligarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie la emiterea unui Ordin de calculare şi plată a drepturilor salariale prin stabilirea unui salariu de bază potrivit "principiului ierarhizării, pe verticală, cât si pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu (art. 6 lit. f) din Cap. I, Secţiunea 2 din Legea nr. 153/2017)", în raport de dispoziţiile art. 22, alin. (3) din Cap. VIII, Secţiunea a 6-a, art. 1, lit. e), art. 3 alin. (1) din Cap. VIII, Secţiunea I şi Cap. I, lit. B), nr. crt. 4 din Anexa V - Familia ocupaţională de funcţii bugetare Justiţie şi Curtea Constituţională, combinat cu art. 6, art. 8 şi art. 10, art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (4), toate din Legea cadru nr. 153/2017, coroborat cu prevederile art. 34 alin. (1) şi alin. (2) - Cap. II din O.U.G. 114, începând cu data de 01.01.2019 (astfel cum este prevăzut în Legea-cadru nr. 153/28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice) şi până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, precum şi pentru viitor;

- plata drepturilor solicitate, actualizate cu indicele de inflaţie, ca urmare a devalorizării monedei naţionale, începând cu data naşterii drepturilor şi până la data efectuării plăţii;

- plata dobânzilor legale cuvenite pentru drepturile restante, începând cu data naşterii drepturilor şi până la data executării hotărârii judecătoreşti.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 843 din 26 noiembrie 2019, a respins acţiunea formulată de reclamanţi ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii A. şi B., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenţii au susţinut că hotărârea primei instanţe este nelegală, având în vedere că s-a apreciat că li se aplică salariul de bază care corespunde gradaţiei 5 pentru vechimea în muncă, iar pe de altă parte unei vechimi incluse doar la nivelul de vechime corespunzător "Baza 0-3 ani", justificat, în opinia judecătorului fondului, de limitarea la funcţiile special şi limitativ prevăzute în nota de subsol de la Capitolul 1 lit. B) din Anexa V din lege - pct. nr. 1.

Însă, potrivit recurenţilor, abordarea legiuitorului în ceea ce priveşte salariul de bază al ofiţerilor de poliţie judiciară D.N.A. este întemeiată pe principiul "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus", cel căruia îi sunt aplicabile dispoziţiile nr. crt. 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V din Legea nr. 153/2017, iar în procesul de individualizare a valorii nominale sunt aplicabile principiile, cerinţele şi regulile prevăzute în lege.

Or, trimiterea este realizată la întregul nr. crt. 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V din Legea nr. 153/2017, care cuprinde o "ierarhizare, atât pe orizontală, cât şi pe verticală".

Pe orizontală sunt criteriile cu trimitere la vechimea în muncă, iar pe verticală sunt criteriile de individualizare care se raportează la vechimea în funcţie.

Dacă ar fi vrut să elimine raportarea la vechimea în funcţie, legiuitorul ar fi făcut trimitere în norma legală la rândul corespunzător din cadrul nr. crt. 4 şi ar fi indicat titlul acestuia "baza 0-3". Faptul că nu acest lucru a avut în intenţie legiuitorul se explică şi prin indicarea criteriilor generale de ierarhizare a posturilor prevăzute în dispoziţiile art. 8 din Lege.

Apreciază astfel că modalitatea de stabilire a salariului de bază şi încadrarea exclusiv pe rândul intitulat "baza 0-3" din cadrul "nr. crt. 4" pentru toţi ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul D.N.A., indiferent de vechimea acestora în funcţie şi nu raportându-se şi la celelalte categorii de vechime, respectiv:

"3-5 ani", "5-10 ani" ori "10-15 ani", denotă faptul că această alegere, indiferent de vechimea în cadrul autorităţii intimate, a fost una arbitrară.

În ceea ce îi priveşte, au arătat că, deşi în anexa nr. 2 a ordinului contestat este evidenţiată vechimea în Direcţia Naţională Anticorupţie prin sintagma "peste 7 ani 20%", această vechime nu se regăseşte în salariul de bază al funcţiei şi în venitul brut cum ar fi fost firesc.

Aşa fiind, consecinţa limitării salariului de bază la valoarea impusă de aplicarea unui singur criteriu de ierarhizare prevăzut de Legea nr. 153/2017 (doar pe orizontală, nu şi pe verticală - corespunzător vechimii în funcţia de ofiţer de poliţie judiciară) o constituie salariul diminuat dar şi alte drepturi ce sunt valorificate în funcţie de salariu.

În acest sens, au apreciat că argumentul reţinut de prima instanţă, în sensul că ofiţerii de poliţie judiciară deţin vechime "0" în sensul Notei nr. 1invocate, nu poate avea aplicabilitate în cauză, în condiţiile în care prin dispoziţiile art. 22 alin. (3) din Legea cadru nr. 153/2017 se face trimitere la cap. I lit. B) nr. crt. 4, aşa încât nu poate fi avută în vedere definiţia de vechime în funcţie astfel cum se regăseşte la pct. 1 al notei de subsol menţionate.

Prin urmare, în contextul cadrului normativ invocat, au considerat că salarizarea, sub aspectul salariului de bază, în forma şi cuantumul reţinut prin Ordinul nr. 13/25.01.2019, este realizată cu aplicarea dispoziţiilor invocate la Cap. I lit. B) nr. crt. 4, însă doar prin limitarea la un singur criteriu de ierarhizare, pe orizontală al vechimii în muncă, fără a fi avută în vedere şi ierarhizarea pe verticală determinată de vechimea în funcţia de ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul D.N.A, ignorându-se astfel art. 22 alin. (3), Cap. VIII, Secţiunea a 6-a, art. 1 lit. e) şi art. 3 alin. (1) din Cap. VIII, Secţiunea I şi Anexa V - Cap. I lit. B)

nr. crt. 4 combinat cu art. 6 lit. f), art. 8 alin. (1) şi art. 10, art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (4), toate din Legea-cadru nr. 153/2017.

În continuare, recurenţii au făcut referire la principiile care reglementează sistemul de salarizare prevăzute la art. 6 din Legea nr. 153/2017, printre care se regăseşte şi cel de la lit. f) principiul ierarhizării, "pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu (...)", invocând şi prevederile art. 7 lit. a) din Lege, care defineşte noţiunea de salariu de bază, aceasta "reprezentând suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX.", şi la art. 3 din Cap. VIII Anexa V şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 153/2017.

În fine, au făcut trimitere, totodată, la faptul că în cazul unui ofiţer de poliţie judiciară din cadrul autorităţii intimate cu funcţia de şef birou sunt aplicabile criteriile din întregul nr. crt. 4 al Cap. 1, lit. B) Anexa V din Legea nr. 153/2017 (atât pe orizontală - vechimea în muncă, cât şi pe verticală - vechimea în funcţie), stabilindu-se indemnizaţia de încadrare conform art. 22 alin. (3) din Lege (corespunzătoare funcţiei de prim-procuror adjunct din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie) aşa încât se impune aplicarea aceloraşi criterii de ierarhizare în cazul tuturor ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei.

În opinia recurenţilor, având în vedere Anexa V la Legea cadru nr. 153/2017, configurată într-un sistem de ierarhizare atât pe orizontală, cât şi pe verticală, este de netăgăduit că determinarea salariului de bază individual poate poate să fie realizată doar prin utilizarea principiilor, criteriilor şi regulilor prevăzute de lege, la concurenţa atât a vechimii în muncă, cât şi a vechimii în funcţia de ofiţer de poliţie judiciară din cadrul D.N.A.

În concluzie, au solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, pe fond, admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurenţi şi în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Recurenţii-reclamanţi au învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea Ordinului nr. 13/25.01.2019 şi Ordinului de soluţionare a contestaţiei nr. 194 din 17.04.2019, cu consecinţa obligării autorităţii pârâtei să emită un nou ordin prin care să stabilească indemnizaţia de încadrare a acestora, potrivit principiului ierarhizării pe verticală şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu (art. 6 lit. f) din lege), în conformitate cu dispoziţiile art. 22 alin. (3) din Anexa V, art. 3 alin. (1) Cap. VIII şi nr. crt. 4. lit. B) Cap. I din Anexa V la Legea nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Curtea de apel a respins acţiunea reclamantului, ca neîntemeiată.

Soluţia Curţii de apel este corectă, fiind adoptată şi de instanţa de control judiciar.

În esenţă, deşi recurenţii au încadrat susţinerile formulate în prevederile art. .488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., în realitate criticile acestora vizează încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, urmând să fie analizate din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Prin art. 2 al Ordinului nr. 13/25.01.2019 emis de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, contestat în cauză, au fost stabilite începând cu 01.01.2019 drepturile salariale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), printre care şi reclamanţii din prezenta cauză:

- pentru reclamantul A. la nr. 109 din Anexa 2 s-au menţionat următoarele: salariu de funcţie în cuantum de 13.719 RON, gradaţie pentru vechimea în muncă 5, vechimea DNA peste 7 ani 20%, salariu de grad în cuantum de 360 RON, spor pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare ori periculoase la data de 31.12.2018 în cuantum de 2.058 RON şi spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi spor de confidenţialitate la data de 31.12.2018, în cuantum de 2.058 RON.

- pentru reclamantul B. la nr. 111 din Anexa 2 s-au menţionat următoarele: salariu de funcţie în cuantum de 13.719 RON, gradaţie pentru vechimea în muncă 5, vechimea DNA peste 7 ani 20%, salariu de grad în cuantum de 360 RON, spor pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare ori periculoase la data de 31.12.2018 în cuantum de 2.058 RON şi spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi spor de confidenţialitate la data de 31.12.2018, în cuantum de 2.058 RON.

În cauză, reclamanţii contestă modul în care autoritatea publică pârâtă a făcut aplicarea Legii nr. 153/2017 în materia salarizării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, raportat la trimiterile normei legale la drepturile salariale cuvenite procurorilor, faţă de care, în opinia acestora, se impunea să se ţină cont inclusiv de vechimea în funcţie în cadrul DNA în determinarea salariului de bază.

Salarizarea agenţilor şi a ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie este reglementată în art. 22 alin. (3) din Capitolul VIII al Anexei V la Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora:

"Salariul de bază se stabileşte potrivit prezentei anexe, ….şi cap. I lit. B) nr. crt. 4 pentru ofiţerii de poliţie judiciară. (…) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism beneficiază de drepturile prevăzute în prezenta anexă.(…)".

La Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 se află funcţia de "procuror cu grad de judecătorie", existând în cadrul tabelului aferent o ierarhizare pe verticală raportată la vechimea în funcţie şi o ierarhizare pe orizontală raportată la gradaţie, primul rând al ierarhiei fiind cel specific unei vechimi în funcţie de "0-3 ani".

Totodată, în Nota nr. 1 şi nr. 3 la Capitolul I lit. A) şi B) se prevede că "Prin "vechime în funcţie", în senul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie.", respectiv că "Indemnizaţia de încadrare/coeficientul cuprinde sporul de vechime în muncă corespunzător gradaţiei " .

Din analiza coroborată a normelor legale incidente, prima instanţă a reţinut că singura referinţă relevantă pentru stabilirea salariilor ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie al căror salariu de bază a atins nivelul prevăzut pentru anul 2022 este cea la Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 primul rând, vizând ierarhizarea aferentă unei vechimi în funcţie de "0-3 ani" cu variaţiile date de gradaţiile diferite.

Astfel, ofiţerii de poliţie judiciară, deşi asimilaţi din perspectiva salariului de bază celui reglementat pentru funcţia de procuror cu grad de judecătorie, nu se bucură decât de variaţiile salariului de bază în funcţie de indemnizaţia stabilită pentru rândul aferent vechimii "0-3 ani" şi gradaţiilor corespunzătoare acesteia, întrucât deţin vechime "0" în sensul Notei nr. 1 la Capitolul I lit. B), nejustificând acumularea de vechime în funcţiile de "judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie", singurele relevante pentru observarea şi a celorlalte grile de la Capitolul I lit. B) nr. crt. 4, anume rândurile normative pentru "3-5 ani", "5-10 ani", "10-15 ani", "15-20 ani" şi "peste 20 ani".

Cu alte cuvinte, pentru aplicarea Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 în sensul art. 22 alin. (3) din Capitolul VIII ale Anexei V la Legea - cadru nr. 153/2017 nu este relevantă vechimea în funcţia de ofiţer de poliţie judiciară acumulată în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, întrucât nu există nicio normă juridică prin care să se asimileze această vechime celei de "judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie" prevăzută explicit la Nota nr. 1 la Capitolul I lit. B) spre a fi avută în vedere la determinarea rândurilor raportat la vechimea în funcţie.

Înalta Curte constată că nu poate primi criticile recurenţilor, care, în esenţă, sunt centrate pe greşita aplicare a art. 22 alin. (3) din Capitolul VIII al Anexei V raportat la Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 din Legea-cadru nr. 153/2017, prima instanţă reţinând în mod corect că actul administrativ atacat este legal.

Din această perspectivă, instanţa de control judiciar constată că este relevantă Decizia nr. 31/17.05.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ulterior pronunţării sentinţei atacate, prin care s-a statuat că:

"În interpretarea şi aplicarea principiului ierarhizării pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, potrivit prevederilor art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B) de la capitolul I din anexa nr. V, din acelaşi act normativ, vizează aplicarea acestor dispoziţii doar în ceea ce priveşte vechimea în muncă, nu şi vechimea în funcţie".

"91. Salarizarea agenţilor şi ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul celor două structuri speciale de parchet este reglementată prin trimiterile făcute de legiuitor la drepturile salariale cuvenite unui procuror cu grad de judecătorie.

92. Această categorie a poliţiştilor, al cărei salariu a fost determinat prin trimitere la salariul de bază corespunzător celui reglementat pentru funcţia de procuror cu grad de judecătorie, nu beneficiază decât de variaţiile salariului de bază în funcţie de indemnizaţia stabilită pentru vechimea de 0-3 ani, întrucât nu există nicio normă care să dea relevanţă vechimii în funcţia de ofiţer ori agent de poliţie acumulată în cele două structuri de parchet.

93. Prin exercitarea activităţii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, agenţii şi ofiţerii de poliţie detaşaţi la acestea nu pot acumula vechime în funcţia vizată de capitolul I lit. B). nr. crt. 4 din anexa nr. V a Legii-cadru nr. 153/2017, rămânând din perspectiva textului legal cu o vechime de "0" ani, ci acumulează o vechime relevantă pentru funcţia de poliţie deţinută, calculată potrivit timpului servit în această calitate, adică cele 7 gradaţii prevăzute în anexa nr. VI din aceeaşi lege.

94. Faptul că prin nota de subsol la tabelul prevăzut de capitolul I lit. B) din anexa nr. V a Legii-cadru nr. 153/2017 se prevede că, prin "vechime în funcţie", în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie denotă că ierarhizarea salarizării în funcţie de această vechime nu se poate aplica decât categoriilor de personal expres prevăzute, nu şi categoriilor de personal a căror salarizare se stabileşte prin "trimitere" la coeficientul de ierarhizare.

95. Menţiunea expresă a legiuitorului privind înţelegerea noţiunii de "vechime în funcţie" trebuie interpretată în sensul limitării la funcţiile special şi limitativ prevăzute în nota de subsol anterior evocată.

96. Concluzionând, nu se poate vorbi, în cazul personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, despre o încălcare a principiului ierarhizării pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa muncii desfăşurate, această categorie de personal beneficiind, pe orizontală, de gradaţia rezultată din capitolul I lit. B) nr. crt. 4 al anexei nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017, iar pe verticală, de gradaţia rezultată din art. 11 alin. (4) al anexei nr. VI din aceeaşi lege.

97. Nu se poate interpreta că trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B) de la capitolul I din anexa nr. V a Legii-cadru nr. 153/2017, referitoare la "vechimea în funcţie", se aplică şi acestei categorii profesionale, întrucât o astfel de interpretare ar reprezenta o adăugare la lege, ceea ce nu este permis în acest context".

Aşadar, potrivit Deciziei nr. 31 din data de 17.05.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, obligatorie pentru instanţele de judecată în temeiul art. 521 alin. (2) din C. proc. civ., agenţii şi ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul autorităţii intimate nu pot acumula vechime în funcţia vizată de cap. I lit. B) nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, ci acumulează vechime relevantă pentru funcţia de poliţie deţinută şi care implică o aplicare a art. 11 alin. (4) din Anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că interpretarea şi aplicarea de către judecătorul fondului a normelor de drept material, cu referire la art. 22 alin. (3) din Capitolul VIII al Anexei V la Legea-cadru nr. 153/2017 este corectă, situaţie în care nu se mai impune dezvoltarea argumentelor şi considerentelor instanţei de recurs asupra problemelor de drept care formează obiectul criticilor formulate în calea de atac, toate acestea fiind dezlegate prin decizia amintită.

Prin urmare, soluţia pronunţată de prima instanţă reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei în limitele art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei nr. 843 din 26 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 7 octombrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.